10,420 matches
-
care mulți ani îi fusese adăpost de stări. Se vedea zdrențuros, cu bâta și câinii după el, urcând agale și oprindu-se din când în când. De câte ori nu l-a pomenit pe Tudor Cristache, omul care îi astâmpăra foamea! Își mângâie cu privirea costumul, apoi sfâșie de alte câteva ori coama dealului. Cascada adunase frunze ruginii și părea cufundată în nemișcare. Păstrase același ritm, spuma ochiului din vale era ca o mireasă tomnatică, ușor melancolică. Și pe Ilona acel loc o
PROMISIUNEA DE JOI (XX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364153_a_365482]
-
această senzație ceva care mă face fericită și tristă în același timp, după amiaza unor flori albe ca siluetele din pînzele lui Piero di Cosimo atunci cînd soarele intră în nori cicatrizat fără emfază și fără regret, așa cum ți-am mîngîiat somnul undeva într-o lacrimă din care se scuturaseră toate verile în sensul cel mai amplu posibil, în care această înserare coboară ca un Oedip ce n-are dreptul la opțiuni oricît de bine și-ar justifica ploile și vremea
ORATIO MENTIS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364190_a_365519]
-
Prietenie > ÎMBRĂȚIȘAT DE SOARE Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 935 din 23 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Îmbrățișat de soare tresar crezând că-i vis în brațele lui dulci mă contopesc de stele eu mă sprijin să-i mângâi tăcerea tăcerea strivită de bătăile inimii mă înalț către zeul soarelui roua dimineții îmi inunda privirea eu am fost să simt eternitatea în lumina soarelui în iubire în spiritualitate iubesc veșnicia iubesc razele tale clopotul inimii tale infinit picurat în
ÎMBRĂŢIŞAT DE SOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364221_a_365550]
-
picioare. Ilinca se ridică și ea, luă cupa și ciocni. Au sorbit amândoi din șampanie, uitându-se unul la altul, au lăsat cupele pe masă și s-au îmbrățișat, sărutându-se cu o dorință de dragoste, de nestăvilit. Ștefan o mângâie cu tandrețe și o strânse în brațe. O așeză ușor pe pat. Fiecare fibră din făptura Ilincăi vibra de nerăbdare să ajungă la clipa când trupurile lor se vor contopi. El o dezbrăcă ușor de rochie. Amândoi erau nerăbdători. S-
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( XI) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363077_a_364406]
-
frică hai ridică-te și ia-mă de braț vei vedea iar vei vedea oarbă a tălpilor ploilor prin pământul reavăn ai uitat soarele tu vrei să rămâi ciupercă te întreb tu taci rămâi ciupercă albă mă lași să te mângâi te întreb pleci pălăria și-mi lași în palmă o sămânță închei dialogul monolog și las frunza care te acoperea încet încet deasupră-ți Referință Bibliografică: ciupercă albă / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1052, Anul III, 17
CIUPERCĂ ALBĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363125_a_364454]
-
Acasa > Poeme > Antologie > OCHI ALB Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului în căciulile orbilor duminicile apar ca o slujbă nesfârșită diminețile curg Liturghia mângâie inimile zbuciumul clopotelor cheamă cuvântul la tăcerea profundă a izvoarelor timpului strident limbajul încetează să mai sperie vrăbiile guguștiuci de duminică pregătesc masa dimineților orbilor cu firimituri de pâine reîntoarsă la starea de grâu verde cu sărutul soarelui în pumnul
OCHI ALB de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363117_a_364446]
-
1051 din 16 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Am închinat poem, iubirii tale Și-n suflet ți-am clădit un pat de flori, Din trandafiri am adunat petale Din lacrimi am făcut roua din zori. Am pus priviri să-ți mângâie tăcerea Și cânt de iele... zâmbetul să-ți culce, Un vis, prin păr, să-ți plimbe adierea Când buzele-ți primesc sărutul dulce. Sărac cuvânt, zadarnic te mai caut Ești prea puțin acum să te găsesc, Să pun în tine
SĂRAC CUVÂNT... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363149_a_364478]
-
Hristos! Rugați-vă pentru mine, păcătosul!" Până duminică, 29 noiembrie a spovedit călugări și credincioși Era senin la față, vorbea calm și frumos celor care îl întrebau și nu refuza pe nimeni care voia să-l vadă. Pe toți îi mângâia și îi îmbărbăta ca întotdeauna, în liniște si bucurie. Începând de Duminică, de la ora 4 după-amiază, Părintele Cleopa nu a mai răspuns la întrebările ucenicilor săi și a rămas nemișcat, cu ochii întredeschiși, pe scaunul său de spovedanie, ca într-
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
genuri de poezie, cu precădere în cea cu versuri albe, subconștientul o domină și îi dictează. Trebuie să recunoaștem că sunt multe situații în care, mergând după „dictare”, Vera Crăciun ne oferă versuri pline de sensibilitate, care țintesc sufletul cititorului, mângâindu-l cu finețea atingerii coardelor unei viori ce aduce în tăcerea deplină a sălii de concert simfonia poemului iubirii. Este ceea ce se întâmplă în acest volum de versuri pe care-l recomand cititorilor. Marian MALCIU Membru al Ligii Scriitorilor din
NOU SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363140_a_364469]
-
ființei bolul de iarbă a explodat podul prinde cuprinde arcul de curcubeu cu un capăt în valul dintâi al versurilor unui poem încă neterminat și celălalt în inima femeii cu ochii din cărbunele pământului pe care nu mai calcă îl mângâie ușor cu tălpile golite de căldura visului neîmplinit scena a unsprezecea a vieții își reia tainele finalul se anunță tăcut așa cum așteptarea învelește formele în ecoul plecării unui vapor fantomă spre țărmul pe care casele se învelesc în iederă fugind
VERDE ÎNŞELĂTOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363183_a_364512]
-
era să zbor)”, este un deliciu pentru copii. Alteori parcă în pastișează pe Arghezi, rupând ceva din „Tinca”: „Stăteam noaptea amândoi, Bibilică, bibiloi, Ningea lună peste noi. Eu credeam că mă iubeai, Dară tu mă sărutai, C-o mână mă mângâiai, Cu alta cotrobăiai. Boarfo! Nu ți-am zis șucar Să bagi mâna-n buzunar? Cum putut-ai să te-nduri Să mă-nșeli și să mă furi? C-am spoit un an tingiri Pe la fețele subțiri, Și-am trăit prin
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
de Duhul Sfânt, fiind incluse în Evanghelie. L-a însoțit pe Apostolul Pavel în călătoriile sale misionare fiindu-i de mult ajutor. A propovăduit aducând la lumină cetățile Beoției dar și în Egipt în Tivaida făcând cunoscută învățătura evangheliei. A mângâiat suferinzii, a vindecat trupește și sufletește mulțime de bolnavi, a întemeiat comunități creștine rânduind diaconi și preoți la slujirea acestora și îngrijindu-se de buna lor așezare. A trecut cu bine la Domnul după împlinirea vârstei de optzeci de ani
SF. APOSTOL ŞI EVANGHELIST LUCA de ION UNTARU în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363206_a_364535]
-
alte idei, mai frumoase, și mintea lui este într-o muncă continuă, tot astfel creștinul adevărat trebuie să gândească, să muncească pentru a realiza binele în viața cotidiană. Pentru că Duhul lui Dumnezeu, Duhul Sfânt este cel care te ajută, te mângâie, te ține de mână pe drumul vieții tale, să te ridice ori de câte ori ești căzut. Prin El, fiecare suntem biruitori asupra forțelor malefice, primind puteri dumnezeiești de a ne ridica și păși mereu înainte, indiferent câte obstacole ne-ar sta în
O NOAPTE DE VARĂ ÎN UCRAINA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363147_a_364476]
-
mai puneți vă rog, am început să mă amețesc după primul păhăruț! - Lasă, nu se întâmplă nimic. Așa ai prima senzație din cauza căldurii din șemineu. Nu-i mai plăcut aici decât afară? spuse Condurache, plimbându-și palma pe spatele fetei, mângâindu-l în alunecarea mâinii sale puternice peste bluza subțire în care era îmbrăcată. Emanuela nu a considerat un gest nelalocul lui faptul că profesorul și-a plimbat mâna pe corpul său, într-o mângâiere părintească. Chiar îi plăcu. Îl simțea
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363161_a_364490]
-
avea importanță acest lucru! Sângele începu să-i fiarbă. Se ridică pe vârfurile picioarelor să ajungă cât mai bine la buzele lui cărnoase. Le sărută cu plăcere, prinzându-l cu mâna de după cap. Mâinile bărbatului se dezlănțuiră. Începură să-i mângâie sânul, masându-l ușor. Introduse apoi mâna pe sub bluza care nu mai avea toți nasturii la locul lor și frământă mai departe mugurașii ce se întăreau vizibil, împungând pânza albă. Emanuela era în extaz. Simțea cum se umezește. Nu mai
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363161_a_364490]
-
s-au întâlnit într-o noapte la o petrecere în pijama mai multe fete și după câteva sticle golite de bere, bine amețite, au vizionat un film porno adus de una dintre ele și, excitată fiind, a început să se mângâie din instinct, fără să vrea. Acum nu aștepta decât momentul când Condurache o va ridica ca pe un fulg în brațe și o va purta spre imensitatea patului! Nu știa dacă ce face este ceea ce dorea într-adevăr să i
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363161_a_364490]
-
normal. Pensionat fiind, văduv, fără copii, să-mi iau un câine. L-am luat.Mare, roșcat, din spate seamănă cu un leu. Latră rar, dar îngrozitor. Mă urmărește peste tot, ca o slugă-deținut. Îmi aduce papucii la pat, eu îl mângâi uneori, el nici nu clipește , seamănă cu mine la fire. Nu am bătut pe nimeni în viața mea. Eu am fost cel bătut, un maior, beat să fi fost, mi-a tras niște pumni în nas, în spinare. Nu-i
DOM” COLONEL. de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363227_a_364556]
-
Articolele Autorului MOȘ CRĂCIUNE! Moș Crăciune, îmi ești drag! Și ce dacă ești moșneag? Te îmbraci tare frumos Și ești foarte generos. Când te văd, copiii spun: Uite-l, ăsta-i Moș Crăciun!’’ Ne vorbești atât de blând, Și ne mângâi surâzând Și ne dai din al tău sac Pachețele după plac. Și-ți mai spun, că nu mi-e greu: Semeni cu bunicul meu! Moș Crăciune, îmi ești drag! Și ce dacă ești moșneag? Referință Bibliografică: MOȘ CRĂCIUNE! / Gheorghe Vicol
MOŞ CRĂCIUNE! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363276_a_364605]
-
Autorului Alungă îndoiala! Deseori mă surprind privind cerul... Imensitatea cerului m-a fascinat și mă fascinează din ce în ce mai mult... L-am observat cu atenție și curiozitate, vrând parcă să-i descopăr secretul măreției sale... să-i simt pulsul și să îi mângâi fruntea încruntată de norii călători... Mă plimb deseori, pe drumul ce duce spre o pădure minunată din apropierea casei noastre. De cîte ori merg pe acest drum, îmi doresc, să întâlnesc din nou, căprioarele care își au ”culcușul” prin apropiere... Ochii
ALUNGĂ ÎNDOIALA! de DOINA THEISS în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363265_a_364594]
-
nefirească, neliniștita oră. Ne-adună și ne scad mulțimea de cuvinte În piesa fără nume, călcând pe cele sfinte. Un cântec mă separă de-atâtea dezacorduri, De note fals cantate pe portativ de cioburi. Cuvânt divin și sfânt mi-a mângâiat arsura, Iar gustul de-anghinare l-a îndulcit prescura. Să mă salvez de-otrăvuri, de tot ce nu eram, Neîntinate flori, purtate talisman, Le-am strâns din primăveri, pentru-a rămâne-ntreagă. Nici coasa-nveninată, ce-a secerat în grabă, Nici
URC TREPTE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363281_a_364610]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > O ALTFEL DE TOAMNĂ Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Își despletește pădurea frunzele mângâind pământul cu mulțumire. Dealul își primește îmbrățișarea-culoare, răsfățul cald mult așteptat! Învăț să-mi răsfir gândul spre sensibilități înflorite și ascult cum toamna descântă semințele spre vise-muguri și contur de frunze. Tril de pasări alungă orice nor de tristețe veghind
O ALTFEL DE TOAMNĂ de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368300_a_369629]
-
aruncat de Dunărea destinului pe un mal arid în care nu creștea afecțiunea. Dorul de Nebraska fusese înlocuit cu o broască țestoasă, care-i comunica Morse mesaje incifrate; șocul fugii Bândușei i-l alinase o cățelușă albă, încercând să-i mângâie stăpânului zilele negre. Vechea gardă a prieteniei se afla tare departe: Șerban Foarță în Banat, Alin Savu în Sibiu. Și Mircea încă era viu...Și stătea la umbra vișinului din ograda îngustă din cartierul Gării de Nord, de pe starada Depărățeanu („măi Costică
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]
-
Pe obrajii toamnei nu mai curg șiroaie, Nicidecum de lacrimi, nici măcar de ploaie Și ne-așteaptă calmă, poți să te apropii. În păduri, copacii crengile-și îndoaie, Brațe lungi, de ramuri, își apleacă plopii, Să-ți atingă fața, să-ți mângâie ochii, Când te văd iar tristă, singură-n odaie. S-a oprit de-o vreme, aprigă, furtuna Ploile-s departe, au plecat și ele. Iar se joacă toamna, tandră, ca nebuna Și-și descarcă-n ceruri coșul ei de stele
ALTE OPT SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368304_a_369633]
-
mai duios. COCORI Noi suntem peregrini precum cocorii, Prin toamna-aceasta blândă, liniștită, Care ne cheamă-n taină, ne invită Să-mprăștiem și ploile și norii. Îi vom cădea degrabă în ispită, Când vom simți, ai dragostei, fiorii Și-o mângâiem cu luna și cu zorii, Că-i toamna noastră tandră, ațipită. Vom pune iar pe fruntea dimineții Lumină și mai multă și culoare, Căci refuzăm domnia grea a ceții, Ca păsările care vor să zboare. Și îi vom da din
ALTE OPT SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368304_a_369633]
-
-n minte reveria Clipelor trăite și sublime. În ritmul unor melodii Îmi port gândurile departe, Acum în orele târzii Te însoțesc în noapte. La ora asta nu cred că te-ai culcat Chiar dacă dormi, în vis mă vezi, Cum te mângâi foarte delicat Și foarte tandru, poți să crezi. Nici nu știu care melodie Inima mi-a rupt sau m-a mișcat, Dar știu că numai ție Din suflet ți-am cântat. Valea Călugărească Aprilie 1966 Referință Bibliografică: ORE TÂRZII / Mihai Leonte : Confluențe
ORE TÂRZII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368338_a_369667]