4,819 matches
-
plăcintă.” Mátyási găsește că frumusețea româncelor merită cuvinte de laudă, cu atât mai mult, cu cât ea este una naturală. Româncele, spune poetul nostru, nu sunt răsfățate nici cu mâncăruri deosebite - cum ar fi pâinea și cozonacul din grâu al maghiarilor, vestitul covrig din Debrețin, renumita mâncare de varză a Clujului ori cafeaua și turta dulce din Pesta - și nici nu dispun de podoabe scumpe care să le Înfrumusețeze. Ele nici măcar nu au auzit de „frizer” sau de „modă”, „nu stau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
moral, Își găsea o ipostază dintre cele mai convingătoare În portretul idealizat al sătencelor românce. Atitudinea de clasă, pe care Maria Todorova o sesiza În cazul portretului dedicat țărăncilor grecoaice de către tinerii aristocrați britanici, pare să-i fie străină poetului maghiar, cel puțin În acest context. În locul conflictului de clasă dintre țăranii rudimentari și nobilii cizelați, Mátyási propune opoziția Natură - Cultură, valorizată În conformitate cu preceptele lui Jean-Jacques Rousseau. Cu toate că și Mátyási vehiculează imaginea damelor educate din saloanele aristocratice, ca etalon convențional al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Un alt observator maghiar atras de farmecul româncelor, care scrie În aceeași perioadă de la cumpăna veacurilor, este administratorul de moșie György László XE "László" . În versurile sale naive, dar extrem de semnificative pentru stereotipiile etnice tradiționale care structurează imaginea românilor la maghiari, el face și o comparație Între româncele din Chintelnic și săsoaicele din Arcalia, două localități situate În cuprinsul domeniilor bistrițene pe care le avea În administrare. Comparația dintre bărbații aparținând celor două comunități Îi favoriza categoric pe sași. În contrast cu țăranii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
principale. Primele șapte pagini (f. 3r-6r) constituie o „Introducere” ș„Bevezetés”ț, sub forma unui dialog imaginar Între autor și fantoma tatălui său. Restul, Între filele 6r și 170v, reprezintă conținutul propriu-zis al lucrării, adică o prezentare istorică a raporturilor maghiarilor cu Casa de Habsburg (f. 7r-45r), urmată de o relatare amănunțită, sistematică, despre revoluția maghiară din anii 1848-1849 (f. 45r-170v). Această parte este structurată Într-o manieră pronunțat analitică, bine ordonată, fiind Împărțită În 64 de paragrafe, ale căror titluri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dau manuscrisului aspectul hibrid, de combinație Între o carte erudită de istorie și o culegere de amintiri subiective, aspect pe care Îl au numeroase lucrări similare ale vremii. Szilágyi XE "Szilágyi" Sándor XE "Sándor" și Kőváry László XE "László" , la maghiari, sau Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" și George Bariț XE "Bariț" , printre români, sunt doar câteva exemple de autori ardeleni care practică același gen de istorie amestecată cu memorialistică, pe care Îl Întâlnim și În cazul lui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu memorialistică, pe care Îl Întâlnim și În cazul lui Dálnoki. * * * În finalul acestei scurte prezentări, trebuie subliniat faptul că lucrarea lui Dálnoki se integrează foarte bine În contextul memorialisticii referitoare la revoluția de la 1848. Indiferent dacă este vorba despre maghiari, sârbi, sași sau români, În cazul tuturor se resimte aceeași nevoie irepresibilă de a mărturisi și, Îndeosebi, de a justifica o istorie personală dramatică, trăită cu ocazia revoluției. Dată fiind aventura particulară a lui Dálnoki, memoriile acestuia se Încadrează și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de la Spielberg), autorul lucrării Le mie prigioni (1832). În orice caz, memoriile aparținând prizonierilor politici constituiau un gen de literatură extrem de apreciat În epocă. Particularizând această preferință la cazul special al Ungariei, trebuie semnalat faptul că imaginea „fugarului” sau „prizonierului” maghiar de la 1848 va face o carieră impresionantă la nivelul sensibilității colective a vremii, marcată de momente spectaculoase, cum a fost invitarea lui Kossuth XE "Kossuth" În fața Congresului Statelor Unite ale Americii, În anul 1852. Popularul roman de aventuri Mathias Sandorf, publicat În 1885
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de nume de popoare. Cele mai multe exprimă doar sensul lor principal, de etnonim, În timp ce altele desemnează chiar o trăsătură atribuită etniei respective, printr-o transformare a semanticii lor inițiale (cazul „jidovilor” = uriași, „liftenilor” (lituanieni) = păgâni, „letinilor” = catolici etc.). Pe lângă popoarele vecine (maghiari, secui, sași, sârbi, slovaci, bulgari, turci, ruși, polonezi, ucraineni, tătari, huțuli, lipoveni, țigani), toponimia populară Îi cunoaște pe: abhazi, cerchezi, perși, anatolieni, arabi (În forma „arap”, dar și „sărăcin” = sarazin), greci, armeni, albanezi, evrei, morlaci, bosnieci, croați, cehi, lituanieni, germani
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este cazul asocierii imaginii francezului cu sifilisul, asociere operată la nivelul terminologiei populare a maladiei. Ea se Întâlnește, probabil, Încă din secolul al XVII-lea, fiind atestată, de exemplu, la Neculce XE "Neculce" , În forma „frențe”, termen care derivă din maghiarul „franc”. În limba maghiară, asocierea dintre francez și lues este extrem de evidentă, În paralela „Francia (-ország)”, „francia” (= Franța, francez) - „franc” (= lues), „francus”, „francos” (= sifilitic). Termenii sunt atestați extrem de timpuriu În lexicul maghiar din Transilvania: franczus În 1628 și, la secui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
le implică relațiile și contactul cu apusenii. De asemenea, se prefigurează o imagine a francezului În care viciul și lejeritatea moravurilor ocupă un loc important și care prelungește Îndeosebi stereotipiile viziunii germanilor asupra vecinilor lor, extinse apoi până În Transilvania, la maghiari, ca și la români. Deși am văzut că, etimologic, expresia este preluată de la maghiari și de la germani, ea se leagă Însă foarte strâns de o realitate concretă care Îi justifică sensul și Îi acreditează circulația. Războaiele care traversează Transilvania În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
francezului În care viciul și lejeritatea moravurilor ocupă un loc important și care prelungește Îndeosebi stereotipiile viziunii germanilor asupra vecinilor lor, extinse apoi până În Transilvania, la maghiari, ca și la români. Deși am văzut că, etimologic, expresia este preluată de la maghiari și de la germani, ea se leagă Însă foarte strâns de o realitate concretă care Îi justifică sensul și Îi acreditează circulația. Războaiele care traversează Transilvania În secolele XVI-XVIII și În care ostașul străin, apusean, este puternic implicat, sunt legate, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu este neapărat de a te afirma tu Însuți (printr-un conflict cu atât de Îndepărtatul „inamic” francez), ci de a nu te lăsa mai prejos decât celălalt, concurentul tău etnic și social din Principat. În condițiile În care „ceilalți” (maghiarii, sașii, sârbii sau nobilii) participă din plin la apărarea monarhiei, atrăgându-și În acest mod binemeritate recompense din partea Împăratului, este obligatoriu ca și noi să facem la fel, pentru a ne putea afirma ca o entitate colectivă cu drepturi egale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
activitatea ei (a gintei latine) cu aceea a gintelor slavă și maghiară”. În aceste condiții, În ceea ce-i privește pe românii ardeleni, principalul inamic rămâne „imperatorul Austriei”. El „desunește ca să poată Împărăți”, „vă zice că naționalitatea voastră este resbelul cu maghiarii și credința către dânsul”. Unirea eforturilor românești cu „slavul și maghiarul, italianu și grecu” constituie singura soluție viabilă. Desigur, Mazzini XE "Mazzini" știe prea bine care este punctul nevralgic al acestei alianțe proiectate. O recunoaște Însă În cuvinte prudente, menite
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
maghiară”. În aceste condiții, În ceea ce-i privește pe românii ardeleni, principalul inamic rămâne „imperatorul Austriei”. El „desunește ca să poată Împărăți”, „vă zice că naționalitatea voastră este resbelul cu maghiarii și credința către dânsul”. Unirea eforturilor românești cu „slavul și maghiarul, italianu și grecu” constituie singura soluție viabilă. Desigur, Mazzini XE "Mazzini" știe prea bine care este punctul nevralgic al acestei alianțe proiectate. O recunoaște Însă În cuvinte prudente, menite să menajeze toate susceptibilitățile: „Printre gintele ce vă-nconjură, unele fură
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ocazia unei colaborări. Mazzini XE "Mazzini" va privilegia Întotdeauna relația sa cu emigrația maghiară, neglijând, În linii mari, pretențiile românilor referitoare la Transilvania. Bălcescu XE "Bălcescu" se va situa undeva la mijloc, Încercând mereu să Îi Împace pe români cu maghiarii, căutând formule de compromis reciproc acceptabile, cu scopul de a menține unitatea frontului revoluționar. Din acest punct de vedere, el este mai apropiat de intențiile lui Mazzini. În fine, Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , În pofida sentimentelor sale filo-italiene
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acțiunea risorgimentală a lui Mazzini XE "Mazzini" și Garibaldi XE "Garibaldi" , rezervă impusă de Împrejurarea că federalismul mazzinian nu era dispus să admită pretențiile românilor ardeleni, fiind mai apropiat de poziția maghiară. Papiu va reproșa mereu italienilor colaborarea lor cu maghiarii. De pe această poziție, el se va opune proiectelor de acțiune comună italo-maghiaro-română, Înaintate principelui Cuza de emigranții maghiari, și va purta polemici dure cu revoluționarii maghiari sau chiar cu românii aflați În proximitatea mișcării italiene. 13. Revoluționarii „internaționaliști” Cu totul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
coord.), A magyar sajtó története șIstoria presei maghiareț, vol. I: 1705-1848, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1979. Köllő, Károly, Confluențe literare, Editura Kriterion, București, 1993. Köpeczi, Béla, Nemzetképkutatás és a XIX. századi román irodalom magyarságképe șCercetare de imagine a națiunii și imaginea maghiarilor În literatura română din secolul al XIX-leaț, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1995. Köpeczi, Béla (coord.), Erdély rövid története șScurtă istorie a Transilvanieiț, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1989. Köpeczi, Béla (coord.), Erdély története három kötetben șIstoria Transilvaniei În trei volumeț, vol. I-III
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Michelet și dialogul maghiaro-român la mijlocul secolului al XIX-leaț, Universitas Kiadó, Budapesta, 2000. Mitu, Melinda, Problema românească reflectată În cultura maghiară din prima jumătate a secolului al XIX-lea, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. Mitu, Melinda; Mitu, Sorin, Românii văzuți de maghiari. Imagini și clișee culturale din secolul al XIX-lea, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 1998. Mitu, Sorin, Geneza identității naționale la românii ardeleni, Editura Humanitas, București, 1997. Mitu, Sorin, „Illusions and Facts About Transylvania”, În The Hungarian Quarterly, 39
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și Enciclopedică, București, 1987. Patapievici, Horia-Roman, Politice, Editura Humanitas, București, 1996. Pavel, Teodor; Magyari, Andrei, „L’image de la Révolution française dans la presse transylvaine de l’époque”, În Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”. Historia, XXXIV, 1989, fasc. 1. Păcurariu, Francisc, Românii și maghiarii de-a lungul veacurilor, Editura Minerva, București, 1988. Pânzaru, Ioan, Cercetare de estetică a oralității, Editura Univers, București, 1989. Pecican, Ovidiu, Troia, Veneția, Roma. Studii de istoria civilizației europene, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1998. Pervain, Iosif, Studii de literatură română, Editura
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Universității „Lucian Blaga XE "Blaga" ”, Sibiu, 2002. Melinda Mitu, Problema românească reflectată În cultura maghiară din prima jumătate a secolului al XIX-lea, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000; precedată de volumul de studii Melinda Mitu, Sorin Mitu, Românii văzuți de maghiari. Imagini și clișee culturale din secolul al XIX-lea, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 1998. Lucian Boia, Anca Oroveanu, Simona Corlan-Ioan (coord.), Insula. Despre izolare și limite În spațiul imaginar, Colegiul Noua Europă, București, 1999. „Analele Universității București”, Istorie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dintre ideile de mai sus. Vezi Eric J. Hobsbawm, Națiuni și naționalism din 1780 până În prezent, Editura Arc, Chișinău, 1997, p. 101. Sorin Antohi, Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Editura Nemira, București, 1997, pp. 304-305. Uneori, sesizarea „greșelilor” pe care maghiarii le-ar fi comis În problemele naționale, la 1848 sau cu alte prilejuri, greșeli identificate și subliniate cu insistență tocmai de istoricii maghiari, poate fi considerată un reflex al unui regret inconștient. Dacă respectivele „greșeli” nu ar fi fost comise
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1848, În Imperiul Austriac, a izbucnit, Într-adevăr, o revoluție „tipică”, Începută cu alungarea lui Metternich din Viena. Ea Își va face simțite efectele, din plin, și În Transilvania, până În vară. Dar conflictele violente În care au fost implicați românii, maghiarii și sașii ardeleni, Începând cu luna octombrie a anului 1848, se Încadrează mai greu În această formulă. Cel mai potrivit termen pentru a le eticheta este cel de „război civil”, adică exact sintagma folosită și de contemporani, de Înșiși participanții
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și august 1849 s-a folosit Îndeosebi denumirea de „război civil” („belul civil transilvan”, cum scria George Bariț XE "Bariț" ), considerându-se că ea explică mult mai bine sfâșierea internă survenită Între cetățenii aceleiași patrii (Transilvania sau chiar Imperiul Habsburgic). Maghiarii au preferat și ei să folosească denumirea de „război de eliberare” (szabadságharc), În loc de „revoluție” (forradalom). În orice caz, termeni cum ar fi „violențe sociale”, „război civil”, „lupte de gherilă”, „rezistență armată”, „conflict etnic”, aplicați diferitelor momente sau aspecte din desfășurarea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de muncă..., ed. cit., vol. II, p. 125. Aurel Răduțiu, op. cit., p. 215. Ibidem. Constituțiile Aprobate ale Transilvaniei (1653), ediție Îngrijită de Liviu Marcu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997, p. 235. Ibidem, pp. 59-60. Cu privire la originile medievale ale imaginii românilor la maghiari, vezi Melinda Mitu, Sorin Mitu, Românii văzuți de maghiari: imagini și clișee culturale din secolul al XIX-lea, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1998, pp. 11-20. Ion Ghinoiu, op. cit., p. 16. Vezi Toader Nicoară XE "Nicoară" , Transilvania la Începuturile timpurilor moderne (1680-1800
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Răduțiu, op. cit., p. 215. Ibidem. Constituțiile Aprobate ale Transilvaniei (1653), ediție Îngrijită de Liviu Marcu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997, p. 235. Ibidem, pp. 59-60. Cu privire la originile medievale ale imaginii românilor la maghiari, vezi Melinda Mitu, Sorin Mitu, Românii văzuți de maghiari: imagini și clișee culturale din secolul al XIX-lea, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1998, pp. 11-20. Ion Ghinoiu, op. cit., p. 16. Vezi Toader Nicoară XE "Nicoară" , Transilvania la Începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Societate rurală și mentalități colective, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]