6,244 matches
-
Muncelului. A văzut Cetatea Sucevei și Cetatea Neamțului, dar nici una dintre ele nu sunt ridicate pe "stâncării", între prăpăstii cu creste de piatră. Or, Sarmisegetuza lui M. Eminescu este o proiecție, o "gândire în piatră" ridicată de un Apolodor al magiei absidelor tăietură în stâncă, linii precise de stampă penumbră în care viețuiește și mușchiul verde și paloarea sură a vedeniilor și jocul razelor pe coifuri hieratice: "Înrădăcinată-n munte cu trunchi lungi de neagră stâncă, Răpezită nalt în aer din
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
își ascultă propria istorie, sau Valmiki recunoscându-și fiii în Ramayana. De aici "frica" cititorului borgesian de a fi "fictiv" ("Dacă personajele unei ficțiuni pot fi lectori sau spectatori... noi, cititorii sau spectatorii ficțiunii, putem fi, la rândul nostru, fictivi" Magii parțiale în Don Quijote). La Borges ne aflăm în metatext, personajele fiind ficțiuni, la Eminescu ne aflăm în istorie, suntem înscriși "sub stea". Cărțile stau sub zodia stelelor, ca și oamenii. "Traduc" înscrisul lor: "tot omul poate fi influențat de o
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
dăruiește inspiratul regizor-balerin! Aștept căderea cortinei, să merg la el, acolo, în loja de unde urmărește cu ochi de erete scena și să-i spun că pe stradă totul e-n regulă. Că cei doi dezgustători amanți au dispărut, iată, prin magia lui de-acum, în bolgiile dantești. Iar în noi rămîn etern-frumoșii Romeo și Julietta. 21 decembrie Îmi curăț pensoanele și ies. A fost o zi stearpă. Am șters tot: greșit, greșit, greșit! Vreau ceva întremător. Un spectacol. A, iată, la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bătrînei Academii de Artă. Văd un pictor al străzii. Unul din cele cîteva sute. Mă opresc în spatele lui și-i urmăresc, stupefiat, dexteritatea cu care-și mînuiește, de data asta, un simplu cărbune, iscînd unul din palatele oglindite în apă. Magie de fachir. Nu rezist tentației de a-l întreba, complezent, cu ce fel de cărbune lucrează. Ca și cum asta ar explica prestidigitația lui. Îmi explică, afabil. Și, drept "răsplată", îi ofer pliantul cu Ușile mele. Îl ia, îl cercetează profesional și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
le lua pulsul: nu, nimic din bănuitul histrionism nu era perceput astfel de experimentații meseriași; dimpotrivă, superba nălucă îi cucerise realmente și la repetiții și, iată, îi cucerea și acum, în concert.) La reluare, Arleziana lui Bizet a amplificat spectacolul magiei. N-ar fi fost înmărmurită mirare dacă, în final, la Valsul lui Ravel, năluca ar fi coborît de pe scenă și ar fi invitat la dans una din frumoasele din primele rînduri. Sau, de ce nu, pe una din nu mai puțin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu... Bourvil. Cava cealaltă, a domnului Funès ruptă-bucățică, la doar doi-trei kilometri, e de-acum curată regie, joc de lumini (și umbre), răsfățul bogăției. Cotloanele peșterii se supun unei savante orgi de lumini, transpirația stîncii sugerează speologia, mucegaiurile de pe sticle, magia neagră. De altfel, căruțul de cărat sticle se numește, brrr, diable. Pe terasă, în centru, la o cafea. Aud, într-o românească dă Ploiești, dinspre masa alăturată: Fă, i-am furat mașina; ce pretenție mai ai? Sînt doi ("niște doi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui Lupasco: "Chiar dacă domnii filosofi m-ar fi răsfățat (și nu e nici pe departe cazul), tot opinia dvs. mi-ar fi cea mai prețioasă"9. Lupasco evocă, în textul său, "conflictul cosmologic dintre subiect și obiect" și consideră că magia se scaldă în mister "pentru că misterul misterelor e tocmai această realitate indiscutabilă și absolută a stărilor afective". Putem pătrunde în acest mister, propune Lupasco, "în mod magic", printr-o "cauzalitate săltătoare". "Psihismul magic, cu umbrele sale magice, aceste umbre pe
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Springer, 1993, p. 559. 2 Joc de cuvinte, în limba franceză, între "maître à penser" ("formator de școală de gîndire", "maestru") și "maître à repenser" (n. trad.). Jean-François Malherbe, comunicare particulară, 9 septembrie 2004. 1 Ioan P. Couliano, Eros et magie à la Renaissance (Eros și magie în Renaștere), Flammarion, Paris, 1984, pp. 237-245. 2 Niels Bohr, Essays 1958-1962 on Atomic Physics and Human Knowledge (Eseuri despre fizica atomică și cunoașterea umană), Interscience Publishers, New York, 1963; a se vedea și Gerald
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de cuvinte, în limba franceză, între "maître à penser" ("formator de școală de gîndire", "maestru") și "maître à repenser" (n. trad.). Jean-François Malherbe, comunicare particulară, 9 septembrie 2004. 1 Ioan P. Couliano, Eros et magie à la Renaissance (Eros și magie în Renaștere), Flammarion, Paris, 1984, pp. 237-245. 2 Niels Bohr, Essays 1958-1962 on Atomic Physics and Human Knowledge (Eseuri despre fizica atomică și cunoașterea umană), Interscience Publishers, New York, 1963; a se vedea și Gerald Holton, L'Imagination scientifique (Imaginația științifică
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
20-21. 43 Stéphane Lupasco, Le Principe d'antagonisme et la logique de l'énergie, op. cit., p. 80. 44 Mereu inventivi în plan terminologic, fizicienii numesc "democrație dimensională" proprietatea următoare, care apare în teoria superunificării M (litera M semnificînd, în funcție de autori, " magie", "mister" sau "membrană", membrana fiind un obiect întins, care generalizează noțiunea de coardă vibratorie): fiecare membrană este definită în funcție de toate celelalte membrane. Aceasta înseamnă că fiecare dimensiune care apare în teoria fizică este la fel de importantă ca toate celelalte dimensiuni. 45
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Geometry in Modern Art (A patra dimensiune și geometria non-euclidiană în arta modernă), Princeton NJ, Princeton University Press, 1983. 23 Salvador Dali, "Reconstitution du corps glorieux dans le ciel" (" Reconstituirea corpului glorios în cer"), in Etudes Carmélitaines, 1952, nr. 2, " Magie des Extrêmes", pp. 171-172. 24 Bruno Froissart, " Salvador Dali et le monde angélique" (" S.D. și lumea angelică"), in Salvador Dali, Journal d'un génie (Jurnalul unui geniu), Paris, Gallimard, "Idées" No 313, 1974. 25 Stéphane Lupasco, " Dali and Sub-realism" ("Dali
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
rol deosebit și în trecerea de la percepția schematică, nediferențiată, la cea organizată, cu o anumită finalitate; reprezentările (,,evocatoare, de completare, de anticipare și fantastice"43) se dezvoltă; gândirea are un caracter concret; realul se îmbină cu imaginarul (vezi explicarea prin magie a multor situații, acțiuni, a existenței unor obiecte, ființe etc.); gândirea copilului este caracterizată, de altfel, prin ,,tendințe ludice" până pe la 7-8 ani, în condițiile în care este dificilă diferențierea fabulației de gândirea considerată ca adevărată la această vârstă 44
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
1974, pp. 75-86 Alte Surse 1. Alexandrian, Istoria filosofiei oculte, Humanitas, București, 1994 2. Annals of English Literature 1475-1950, 2nd edition, Oxford University Press, Oxford, 1961 [1935] 3. Heinrich Cornelius Agrippa von Nettesheim, Die Magischen Werke: Der Geheimen Philosophie oder Magie, Fourier Verlag, Wiesbaden, Poseidon Press, Wien, 1982 [De occulta philosophia, 1510] 4. Jakob Böhme, Aurora sau răsăritul care se întrezărește, Ed. Științifică, București, 1993 5. John Cannon (editor), The Oxford Companion to British History, Oxford University Press, Oxford, New York, 1997
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
omului că microcosm. În Renaștere această chestiune a fost intens cercetată, vezi de exemplu Francesco di Giorgio (1439-1502), Trattato d'architettura. (Cf. S.Foster Damon, A Blake Dictionary, pp. 13-14). 25 Vezi cele șase ilustrații din Der Geheimen Philosophie oder Magie, Zweites Buch, cap. 27: "Von dem Verhältnisse, dem Maße und der Harmonie des menschlichen Körperbaues" [Despre raporturile, măsura și armonia structurii corpului], în Heinrich Cornelius Agrippa von Nettesheim, Die Magischen Werke, 1982, pp. 270-275, reproduse și în Alexander Roob, The
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de sunete muzicale", sînt "Armonia Sferelor", crearea și susținerea universului prin Sunet. Rolul de transcendentalizare al sunetului este arătat de Eliade în Tratat de istoria religiilor, 1995, p. 149: ""Literele" și "sunetele" joacă rolul de imagini care, prin meditație sau magie, fac posibilă trecerea spre diversele planuri cosmice". Urcușul și coborîrea energiilor par să fie sugerate chiar de cuvîntul lull [ll], folosit de Blake în expresia "lulla lulla". 242 (VIII, 66) Șarpe uimitor: În wondrous sînt cuprinse sensurile de "minune
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
aplecata asupra leagănului fiului celui mic al bătrânului Conte de Luna, Garcia. Deși a fost gonita de lângă leagănul pruncului, după puțin timp copilul s-a îmbolnăvit și a început să slăbească de la o zi la alta. Învinuită că a practicat magia neagră, țiganca a fost prinsă și arsă pe rug. În chinurile morții bătrână țiganca a cerut fiicei ei, Azucena, să o răzbune. Imediat copilul Contelui a dispărut din leagăn și deși de atunci nu s-a mai auzit nimic depre
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
schimbărilor impuse de cenzură. Numele operei urma să fie Una vendetta în domino. Verdi a fost obligat să modifice multe detalii, poate prea multe (timpul desfășurării acțiunii s-a mutat cu un secol înainte, când oamenii încă mai credeau în magie, conspiratorii urmau să acționeze numai pe baza unor motivații strict personale). Mai exista și atacul la puritatea regilor. Verdi și libretistul sau au hotărât să mute acțiunea la Stettino în Pomerania și să folosească ca armă a crimei pumnalul. Nouă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
suflet difuze, specific simboliste. Volumul Fantazii dezvăluie o capacitate deosebită de înnoire. Teama „de lume, de moarte și uitare”, distilată acum în retorte mai complicate, se transformă în elegie pură, în reveria unui altundeva și în fantezie grațioasă. Conștient de magia „împărecherilor de slove”, dar și de istoria depusă în ele, A. este recunoscător cuvintelor pentru „credință”, pentru puterea lor de evocare, pentru virtualitățile lor poetice, cauțiune a propriei dăinuiri (Imn). Motivul creației revine, când direct, confesiv, când aluziv ori încifrat
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
mințile. Pentru el, seducția e strategie În sine, de o gratuitate aproape estetică. „Întotdeauna seducția tinde să distrugă ordinea divină, fie aceasta o ordine a producției sau a dorinței. Pentru toate ortodoxiile, ea continuă să fie maleficiu și artificiu, o magie neagră prin care sunt deturnate adevărurile, o conjurație a semnelor, o exaltare a acestora În uzanța lor malefică.” 1 Judecata Îi aparține unuia dintre seductologii avizați ai zilelor noastre, Jean Baudrillard, care nu Încetează să sublinieze - e drept, vizându-l
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
iată de ce o vom iubi necondiționat. O vom socoti un etalon și Îi vom Închina un adevărat cult. Această persoană are grația divină și concomitentă. Charles Nodier a știut să personifice această ființă ideală În Ondet, grațioasa figură pe care magia penelului a lăsat-o Întreagă. Dar Însemnările nu spun mare lucru: trebuie să-l ascultăm pe Nodier povestind el Însuși unele detalii care țin prea mult de viața privată pentru a putea fi scrise și de-abia atunci vom Înțelege
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
aceeași viziune estetică asupra lumii. Iradierile acestei măști provoacă În universul matein stranii amurguri, elementele cosmosului se desfac În grele somptuozități și se pleacă Într-un somn translucid, cu moi licăriri nocturne. Dispariția bruscă a lui Aubrey de Vere, cu magia ferecată a măștii sale, face ca splendorile să pălească, Înecate Într-un anotimp pluvios. „Lumina cea tainică” se stinge, doar „searbăda lumină” a zorilor și a treziei dezamăgite se cerne „țesută cu apă din văzduhul Încruntat”. Bibliografietc "Bibliografie" A. Opere
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
este și istoria unui proces de "dezvrăjire" a lumii, așa cum frumos se exprimă Marcel Gauchet 10. Este o istorie despre eliberarea omului, un proces apărut destul de târziu și care azi pare a fi uitat. Este vorba despre distanțarea omului de magie, de religios și de salvare a sa prin rațiune și raportare la realitate. Banul ne vorbește despre acest efort de emancipare .Nu vom cădea însă într-un "istoricism"11 desuet în care să considerăm că doar prin luarea în considerare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
București, 1948. Marx, K., Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972. Marx, K., Capitalul, Editura Politică, București, 1960. Mauss, M.; Hubert, H., Eseu despre natura și funcțiile sacrificiului, Editura Polirom, Iași, 1997. Mauss, M.; Hubert, H., Teoria generală a magiei, Editura Polirom, Iași,1996. Mauss, M., Eseu despre dar, Editura Institutul European, Iași, 1993. Mayer, E., De la bacterii la om. Evoluția lumii vii, Editura Humanitas, București, 2008. Mărgineanu, N., Condiția umană, Editura Științifică, București, 1973. Mehedinți, S., Civilizație și cultură
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
să desființeze legea economică. Statul, care prin prețul monetar n-a făcut decât să dea un nume de botez unei greutăți determinate de aur, iar prin baterea monedei a aplicat numai ștampila sa pe aur, pare acum să transforme prin magia ștampilei sale hârtia în aur". Karl Marx, Contribuții la critica economiei politice, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1954, p. 123. 660 Hans Hermann Hoppe, Jörg Guido Hülsmann, Walter Block, Împotriva mijloacelor fiduciare, www.mises.ro, p. 4. 661
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mitului... 11 ...la triumful logosului 20 Rit, ceremonie, liturghie 23 Mit și mitologie 25 Definiții generale 25 Note constitutive ale mitului 32 Ritul: definiții și tipologii 43 Caracteristici generale 45 Tipologia riturilor 50 Ritul și obișnuințele, eticheta, ritualizările 59 Universul magiei 67 Definiții și tipologii 67 Vrăjitoria 73 Divinația 87 Vindecarea magică 92 Șamanismul 100 Caracteristici generale ale magiei 106 Ofrande și sacrificii 121 Forme ale comunicării cu sacrul 121 Rugăciunea 123 Ofrandele 125 Sacrificiul 127 Sacrificiul ca act de Întemeiere
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]