5,805 matches
-
sau [de] constituțiune; copii anemici, abia în vârstă de șase ani, erau supuși la luarea sângelui, fără măcar să fi prezentat vreun simptom de holeră, considerîndu-se această operație ca prezervativă, dar care, din contra, în realitate, era o cauză provocatoare a maladiei", căci "pe unde sângerările se practicau (în ascuns), și mortalitatea era mai mare". Cu multă greutate oamenii puteau fi convinși să renunțe la asemenea "cure" stupide. Pe tabloul zugrăvit de Bălăceanu al dezolării stârnite de molimă, în ținutul Putnei apar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
acompaniamentul major spre absolut. Fără puțină obrăznicie, talentul nu - și poate croi drum spre consacrare. În artă, excrementele nu au statut de îngrășăminte. Avangardiștii sunt artiștii suciți care vor să mănânce mere din cireș. Arta are în atenție, mai ales maladiile eului. Fără Shakespeare, Dostoievski și Eminescu, literatura universală ar fi avut dealuri, nu munți. Scriitorii prolifici nu se lasă până nu compromit un evantai de teme. Unele înjghebări artistice strălucesc precum uleiurile murdare în bătaia soarelui. Muzica - acest suflu bioenergetic
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
trebuie să fie un ghimpe în coasta neantului. Muzica autentică este acompaniamentul major spre absolut. Fără puțină obrăznicie, talentul nu - și poate croi drum spre consacrare. În artă, excrementele nu au statut de îngrășăminte.. Arta are în atenție, mai ales maladiile eului. Scriitorii prolifici nu se lasă până nu compromit un evantai de teme. Unele înjghebări artistice strălucesc precum uleiurile murdare în bătaia soarelui. Muzica - acest suflu bioenergetic al vieții. Arta poate fi o sublimă eliberare de cotidian. În esență, arta
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
scâncind. Mahalaua este tranziția de la sat la oraș. Scriitorii să nu se mai lamenteze ! spun politicienii. Nici Homer nu a trăit, probabil, cu bani de la Fondul literar. Uneori obiectele par mai tandre decât noi. Numai câinii mai păstrează, ca atavism, maladia recunoștinței. Lucrurile bune sunt ca aerul. Nu se văd. Scriitorii sunt ca pădurarii. Muncesc chiar dacă nu sunt plătiți. Libertatea depinde de capacitatea omului de a se împotrivi. Soiurile renumite de vin se tem numai de sifon. În viață, nu trebuie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
voluptate. Morala se reduce uneori la o foarte exigentă poliție sentimentală. Toți impertinenții se proclamă învingători ai vieții. Parvenitului îi vine foarte greu să nu fie și snob. Se menține la mare preț mitul ignoranței abile. Kitsch - ul - această infectă maladie a culturii. Ni s - au mediocrizat și senzațiile. Poți avea auricule de tâlhar și ventricule de mucenic ? Invidia este poate cel mai grețos jeg al condiției umane. Bărbatul șiret își convinge soția că toate blănurile îngrașă. Dacă mergi la unele
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Găinațul păsărilor de pe chelia statuilor este, uneori, singurul omagiu adus clasicilor. In artă și în iubire, cumințenia poate semăna a castrare. De-a lungul istoriei, au fost arse uneori cărțile, alteori autorii. Există și profesori naționali de idei greșite. Principala maladie a mileniului trei va fi, probabil, culturofobia. Suntem la cheremul imediatului. Unii scriitori își comentează sub pseudonim cărțile. Așa cum vârstnicii își dau singuri de pomană. Xenofobia este un naționalism ajuns în stadiul de vomă. Nici geniile nu-și pot ameliora
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pentru o statuie ... veșnic găinățată de păsările cerului. Înaintăm spre o mâzgă subculturală. Cea mai receptivă la manipulare s-a dovedit a fi întotdeauna intelectualitatea. După un timp, multe idealuri sunt agresate de celulita. Lipsa de comunicare continuă să fie maladia supremă a omenirii. Dacă am avea mai multe vieți, ne-am bate joc de fiecare. Dar în alt mod. Fii amabil cu cei din rândul cărora, pentru că te vei reîntâlni cu ei la coborâre. Excesul poate fi mormântul voluptății. Prea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Infernul e doar pe pământ. Mentalitățile formează cea mai conservatoare rocă a condiției umane.,. Patria îți poate cere să-ti dai viața, nu să-ți vinzi conștiința. Uneori obiectele par mai tandre decât noi. Numai câinii mai păstrează, ca atavism, maladia recunoștinței. Lucrurile bune sunt ca aerul. Nu se văd. Scriitorii sunt ca pădurarii. Muncesc chiar dacă nu sunt plătiți. Libertatea depinde de capacitatea omului de a se împotrivi. Soiurile renumite de vin se tem numai de sifon. În viață nu trebuie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
spunem cu Heidegger, că «de acum doar un Dumnezeu ne poate mântui». Asta numai dacă suntem conștienți de faptul că invocația este posibilă doar într-o lume invadată de nonsens și disperare. Lipsa sensului se transformă în angoasă, în acea «maladie mortală» care pentru Kierkegaard era disperarea. Iar «conștiința disperată - afirmă Kierkegaard - consideră creștinismul asemenea unui animal înfometat căruia, dacă îi pui dinainte o bucată de pâine sau o piatră, își dă seama că una e de mâncare și cealaltă nu
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
și, dacă mult mai puțin nocivă, în orice caz la fel de ineficientă ca tratament pentru boala necunoscută a lumii din sudul Dunării. Căci fraza lui Roman Herzog* exact asta înseamnă: ajuns prea târziu la căpă-tîiul unui bolnav ce suferă de o maladie înspăimîntătoare și necunoscută, medicul le spune rudelor: "Știința mea se oprește aici. Ar mai fi totuși o mică șansă: știu eu un vraci despre care se spune că..." Se pare totuși că vracii cândva vindecau cu adevărat. Și că utopiile
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
De exemplu, astrologii își propuneau să descopere în ce măsură poziția astrelor pe cer poate influența o persoană sau o comunitate. Alte forme de divinație încercau să scoată la lumină un infractor pentru a fi deferit justiției, un magician căuta remediul unei maladii etc. Scopurile nu erau neapărat, așa cum s-ar crede, de natură pur spirituală și metafizică. Adevărul, iubirea, dreptatea, moartea, libertatea sunt aspecte care interesau doar elitele vremii și nu mulțimile. Așadar, pentru omul obișnuit, toate acestea căpătau o întrebuințare concretă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de Ofelia Screciu, Timișoara, Editura de Vest, 1992. PAVELESCU, Gheorghe, "Cercetări folclorice în județul Bihor", în Anuarul Arhivei de folclor, VII, Cluj, 1945. PERETZ, Henri, Metodele în sociologie. Observația, traducere de Cristina Gavriluță, Iași, Editura Institutului European, 2002. RAINEAU, Clémentine, Maladie et infortune dans l'Auvergne d'aujourd'hui. Médecins, malades et guérisseurs d'un bourg montagnard à l'hôpital, directeur d'études: Marc Augé, Paris, 7 nov. 2001. RAYNAL, Maryse, Justice traditionnelle. Justice moderne. Le devin, le juge, le sorcier
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
acest sens o serie de lucrări precum: Nicole Edelman, Voyantes, guerisseuses et visionnaires en France 1785-1914, Paris, Albin Michel, 1995; Isabelle Cribier, Les guerisseurs. Approche anthropologique des medicines dites douces, Paris, Janvrier, 1990, directeur d'études: Emmanuel Terray; Clémentine Raineau, Maladie et infortune dans l'Auvergne d'aujourd'hui. Médecins, malades et guérisseurs d'un bourg montagnard à l'hôpital, directeur d'études: Marc Augé, Paris, 7 nov. 2001; Maryse Raynal, Justice traditionnelle. Justice moderne. Le devin, le juge, le sorcier
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 • euroedit@hotmail.com 1 Să recunoaștem din nou, în acest context, că dintre toate maladiile secolului al XX-lea minciuna este una dintre cele mai rebele. 2 J. A. Barnes, A Pack of Lies. Towards a Sociology of Lying, Cambridge University Press,1994; toate trimiterile realizate pe parcursul exegezei noastre se vor raporta la această originală
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
semnificative de politică externă care reflectă exclusiv o motivație egoistă. Politica externă este propulsată de intersectarea mai multor motivații, unele dintre ele fiind de natură etică, într-un număr mare de țări. Urmărirea obiectivelor morale precum extinderea democrației sau prevenirea maladiilor infantile pot fi cu siguranță costisitoare. Dar niciun țel politic nu poate fi atins fără costuri. Întocmai precum costul presupus de urmărirea obiectivelor economice nu poate justifica excluderea intereselor economice din cadrul politicii externe, costurile urmăririi obiectivelor morale nu justifică excluderea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fost un cancer pentru corpul politic. Dar a fost o suferință pe care ființele umane însele aveau capacitatea s-o vindece. Tratamentul pe care liberalii au început să-l prescrie de la începutul secolului al XVIII-lea nu s-a schimbat: "maladia" războiului ar putea fi tratată cu succes de cele două leacuri democrația și liberul schimb. Procesul democratic și instituțiile ar sparge monopolul puterii elitelor conducătoare și le-ar supune înclinația către violență. Comerțul liber și relațiile de afaceri ar învinge
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
-lea european (care a făcut, de unul singur, un drum la fel de lung ca paleoliticul superior, în care stilurile se numără în milenii). Antichitatea târzie și prima modernitate atestă că declinul unui ciclu are prea puțin de-a face cu acea maladie a melancoliei, cu plictisul, cu încetineala vieții, sugerate de poncifele noastre literare ("Sunt Imperiul la sfârșitul decadenței..." Este mai degrabă efectul unei supraproducții inflaționiste de spectacole, teorii, accesorii, cu o viteză de execuție tot mai mare și o circulație accelerată
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mereu cunoștințele despre primitivi. Omul preistoric s-a opus dispariției. Oasele sale descoperite în straturile terestre, dovedesc violentarea ființei umane de agenți naturali, care și-au lăsat urmele în fracturi, consolidate vicios. Tot pe oase au rămas și semnele unor maladii ca reumatismul, tuberculoza osoasă, cancerul ca și ale unor anomalii ereditare. Absența unor dinți, paradontoza relevă avitaminozele, decalcifierile, iar modificările determinate de schimbarea alimentației se reflectă în micșorarea maxilarelor. Dublarea nevoilor biologice de cele spirituale au păstrat coeziunea familiei, asigurând
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
căutări și reușite, de creații și proiecte, de fructificare și îmbogățirea experienței au contribuit activ la renumele medicilor dintre Tigru și Eufrat, solicitați la marile curți domnitoare și nu numai, confirmând universalitatea medicinei, ideile ei în continuă expansiune. Prezența atâtor maladii în lumea antică precum malaria, variola, reumatismul, afecțiunile intestinale, venerice, oculare, leziunile de tot felul, explică cererea de asistență medicală și dezvoltarea medicinei. Prognosticarea și diagnosticarea, ipotetice sau reale, au făcut apel la antecedente și antecedenți, la colaterali și mod
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
învierii din morți. Universalitatea ei s-a extins, prezentă fiind cu influența până pe la jumătatea primului mileniu creștin. Stăpânind forțe magice și posedând cunoștințe secrete, ea a fost de timpuriu numită „Marea vrăjitoare“ care și prin vis comunică rețetele unor maladii și cazuri. Susținută de marele Thot, ea pregătea pe oameni în arta medicinei, în știința vindecării. Egiptenii, credeau că revărsările Nilului sunt lacrimile lui Isis, zeița plină de mistere. „Domnul tăcerii“, Osiris zeul, popularul User, simboliza moartea și învierea ciclică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sa ca, îmblânzind și fiarele, să întoarcă lumea la armonie. În acest imn, al LXVIII-lea Hygieia este care îndepărtează bolile . Poetul o invocă împreună cu întreaga fire și existență: Boala „fără leac“ la care se referă poetul poate fi orice maladie incurabilă, dar și orice boală netratată. Sintagma aceasta poate avea și o accepție umană în această „lacrimarum vale“, lume a contrastelor, a existenței scindate, lume a unei axiologii inversate în care materia își arogă primatul față de spirit și transcendent. Or
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
etc.) scrie și trei tratate despre natură și un discurs medical. Heraclit din Ephes este urmat de tractul Democrit din Abdera care întreprinde o clasificare a medicamentelor și susține infinitatea unor agenți patogeni (semințe morbigene) care atacă sângele generând diverse maladii. Funcționaliști și integraliști, filosofii medici și medicii filosofi, au afirmat medicina elenă, încât concepțiile școlilor din Cos, Cnidos și Rhodos s-au făcut cunoscute și au rămas prin Hippocrat, ca generatoare de valoroase idei în dezvoltarea medicinei. Cele mai vestite
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în natură și ea contribuie sensibil la vindecarea lor. Recomandarea sa prin cartea „Despre prognoze“, de a lua în considerare antecedentele pentru a înțelege simptomatologia prezentă, este o condiție a diagnosticului. De asemenea recomandarea de a nu absolutiza simptomatologia unei maladii întrucât „nu există boli ci bolnavi“ ce pot reacționa diferit, este curent auzită și azi prin spitale, exprimând o realitate. Principiul „mai întâi să nu faci rău“ (primum non nocere) educă prevederea, îndeamnă la aprofundarea cunoașterii, la lărgirea cooperării și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și cazurile particulare. Pe apele mișcătoare ale realității, principiile pot uni particularul cu generalul, oferind soluții operaționale. în această reconciliere metodologică doctorul vede și omul și lumea, atât prezentul cât și viitorul, împreună cauza și simptomatologia, cazul în speță și maladia ca atare. și dacă medicina imită natura și artele, adică este în serviciul armoniei, integralității funcționale a organismului uman, atunci medicul este interpretul ei. în studiul „Despre boli“, Hippocrat afirmă sistematic: Această viziune sintetică, generalizatoare era nouă. Observația este centrală
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în resursele umane de a se salva și operând limpeziri metodologice, să acționeze pragmatic, ajungând, prin dragostea de semeni, la aceeași finalitate: salvarea lor. Cunoscând boala trebuie să cunoști foarte bine și bolnavul. Investigarea cazului vizează deopotrivă antecedentele, circumstanțele producerii maladiei, ca natura să poată fi ajutată în eforturile sale reparatorii. științei observației i se adaugă arta priceperii de a reface sănătatea, armonia funcțională a organismului, de a o recrea. Arta medicală constă mai întâi în priceperea de a explora, de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]