13,923 matches
-
sau promotor. Exercitarea unor asemenea roluri necesită înzestrarea actorilor implicați cu tipuri adecvate de abilități manageriale, în special de concepție strategică, relaționare interpersonală, conducere de proiecte și gestionare a schimbărilor. În plus, specificul organizațiilor studiate face să apară și roluri manageriale fără precedent în mediul ierarhiilor, cum sunt cele de director pentru probleme de cunoaștere (chief knowledge officer) sau de informație (chief information officer), responsabili de proiecte de dezvoltare a competențelor, de învățare organizațională etc. Prin natura lor, organizațiile bazate pe
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
avans pe traseul „concept - proiect - sistem în funcțiune”; anvergura scopului urmărit, diversitatea factorilor ce intervin în realizarea lui, multitudinea problemelor de opțiune implicate fac ca unul din riscurile majore să rezide în supralicitarea coordonatei tehnologice, în detrimentul celor educaționale, culturale și manageriale. În realitate, un asemenea proiect nu este unul de informatizare în sens strict, ci unul de pilotare strategică a procesului de maturizare organizațională; angajarea actorilor în acest proces poate fi obținută numai prin crearea unui cadru organizațional permisiv și transparent
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
membrilor lor de a conlucra în mod transparent și echitabil; − centrarea comportamentelor individuale și colective pe valorile spiritului de comunitate a profesioniștilor, ale recunoașterii dreptului la identitate intelectuală și primatului pertinenței conceptuale ca sursă de influență în organizație. Planul intervenției manageriale: − asimilarea și extinderea practicilor manageriale de generație avansată, inclusiv a celor specifice managementului cunoașterii; − adoptarea, de către factorii de conducere, a stilului de intervenție non-directiv, orientat către facilitarea și articularea acțiunii profesioniștilor. Planul metodelor de lucru și instrumentelor: − susținerea producerii de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în mod transparent și echitabil; − centrarea comportamentelor individuale și colective pe valorile spiritului de comunitate a profesioniștilor, ale recunoașterii dreptului la identitate intelectuală și primatului pertinenței conceptuale ca sursă de influență în organizație. Planul intervenției manageriale: − asimilarea și extinderea practicilor manageriale de generație avansată, inclusiv a celor specifice managementului cunoașterii; − adoptarea, de către factorii de conducere, a stilului de intervenție non-directiv, orientat către facilitarea și articularea acțiunii profesioniștilor. Planul metodelor de lucru și instrumentelor: − susținerea producerii de cunoaștere în organizații, prin: angajarea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
încurajarea autoresponsabilizării profesionale; capitalizarea cunoașterii în arhive de proiecte; favorizarea creării de rețele de comunicare profesională între membrii organizației, precum și cu partenerii acesteia. Enumerarea de mai sus arată că în prezent se dispune de o gamă de soluții tehnologice și manageriale suficientă pentru a face posibilă operaționalizarea conceptului de organizație bazată pe cunoaștere; aplicarea lor presupune discernământ în alegere, consecvență în efortul de învățare și receptivitate în a sesiza și asimila avantajele lor. românesc Pentru România, relevanța conceptului de organizație bazată
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Firmele și instituțiile de talie mare sunt mai pregnant atașate de configurația și funcționalitatea organizării ierarhice, chiar în condițiile trecerii la asistare informatizată. În schimb, în categoria firmelor private și organizațiilor nonguvernamentale de talie mică, dar cu expunere externă, practicile manageriale și profesionale bazate pe cunoaștere sunt deja prezente, dar în forme încă experimentale, reversibile.<footnote R. Rughiniș, R. Deaconescu, G. Milescu, M. Bardac, Introducere în sisteme de operare, Editura Printech, București, 2007. footnote> Crearea de organizații bazate pe cunoaștere rămâne
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
comune cu parteneri externi și din cea a schimburilor internaționale pe linie universitară și de cercetare. Asigurarea fezabilității proiectelor de dezvoltare, de organizații bazate pe cunoaștere în contextul românesc, presupune conjugarea efortului strategic de informatizare cu o susținere educațională și managerială adecvată. În acest sens, pe lângă utilizarea ca atare a unor soluții din tipologia generală prezentată mai sus, pe plan național apar ca prioritare: (1) formarea profesioniștilor necesari domeniilor legate de cunoaștere și de gestionarea ei, (2) recunoașterea oficială a noilor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
pentru profilurile de competențe respective. Conținutul învățământului de nivel universitar și postuniversitar, în primul rând în profilurile economic, informatică, management, administrație, se cere adaptat prin includerea de discipline sau module cu tematică relevantă (de exemplu, economia și managementul cunoașterii, utilizarea managerială a rețelelor internet și intranet, documentarea științifică în medii virtuale etc.), dar și prin crearea de filiere specializate, vizând, într-o primă etapă, programele de nivel Master, M.B.A. și cele de doctorat. De asemenea, este important ca temele respective
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
soluții insulare, eventual articulate ad hoc; în schimb, obținerea de sisteme integrate, viabile, presupune intervenție transformatoare asupra unor organizații existente sau crearea unora noi, dedicate scopului urmărit. Proiectele de realizare de organizații bazate pe cunoaștere necesită angajare strategică și ingeniozitate managerială în îmbinarea facilităților informatice de asistare inteligentă cu practici organizaționale consolidate, referitoare la inovare, învățare și interactivitate partenerială. Organizațiile bazate pe cunoaștere sunt susceptibile ca, în virtutea culturii lor specifice, să promoveze în societate valoarea pertinenței conceptuale ca sursă de influență
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
descria de fiecare dată ca pe niște provocări. Povestea vieții este, în cazul lui, o poveste a carierei, în care vorbește despre diversele posturi pe care le-a ocupat, în diferite părți ale lumii, urcând tot mai mult în ierarhia managerială. Diversele halte pe traseul activității lui profesionale sunt descrise cu maximă claritate, în termenii progresiei sau regresiei. Dacă problema succesului și a evaluării - de către sine și de către alții - sunt temele esențiale ale poveștii, activitatea lui David este descrisă cu patos
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
distincte se pot combina, de asemenea, între ele din moment ce indivizii recurg la srategii diferite pentru a rezolva probleme diferite. Intervievații din prima categorie, din grupul „încet, dar sigur” (cinci bărbați), descriu o avansare lentă pe scara profesională, urcând spre poziții manageriale și executive (figura 5.6). (vezi graficele de la pagina 95 din xerox) (n.tr. pentru editor) Steve, spre exemplu, explică: „N-aș spune că au fost nici crize bruște nici mișcări în salturi. Așa merge când vine vorba de muncitorii
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de ultimă oră. Specificitatea managementului acestor structuri reiese din particularitățile aduse de noile realități: mutarea accentului instituției emițătoare de pe determinarea de savoir pe autonomia educatului de a o cuceri și edifica, prin intermediul noilor tehnologii de comunicare și informare. Noua strategie managerială se va centra către câteva obiective: readaptarea conținuturilor la constrângerile educației virtuale, suplinirea raporturilor directe cu medierea indirectă, amânată, autoinstituită, revizuirea sau îmbogățirea evantaiului metodic de instruire și de evaluare, construirea și administrarea sistemului tehnic și informatic, formarea/recrutarea personalului
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
administratori de rețele etc. (prin tutorial electronic, comunități virtuale de învățare, forumuri etc.); inovația de ordin structural și instituțional, prin punerea în act a unor parteneriate, rețele sau consorții specializate în NTIC (ateliere multimedia, baze de competențe); abordarea strategică și managerială vizând poziționarea pe noi sectoare ale „pieței” de formare la nivel mondial, global. Societatea cunoașterii obligă la o mai evidentă conectivitate între indivizi și comunități. Cum realitatea cunoașterii este dinamică, în aceeași măsură trebuie să fie și realizarea contactelor. Capacitatea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de programele informatice inteligent constituite. Aspectele definitorii ale noii modalități de formare sunt evidențiate prin următoarele opt dimensiuni: Dimensiuni ale e-learning-ului din punct de vedere: Descriere Instituțional E-learning-ul este asimilat unei afaceri administrative, publice, contextualizată din perspectivă formativă și academică. Managerial Conducerea vizează maximizarea caracterului educogen al mediului socio-cultural și disiparea inteligentă a cunoașterii. Tehnologic E-learning-ul oferă suportului tehnic o relevanță cu totul aparte; infrastructura de ordin hardware și software face posibil noul cadru de instruire. Pedagogic Dimensiunea pedagogică este intrinsecă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
feedback-ului • informație ; • motivare; • întărire (sedimentare a cunoștințelor). Link recunoaște două tipuri de formulare a feedback-ului : • relativ • de corectare. Mostonn si Ashworth oferă trei categorii : • de corectare ; • al valorii; • exprimarea neutră; Kilbourn sugerează patru tipuri de feedback : • intelectual; • pedagogic; • managerial; • interpersonal (relația stabilită între persoane). Tuckman oferă alte patru categorii diferite : • absolut; • normativ; • obiectiv; • subiectiv. Fishman a oferit o modalitate pentru a înregistra si studia feedback-ul mărit (sporit) , care include următoarele categorii de scopuri : • evaluativ; • descriptiv; • comparativ; • explicativ; • de
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
cristalizat în programe de învățământ specifice fiecărei țări cu tradiție. Astfel, fiecare națiune, păstrând un anumit conservatorism, dispune de metode proprii de educare și instruire a tinerilor sportivi, metode care sunt adaptate particularităților de vârstă, condițiilor de pregătire și posibilităților manageriale dobândite. Un rol deosebit în progresul schiului alpin, cu implicații și în metodologia antrenamentului, îl are sistemul competițional. Încă de la apariția schiului ca sport, competiția a constituit motorul principal al dezvoltării și perfecționării schiului, oferind în acest sens, cadrul de
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
general, în țările EAC, diferențele în ceea ce privește achizițiile sunt în creștere, nu în descreștere. • Productivitatea sistemelor de educație - rezultatele obținute raportate la costurile necesare pentru atingerea acestor rezultate - trebuie îmbunătățită. În aproape toate țările EAC lipsesc centrarea pe productivitate, informațiile, capacitățile manageriale și finanțările necesare pentru a o îmbunătăți. • Serviciile educaționale finanțate din fonduri publice trebuie să fie responsabile față de plătitorii de taxe și beneficiari, în privința costului și a calității acestor servicii. Cele mai multe țări din EAC nu pot măsura furnizarea de servicii
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
higher order learning skills) și pe capacitățile cross-curriculare; b) integrarea disciplinelor; c) legăturile constante cu comunitatea; d) folosirea tehnologiilor în predare și învățare; e) accentul pus pe învățarea prin cooperare; f) importanța evaluării performanțelor; g) creșterea responsabilităților și a capacităților manageriale ale școlii. Două dintre aceste tendințe prezintă relevanță pentru tema în discuție: a) „Abilitățile de ordin înalt” și capacitățile cross-curriculare. În general, aceste abilități se referă la posibilitatea absolvenților de a gândi critic și creativ, de a rezolva probleme, de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
se desfășoară procesele curente, politica internațională obișnuită. Legate de ele apar problemele și crizele internaționale. Relațiile Între organismele politice tind să fie perpetuu legate de proximitate, Întrucât aceste legături au În vedere În primul rând competiția pentru resursele umane, materiale, manageriale sau simbolice existente pe teritoriile respectivelor alcătuiri politice (Miroiu, 2005, pp. 71-72). În sensul În care subsistemele internaționale reprezintă structuri ale relațiilor internaționale care sunt definite nu doar În termenii militar și politic ai securității, ci și În sens economic
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
la inițiativele unor secretari ai apărării care au considerat că există unele deficiențe ale sistemului ce trebuiesc corectate pentru a răspunde noilor cerințe privind modernizarea și transformarea armatei. După numirea lui Melvin Laird, În 1969, la conducerea Departamentului Apărării, orientarea managerială s-a schimbat. Laird a pus accentul pe managementul participativ și pe descentralizarea actului decizional. Categoriile de forțe ale armatei au primit un rol sporit În cadrul sistemului, În asumarea unor decizii care nu necesitau atenția secretarului Apărării. O altă schimbare
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
prin adaptarea acestora în raport cu evoluția formelor concrete de manifestare a infractionalității în domeniu și cu prevederile acquisului comunitar. 10. Modernizarea dotării tehnice necesare instituțiilor abilitate în combaterea traficului și consumului ilicit de droguri la nivelul standardelor internaționale. 11. Dezvoltarea capacității manageriale și a profesionalizării specialiștilor din domeniu prin programe de cooperare internațională. Capitolul 4. Cooperare internațională Aderarea la Uniunea Europeană determină importanța specială pe care România o acordă relațiilor cu statele membre ale Uniunii Europene și cu instituțiile europene. Obținerea statutului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
multe de la Becky Davis (asistent social din SUA) și de la alți asistenți sociali care - în orele de practică - ne prezentau sistemele de asistență socială din țările lor. Dar, în câțiva ani, datorită eforturilor susținute ale conducerii facultății și excelentului spirit managerial al doamnei profesor Elena Zamfir, Facultatea de Asistență Socială a ajuns pe primele locuri din țară în ceea ce privește colaborarea cu instituții similare din străinătate, colaborare concretizată în burse de studiu pentru studenții români în facultăți de profil din Anglia, Olanda sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
să fii mai atent decât cu mașina. Așa că am uitat de dureri. Pe la sfârșitul verii, așa cum am spus și mai înainte, s-a hotărât să vin la muncă numai dimineața. Compania îmi permite să vin la serviciu, dar responsabilitățile mele manageriale au fost preluate de alt coleg. Normal, șeful meu mi-a spus îngrijorat: „Nu e bine pentru tine să muncești în condiții de stres“. Îi sunt recunoscător că m-a înțeles, dar, pe de altă parte, îmi va fi foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
ziua a doua” (Facerea, I, 7―8). Se pare că lucrurile încep să se precipite și Dumnezeu își cam pierde din prevedere și merge orbește spre catastrofa creației sale, care a fost, omul. Ziua a treia dumnezeu a folosit-o managerial, întâi pentru chestii de organizare, apoi pe la chindie a trecut și la creație. A despărțit până la prânz apele de uscat, „Și a numit Dumnezeu uscatul pământ, iar adunarea apelor a numit-o mări. Și a văzut dumnezeu că este bine
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
industriei și comerțului, conducătorii chinezi au ținut seama de opiniile bancherilor, industriașilor și comercianților autohtoni. Se știe că etatizarea proprietăților acestora s-a făcut cu o evidentă grijă pentru menținerea confortului familiilor lor, ei înșiși au fost menținuți în pozițiile manageriale ce le deținuseră anterior, pentru activele încorporate în proprietatea de stat urmau să primească cu regularitate dividende substanțiale, iar acestea puteau fi moștenite sau donate. Partidele democrate și-au continuat existența, ele furnizând personalități pentru poziții importante în structura statului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]