18,317 matches
-
implementarea Codului de conduită pentru un pescuit responsabil și abordarea ecosistemică a pescuitului. FAO a pregătit Planul Internațional de Acțiune pentru Prevenirea, Descurajarea și Eliminarea Pescuitului Ilegal, Nedeclarat și Nereglementat (2001). Declarația de la Reykjavik privind pescuitul responsabil în ecosistemul marin (2001), a inclus considerațiile ecosistemice în managementul pescuitului; evitarea impacturilor ireversibile asupra ecosistemelor și reducerea la minimum posibil a impacturilor nedorite (capturi accidentale de cetacee și aruncări înapoi în mare); asigurarea unui echilibru adecvat între conservarea biodiversității și utilizare ei
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
asupra ecosistemelor și reducerea la minimum posibil a impacturilor nedorite (capturi accidentale de cetacee și aruncări înapoi în mare); asigurarea unui echilibru adecvat între conservarea biodiversității și utilizare ei durabilă. - FAO a publicat o Evaluare Globală a interacțiunilor dintre mamiferele marine și pescuit și a creat Ghidurile Internaționale privind Managementul Capturilor Accidentale și Reducerea Capturilor Aruncate Înapoi în Mare (2011). Convenția Internațională privind Reglementarea Vânării Balenelor (1946) Comisia Internațională privind Vânătoarea de Balene (IWC) a invitat țările membre să ofere asistență
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
migrațiile sezoniere, ecologia, presiunile și amenințările la adresa acestora. Organizația Maritimă Internațională (IMO) (1948) - IMO este responsabilă pentru siguranța, securitatea transporturilor maritime și prevenirea poluării marine de către nave; - IMO a pregătit o serie de documente care vizează protecția mediului marin, a biotei marine, inclusiv a cetaceelor; - Există un Program de lucru privind Reducerea la Minimum a Zgomotului Accidental din Operațiunile de Transport Maritim Comercial în Mediul Marin, pentru Reducerea Potențialelor Impacturi Adverse Asupra Vieții Marine (2008); - De asemenea, există un
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
presiunile și amenințările la adresa acestora. Organizația Maritimă Internațională (IMO) (1948) - IMO este responsabilă pentru siguranța, securitatea transporturilor maritime și prevenirea poluării marine de către nave; - IMO a pregătit o serie de documente care vizează protecția mediului marin, a biotei marine, inclusiv a cetaceelor; - Există un Program de lucru privind Reducerea la Minimum a Zgomotului Accidental din Operațiunile de Transport Maritim Comercial în Mediul Marin, pentru Reducerea Potențialelor Impacturi Adverse Asupra Vieții Marine (2008); - De asemenea, există un Ghid pentru minimizarea
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
la uneltele de pescuit pierdute sau abandonate, care reprezintă o presiune pentru populațiile de cetacee. Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (GFCM) (1949) - Are ca obiective promovarea dezvoltării, conservării, managementului rațional și a celei mai bune utilizări a resurselor marine vii, precum și dezvoltării durabile a acvaculturii în Marea Mediterană, Marea Neagră și apele de legătură; - Rezoluția GFCM/37/2013/1 face referire în mod specific la Memorandumul de Înțelegere dintre GFCM și ACCOBAMS, în elaborarea măsurilor de conservare a cetaceelor din Marea
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
GFCM/37/2013/1 face referire în mod specific la Memorandumul de Înțelegere dintre GFCM și ACCOBAMS, în elaborarea măsurilor de conservare a cetaceelor din Marea Neagră și Marea Mediterană; - GFCM stabilește măsuri de management al pescuitului pentru atenuarea capturilor accidentale ale mamiferelor marine; - În cadrul recomandării GFCM/37/2013/2 este specificat faptul că trebuie luate măsuri de gestionare a pescuitului în regiunea Mării Negre, pentru conservarea adecvată a calcanului, precum și pentru monitorizarea, prevenirea, reducerea și eliminarea, în măsura în care este posibil, a capturării
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
asupra cetaceelor, recunoscând că acesta este în creștere. Convenția Națiunilor Unite asupra Dreptului Mării (UNCLOS) (1982) - În conformitate cu UNCLOS, cetaceele sunt considerate o resursă marină vie, iar statele membre trebuie să coopereze pentru a conserva, gestiona și studia mamiferele marine din ZEE și marea liberă. - În conformitate cu articolele 61-65, în cadrul ZEE, Părțile trebuie să se asigure că resursele vii nu sunt puse în pericol de supraexploatare, să ia în considerare efectele asupra speciilor asociate sau dependente de speciile
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
astfel de strategii, în politicile sectoriale relevante; - În 1995, Mandatul de la Jakarta a dezvoltat un Program de acțiune pentru implementarea Convenției în ceea ce privește biodiversitatea marină și costieră. Un aspect al acestui Program a fost crearea de arii marine și de coastă protejate (AMP) pentru protejarea biodiversității; - La cea de-a X-a Reuniune a Conferinței Părților la CBD, țările au fost invitate să implementeze Planul Strategic pentru Biodiversitate 2011-2020, inclusiv Țintele Aichi pentru Biodiversitate. Convenția privind Protecția Mării
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
să implementeze Planul Strategic pentru Biodiversitate 2011-2020, inclusiv Țintele Aichi pentru Biodiversitate. Convenția privind Protecția Mării Negre împotriva Poluării (Convenția de la București) - Între Secretariatul ACCOBAMS și Comisia Mării Negre există un Memorandum de Înțelegere, cu obiective privind conservarea mamiferelor marine. Acesta confirmă sinergiile dintre Planul Strategic de Acțiune al Comisiei Mării Negre, pentru reabilitarea și protecția Mării Negre (reducerea riscului de extincție a speciilor amenințate, inclusiv dezvoltarea unei rețele de eșuări, a unei rețele pentru capturile accidentale și a unei
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
dintre Planul Strategic de Acțiune al Comisiei Mării Negre, pentru reabilitarea și protecția Mării Negre (reducerea riscului de extincție a speciilor amenințate, inclusiv dezvoltarea unei rețele de eșuări, a unei rețele pentru capturile accidentale și a unei rețele de arii marine protejate pentru conservarea cetaceelor) și Planul de conservare ACCOBAMS; - Comisia Mării Negre cooperează cu organizații interguvernamentale pe aspecte privind poluarea marină și are o Unitate de Coordonare Subregională pentru Marea Neagră (BSSRCU), înființată în cadrul Secretariatului Permanent al Comisiei Mării
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
exploatarea durabilă a resurselor piscicole, în conformitate cu Politica Comună în domeniul Pescuitului (2002) - Măsurile adoptate în temeiul acestui regulament, se bazează pe aplicarea principiului precauției și a unor recomandări științifice, pentru reducerea la minimum a impactului pescuitului asupra ecosistemelor marine, conservarea și protecția stocurilor de pește, promovarea pescuitului selectiv, luarea de măsuri de urgență dacă există o amenințare gravă la adresa resurselor piscicole sau a unui ecosistem. Directiva 2008/56/CE CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
luarea de măsuri de urgență dacă există o amenințare gravă la adresa resurselor piscicole sau a unui ecosistem. Directiva 2008/56/CE CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva - Cadru ”Strategia pentru Mediul Marin”) (DCSMM) (2008) - Implementarea DCSMM asigură rezolvarea problemelor ce vizează supraexploatarea speciilor de pești, capturile accidentale de cetacee, conservarea acestora, poluarea chimică. DCSMM pune accent deosebit pe problema zgomotului și a energiei, starea ecologică bună
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
”Strategia pentru Mediul Marin”) (DCSMM) (2008) - Implementarea DCSMM asigură rezolvarea problemelor ce vizează supraexploatarea speciilor de pești, capturile accidentale de cetacee, conservarea acestora, poluarea chimică. DCSMM pune accent deosebit pe problema zgomotului și a energiei, starea ecologică bună a mediului marin fiind caracterizată după descriptorul D1 diversitatea biologică conservată, respectiv a delfinilor și D11 - zgomot și energie. ... 2.4. LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CETACEELOR Ordinele anuale de prohibiție - Interzic uciderea, capturarea intenționată a cetaceelor în sălbăticie și impun pescarilor eliberarea cetaceele vii
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
utilizarea ilegală a setcilor fixe de fund și a traulelor demersale. Legea nr. 292 /2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului. - Reglementează evaluarea impactului proiectelor care pot afecta mediul. Ordinul nr. 488/2020 privind aprobarea Listei speciilor marine periclitate de la litoralul românesc al Mării Negre în vederea protejării și conservării lor. - Prezintă o listă cu speciile marine periclitate și statutul IUCN. Toate cele trei subspecii de cetacee din Marea Neagră au statutul de specii amenințate. Ordonanța de
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
publice și private asupra mediului. - Reglementează evaluarea impactului proiectelor care pot afecta mediul. Ordinul nr. 488/2020 privind aprobarea Listei speciilor marine periclitate de la litoralul românesc al Mării Negre în vederea protejării și conservării lor. - Prezintă o listă cu speciile marine periclitate și statutul IUCN. Toate cele trei subspecii de cetacee din Marea Neagră au statutul de specii amenințate. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura Art. 65 (1) Următoarele fapte constituie infracțiuni și se pedepsesc cu
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
și folosirea armelor de foc în scopul omorârii peștilor sau altor viețuitoare acvatice; b) pescuitul cu setci și ave pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", cu excepția Mării Negre, Dunării și brațelor sale; c) pescuitul sau omorârea deliberată a mamiferelor marine. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare “Art. 35 (1) Autoritatea publică centrală
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
Marea Neagră" Conține o serie de măsuri pentru protecția cetaceelor din Marea Neagră. ... 2.5. PRESIUNI SI AMENINȚĂRI În prezent, cetaceele se confruntă cu o serie de presiuni precum: degradarea habitatelor-cheie, introducerea de noi specii neindigene, poluarea chimică și fonică, deșeurile marine, supraexploatarea resurselor halieutice, interacțiunea cu plasele de pescuit, etc. Interacțiuni cu pescuitul Capturile accidentale Capturile accidentale în plasele de pescuit reprezintă cea mai importantă presiune și principala cauză a mortalității provocate de om, cetaceelor din Marea Neagră (Wells et al.
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
xenobiotice, deșeuri solide și bacterii oportuniste; introducerea în mediu și dezvoltarea explozivă a populațiilor de specii invazive, în special Mnemiopsis leidyi au contribuit semnificativ la scăderi ale stocurilor peștilor pelagici; alterarea fizică a fundului și țărmului mării și supraexploatarea resurselor marine vii (Notarbartolo di Sciara & Birkun A., 2010). Poluarea chimică Efectele poluanților chimici pot fi directe sau indirecte și se pot manifesta la nivel molecular, individual sau la nivelul populației (Reijnders et al., 1999). Unii contaminanți, în special cei organoclorați, s-
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
poluanților chimici pot fi directe sau indirecte și se pot manifesta la nivel molecular, individual sau la nivelul populației (Reijnders et al., 1999). Unii contaminanți, în special cei organoclorați, s-au dovedit a provoca o serie de efecte la mamiferele marine, inclusiv anemia (Schwacke et al., 2012), imunosupresia (Tanabe et al., 1994) vulnerabilitatea crescută, ulterioară la bolile infecțioase (Aguilar & Borrell, 1994; Jepson et al., 2005; Randhawa et al., 2015), tulburări endocrine (Schwacke et al., 2012; Vos et al., 2003), tulburări de
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
Hall et al., 2006, 2018). Unii compuși pot duce la inducerea cancerului, apariția unor efecte mutagene și pot avea chiar efecte asupra comportamentului (Reijnders et al., 1999). Indirect efectele includ impactul asupra abundenței sau calității prăzii cetaceelor (OceanCare, 2021). Deseurile marine, poluarea cu plastic Impactul deșeurilor din plastic asupra cetaceelor include ingestia lor și încurcarea cu acestea (Kuhn et al., 2015). Macrodeșeurile din plastic pot acționa ca o capcană, provocând răni, limitând mobilitatea cetaceelor, capacitatea acestora de a desfășura activități vitale
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
capcană, provocând răni, limitând mobilitatea cetaceelor, capacitatea acestora de a desfășura activități vitale, cauzând în cele din urmă, moartea. Uneltele de pescuit abandonate, pierdute sau aruncate în mare sunt responsabile pentru 31% din cazurile de încurcare a cetaceelor în deșeurile marine, la nivel mondial (Fossi et al., 2018). Ingestia de deșeuri marine, cel mai adesea din plastic, a fost raportată la nivel mondial pentru aproximativ 60% din toate speciile de cetacee (Baulch & Perry, 2014; Kuhn et al., 2015; Kuhn & van Franeker
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
activități vitale, cauzând în cele din urmă, moartea. Uneltele de pescuit abandonate, pierdute sau aruncate în mare sunt responsabile pentru 31% din cazurile de încurcare a cetaceelor în deșeurile marine, la nivel mondial (Fossi et al., 2018). Ingestia de deșeuri marine, cel mai adesea din plastic, a fost raportată la nivel mondial pentru aproximativ 60% din toate speciile de cetacee (Baulch & Perry, 2014; Kuhn et al., 2015; Kuhn & van Franeker, 2020). Odată ingerate, deșeurile din plastic pot cauza blocaje ale tractului
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
pe particulele de plastic) care se pot bioacumula în țesuturi (Avio et al., 2017; Fossi et al., 2014). Transportul maritim Căile maritime care traversează Marea Neagră pe diferite direcții coincid cu habitatul principal și căile de migrație ale cetaceelor, traficul marin fiind concentrat mai ales în apele de coastă și în special, în zonele din apropierea porturilor (Birkun, 2002). Se presupune că numărul cetaceelor care trec prin strâmtoarea Bosfor are o tendință de scădere de la un an la altul, din
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
PRIVIRE LA PROTECȚIA CETACEELOR 4.3.1. CRESTEREA GRADULUI DE CONSTIENTIZARE A PUBLICULUI Obiectiv Prioritate Informarea, educarea și conștientizarea cu privire la importanța conservării cetaceelor din Marea Neagră Medie Descriere Această acțiune se adresează factorilor interesați, implicați în managementul/administrarea/ exploatarea resurselor zonei marine și costiere (ANANP, Garda de coastă, Administrația portuară, asociațiile de pescari, etc.), în cercetarea și/ sau conservarea cetaceelor (ONG-uri, institute de cercetare, școli etc.), dar și publicului larg. Creșterea gradului de conștientizare se face prin: - realizarea de cursuri, seminarii
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
loc sau o zonă utilizată în mod regulat de un grup, o populație sau o specie de cetacee pentru a-și satisface nevoile necesare supraviețuirii și pentru menținerea unei rate de creștere sănătoase a populației”; b) Zone importante pentru mamiferele marine (Important Marine Mammal Areas - IMMAs) - ’’porțiuni discrete de habitat, importante pentru speciile de mamifere marine, care pot fi delimitate și gestionate în scopul conservării lor” (Notarbartolo di Sciara & Tonay, 2021); c) Arii Marine Protejate - reprezintă o componentă-cheie a managementului
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]