3,668 matches
-
aceștia erau evrei. Chiar și Basarabia era plină de evrei. Dar în timpul perioadei antisemite a lui Iorga au existat puține ocazii de manifestare a urii sale personale față de evrei. Avea relații de prietenie excelente cu ei (chiar și cu evreul marxist, Dobrogeanu-Gherea și cu mulți alți evrei, istorici bizantinologi etc.) Drept dovadă, în perioada sa antisemită, ziarul lui anunțase triumfător că Dreyfus era nevinovat: Nici vorbă de trădare", și îl considera pe colonelul Piquart drept "un caracter nobil"35. Lui Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
vechile lor nume germane sau slave. Iorga își rezerva admonestările sale speciale pentru ungurii a căror origine era evident română: îi spunea lui Miklós Koza (Cosma) "un renegat armeano-român" etc. Deși antimarxist declarat, Iorga nu i-a ponegrit niciodată pe marxiști atunci cînd aceștia manifestau un interes sincer față de poporul român. Nu se referă niciodată la Constantin Dobrogeanu-Gherea cu numele Solomon Katz; și i-a cruțat pe evreii interesați de cultura română: dr. Moses Gaster, rabinul Nemicrower sau Heimann Tiktin. Replica
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
s-a datorat unor motive personale: lumea de vis a sămănătorismului său. Nu este de mirare că în lunile acestea chiar și Cristian Rakovski l-a contactat de la Moscova pe Iorga, încercînd să-l atragă în Internaționala a III-a30. Socialismul marxist rămînea însă ceva străin pentru Iorga. El era convins că sămănătorismul răspundea tuturor nevoilor României. Comunismul fondat în Rusia a desăvîrșit pentru el (ca și pentru mulți din conaționalii lui) monstrul. A scris în lunile acestea o serie de editoriale
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în care vor evolua acestea în deceniul următor. Se știe cît de mult conta pentru el frăția latină. Nu există în scrierile lui Iorga nici o menționare a mediului din care provenea Mussolini. Nu a menționat niciodată faptul că acesta fusese marxist și că era un socialist foarte radical. După evenimentele din Italia, Iorga a fost informat asupra "anarhiei" în plină desfășurare de acolo. Și corespondența lui demonstrează că era la curent cu brutalele metode fasciste 178. Care nu-i erau pe
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
o epocă a iluziilor (atît de stînga, cît și de dreapta), îți scapă în cea mai mare parte printre degete. S-ar părea că cea mai pietruită cale de la un naționalism înapoi la alt naționalism trece prin "internaționalismul proletar" al marxiștilor. Politica tradițională a lui Iorga favoriza unitatea națională, neatacată de partidele politice lacome care făceau ca politica României să degenereze într-un "Suprafanar" al dezbinării. El considera lupta de clasă sterilă și dezbinatoare, Regele fiind pentru el simbolul unității naționale
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Moldavia, London, 1820, p. 155. 24 Ștefan Zeletin, strălucitul economist liberal, a apărat cu îndîrjire politica economică a liberalilor de industrializarea forțată din anii '20. Politica aceasta a pus clar povara acestui "proces necesar" pe umerii țărănimii. Zeletin respinge argumentele marxiste. "Întrucît capitalismul se afla în România în stadiu de formare, un proletariat urmărindu-și propriile țeluri revoluționare era un nonsens". Burghezia română și rolul ei istoric, București, 1952, passim 25 Hugh Seton-Watson, Eastern Europe Between the Wars, Harper & Row, New York
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
trei regi, p. 335 27 Memorii, vol. III, p. 323, 326, 335-338 și 340-344 28 Șeicaru, op. cit., p. 62 29 "Neamul românesc", 13 martie 1920 30 Profesorul Iorga a replicat la aceste interpretări într-un articol batjocoritor, referindu-se la marxiști cu termenul de "Tov", în loc de "Tovarăș"."Neamul românesc", 6 noiembrie 1919 31 "Neamul românesc", 20 august 1919 32 Șeicaru, op. cit., p. 49 33 Op. cit., pp. 50-51 34 Supt trei regi, pp. 319-324 35 Memorii, vol. III, pp. 5 și 9
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Radioteleviziunea Română militează, prin emisiunile sale, pentru dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor într-un spirit de înaltă exigenta, combativitate și principialitate comunistă, pentru ridicarea nivelului cultural al poporului, pentru difuzarea și promovarea valorilor culturii naționale și universale, în lumina concepției marxist - leniniste a Partidului Comunist Român; contribuie la cunoașterea în străinătate a realizărilor în toate domeniile vieții politice, economice, sociale, științifice, tehnice și cultural - artistice din țara noastră la promovarea politicii internaționaliste a partidului și statului de dezvoltare a prieteniei și
DECRET nr. 302 din 15 septembrie 1971 (*republicat*) privind organizarea şi funcţionarea Radioteleviziunii Române Republicare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132564_a_133893]
-
dezvoltate. De asemenea informează cu privire la principalele evenimente internaționale, cu privire la activitatea pe care Partidul Comunist Român și guvernul Republicii Socialiste România o desfășoară pe plan extern; - acționează pentru cunoașterea și însușirea de către toți oamenii muncii a politicii partidului, a ideologiei sale marxist - leniniste, pentru popularizarea și cunoașterea temeinică a tuturor hotărîrilor de partid și de stat, a legilor, a măsurilor luate în vederea dezvoltării țării; - acționează în sprijinul înfăptuirii programului de dezvoltare economică a României, pentru traducerea în viață a măsurilor de perfecționare
DECRET nr. 302 din 15 septembrie 1971 (*republicat*) privind organizarea şi funcţionarea Radioteleviziunii Române Republicare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132564_a_133893]
-
socialiste. Radioteleviziunea exercita rolul de tribuna în dezbaterea de către oamenii muncii a problemelor conducerii economiei, învățămîntului, culturii, științei, ale dezvoltării societății noastre; - exercita, prin toate emisiunile sale, un rol activ în educarea comunistă, revoluționară a oamenilor muncii, în spiritul politicii marxist - leniniste a partidului Comunist Român, contribuind la cultivarea patriotismului socialist și a internaționalismului proletar, a răspunderii fiecărui cetățean față de interesele generale ale societății față de cauză apărării cuceririlor socialiste a libertății, independenței și suveranității patriei noastre; - acționează pentru educarea revoluționară a
DECRET nr. 302 din 15 septembrie 1971 (*republicat*) privind organizarea şi funcţionarea Radioteleviziunii Române Republicare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132564_a_133893]
-
Radioteleviziunea Română militează, prin emisiunile sale, pentru dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor într-un spirit de înaltă exigenta, combativitate și principialitate comunistă, pentru ridicarea nivelului cultural al poporului, pentru difuzarea și promovarea valorilor culturii naționale și universale, în lumina concepției marxist - leniniste a Partidului Comunist Român; contribuie la cunoașterea în străinătate a realizărilor în toate domeniile vieții politice, economice, sociale, științifice, tehnice și cultural - artistice din țara noastră la promovarea politicii internaționaliste a partidului și statului de dezvoltare a prieteniei și
DECRET nr. 302 din 15 septembrie 1971 (*republicat*) privind organizarea şi funcţionarea Radioteleviziunii Române Republicare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132394_a_133723]
-
dezvoltate. De asemenea informează cu privire la principalele evenimente internaționale, cu privire la activitatea pe care Partidul Comunist Român și guvernul Republicii Socialiste România o desfășoară pe plan extern; - acționează pentru cunoașterea și însușirea de către toți oamenii muncii a politicii partidului, a ideologiei sale marxist - leniniste, pentru popularizarea și cunoașterea temeinică a tuturor hotărîrilor de partid și de stat, a legilor, a măsurilor luate în vederea dezvoltării țării; - acționează în sprijinul înfăptuirii programului de dezvoltare economică a României, pentru traducerea în viață a măsurilor de perfecționare
DECRET nr. 302 din 15 septembrie 1971 (*republicat*) privind organizarea şi funcţionarea Radioteleviziunii Române Republicare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132394_a_133723]
-
socialiste. Radioteleviziunea exercita rolul de tribuna în dezbaterea de către oamenii muncii a problemelor conducerii economiei, învățămîntului, culturii, științei, ale dezvoltării societății noastre; - exercita, prin toate emisiunile sale, un rol activ în educarea comunistă, revoluționară a oamenilor muncii, în spiritul politicii marxist - leniniste a partidului Comunist Român, contribuind la cultivarea patriotismului socialist și a internaționalismului proletar, a răspunderii fiecărui cetățean față de interesele generale ale societății față de cauză apărării cuceririlor socialiste a libertății, independenței și suveranității patriei noastre; - acționează pentru educarea revoluționară a
DECRET nr. 302 din 15 septembrie 1971 (*republicat*) privind organizarea şi funcţionarea Radioteleviziunii Române Republicare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132394_a_133723]
-
opera direct în franceză și nu a mai avut nevoie de intermediari. Asta a fost o greșeală a celor care, înainte de ´89, dădeau același nume, susținând că avem de-a face numai cu materialiști. Bineînțeles că puneau în evidență linia marxistă la nivelul marelui anonim, dar concluzia e că nu știm să ne popularizăm. Și mai există ceva care mi-a provocat adesea amărăciune: sunt colegi din diverse domenii care, atunci când merg în străinătate, nu vorbesc ce trebuie și nu numai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Însă, voind să contribuie la progresul dezbaterii, autorul sfârșește prin a face anumite concesii unor vechi lozinci. De exemplu, el pare adesea că acuză moneda de a fi răspunzătoare pentru crizele economice și pentru alte malversații, ceea ce amintește de critica marxistă a acumulării de capital, după care goana oamenilor după avere are consecințe nefaste. Cu toate acestea, teoria monedei ca instituție socială rămâne convingătoare. Structura societății și modul în care puterea este deținută și exercitată în cadrul său creează stimulente care produc
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
era dictată de dorința de a avea și de a consuma o marfă sau alta și nu de dialogul cumpărător-vânzător care să țină seama de "cantitățile egale de timp de muncă"278 necesar pentru fabricarea lor, așa cum spune teoria valorii marxistă. De altfel, omul timpului, este vorba despre epoca în jurul anului 10.000 î.Hr., nu dispunea de cunoștințele necesare logico-matematice, de cuantificare și de calcul, astfel încât să poată lua în discuție sau să dețină un fundament al schimbului, un referențial al
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
El arată că " Banii sunt mijlocul de schimb universal întrebuințat și nimic altceva"334. Poziția lui Mises rezultă din părerile sale asupra categoriei de valoare. Conform acestor păreri, valoarea nu este rezultatul muncii și efortului social, așa cum se exprimă economiștii marxiști în special, ci este rezultatul modului în care marfa, bunul respectiv, se poziționează în raport cu consumatorul și piața. Deși nu vom insista, vom mai spune că la Mises valoarea este un atribut subiectiv, o însușire pe care marfa o capătă în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
care se impune moneda. Moneda este, deci, o instituție a organizării umane, un "ceva" care întregește și potențează civilizația umană. Munca este o activitate conștientă a omului de desprindere a unor obiecte din natură, așa cum ne-au învățat la școală marxiștii. Când spunem că moneda este o "instituție socială" folosim termenul de social din limba romană prezentă, dar și din știința economică prezentă, termen de "social" gândit și formulat de Aristotel cu două mii de ani în urmă, căruia i-a spus
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fenomenului inflației și, în același timp, pentru a demonstra că efectul de creștere a prețurilor, tipic economiilor libere, are un efect corespondent economiilor socialiste - dispariția mărfurilor din piață. Inflația de penurie 1029 nu a fost recunoscută de către regimul socialist niciodată. Marxiștii au inventat terminologii teoretice și au imaginat soluții practice, dar nu au reușit să modifice legile economice. Ori, tendința economiei socialiste de a se reechilibra prin jocul prețurilor și cantităților este o lege economică. Inflația de penurie 1030 este un
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
prin revoluție, pe mijloacele de producție, va începe construcția economiei și societății finalizată cu o bunăstare nemaiîntâlnită și cu apariția omului nou. Înțelegerea relativă a celor doi termeni, de socialism și comunism este, din nou, subliniată de Mises, care arată: "Marxiștii ruși nu au vrut să aștepte. Ei au recurs la o nouă modificare a marxismului potrivit căreia o națiune avea posibilitatea să sară peste una din fazele evoluției istorice. (...) Această nouă doctrină spulbera realmente misticismul legat de materialismul dialectic și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
vrut să aștepte. Ei au recurs la o nouă modificare a marxismului potrivit căreia o națiune avea posibilitatea să sară peste una din fazele evoluției istorice. (...) Această nouă doctrină spulbera realmente misticismul legat de materialismul dialectic și de pretinsa descoperire marxistă a legilor inexorabile ale evoluției economice a omenirii"1090. Fazele istorice despre care amintește autorul citat și care sunt permanent vehiculate de către ideologia marxistă sunt: comuna primitivă, sclavagismul, feudalismul, capitalismul, socialismul, comunismul 1091. Fiecare dintre acestea se constituie într-un
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
evoluției istorice. (...) Această nouă doctrină spulbera realmente misticismul legat de materialismul dialectic și de pretinsa descoperire marxistă a legilor inexorabile ale evoluției economice a omenirii"1090. Fazele istorice despre care amintește autorul citat și care sunt permanent vehiculate de către ideologia marxistă sunt: comuna primitivă, sclavagismul, feudalismul, capitalismul, socialismul, comunismul 1091. Fiecare dintre acestea se constituie într-un adevărat mod de producție ce deținea caracteristici și trăsături absolut distincte. Nerăbdarea de care vorbește Mises a permis teoreticienilor și practicienilor economiei și politicii
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fost construită niciodată, nu pentru că cineva ar fi greșit construcția, ci pentru că însuși proiectul a fost greșit, a fost o utopie 1127. De altfel, socialismul utopic francez stă alături de filosofia clasică germană și de economia politică engleză, la baza doctrinei marxiste. Ideile generoase despre egalitatea umană emise de Campanella (la începutul secolului al XVIII-lea), de către Gracchus Babeuf sau de către Revoluția Franceză, nu puteau oferi o lume mai dreaptă 1128 prin deposedarea omului de avere și de Dumnezeu. De altfel, socialismul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mereu săracă în raport cu nevoile și gândurile noastre. Mereu ne oferă puțin, punându-ne la muncă susținută, la căutare și la noi descoperiri. 4. Lupta de clasă 1144 Aceasta, a luptei de clasă, este una dintre marile dogme instaurate de marxism. Marxiștii au imaginat o lume în care oamenii se împart în clase sociale, se înarmează și încep să se lupte pentru mijloacele de producție 1145. Mișcările transformatoare, mai mult sau mai puțin vizibile din interiorul unei organizări umane au fost văzute
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de producție 1145. Mișcările transformatoare, mai mult sau mai puțin vizibile din interiorul unei organizări umane au fost văzute ca lupte, bătălii ale unora împotriva altora, ale unor categorii împotriva altora. Dacă ar fi să ne luăm după Marx și marxiști atunci o cină în familia unui muncitor care are copiii intelectuali ar trebui să se desfășoare cu cuțitele pe masă. Evident că marxiștii au greșit profund. Transformările de tip social, fizica socială nu are nimic a face cu conflictul iscat
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]