3,623 matches
-
cele mai grozave suferinți și umiliri, de a sugera situațiile cele mai riscate, ca și clarvederea răsfrântă asupra fiecărei drame”. „Progresul epic incontestabil” a fost subliniat și de Eugen Lovinescu, iar Geo Bogza, imediat după apariția volumului, referindu-se la meșteșugul de „mare scriitor”, afirma că acest roman va fi „valabil și peste o sută de ani”... Personajele din Inimi cicatrizate reiau, În condițiile unei existențe damnate, toate actele simple și firești ale vieții, doar că acestea se produc... În infern
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
zugrăvește cu fervoare într-o geometrie ideatică ce oglindește indubitabil frăția și conviețuirea de veacuri dintre om și natură. Natura oferă... doar artistul știe să smulgă din această ofertă ...frumusețile absolute ce încremenesc pentru totdeauna în imaginile tabloului cu un meșteșug secret, trecerile timpului, strălucirea culorilor, jocul umbrelor, învălmășeala volumelor, vehemența liniilor, toate amestecate și alese de el într-un proces ideatic năvălit tumultuos din sufletul acestuia. Ionel Spânu - un artist ce vibrează odată cu natura pe care o percepe cu ochii
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
zugrăvește cu fervoare într-o geometrie ideatică ce oglindește indubitabil frăția și conviețuirea de veacuri dintre om și natură. Natura oferă... doar artistul știe să smulgă din această ofertă ...frumusețile absolute ce încremenesc pentru totdeauna în imaginile tabloului cu un meșteșug secret, trecerile timpului, strălucirea culorilor, jocul umbrelor, învălmășeala volumelor, vehemența liniilor, toate amestecate și alese de el într-un proces ideatic năvălit tumultuos din sufletul acestuia. Ionel Spânu - un artist ce vibrează odată cu natura pe care o percepe cu ochii
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
stărilor de tristețe. Linia aceasta e abandonată după 1944, când F. adoptă, în numeroasele-i volume (începând cu Sub steagul vieții, 1950), postura scriitorului angajat, la modul discursiv, agitatoric, patetic festivist, autopastișându-se manierist. Sunt pagini care, dincolo de unele elemente de meșteșug ținând de versificație, prin caracterul lor simplist, exterior (chiar și atunci când evocă momente sau personalități din trecutul național), prin grosiera și vinovata deformare a realului social-politic s-au hărăzit de la sine uitării, putând fi luate în atenție numai ca mostre
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
Ion Șahighian, primind premiul „I.L. Caragiale” al Academiei RPR și Premiul de stat. Va mai primi și alte numeroase premii și distincții pentru spornica sa dramaturgie, începătoare întru realism socialist în primul deceniu de după 23 August 1944. Posedând un bun meșteșug al spectacolului teatral, D. surprinde și reprezintă de la început cerințele noii dramaturgii, realiste și populare: personaje net conturate, „pozitive” (muncitorii conștienți de necesitatea făuririi noii societăți) și „negative” (burghezi, „foști”, care se opun, sabotează etc), conflicte puternice care se rezolvă
DAVIDOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]
-
1893) și poemul dramatic Visul lui Ali (1913), compuneri hibride, monotone și de un nivel artistic scăzut (deși Visul lui Ali, transpus în franceză, a fost trimis, spre a fi reprezentat, Teatrului Odéon din Paris). A tradus, cu talent și meșteșug, piese reprezentative din poeții preferați: Cântecul toamnei și Colocviu sentimental din Verlaine, câteva dintre Himerele lui Gérard de Nerval, din Baudelaire, Abel și Cain, Urâtul, Femeia. A adaptat - primul în literatura română - sonetul lui Rimbaud, Voyelles. Articolele sale, Arta nouă
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
halima. Dintre poeții de azi Leonid Dimov are, probabil, vocabularul cel mai bogat. Indiferent despre ce scrie, poemul devine o procesiune de obiecte. Nimicurile, mizeriile lumii capătă astfel splendori incalculabile. Banalitatea cea mai descurajantă pentru spirit este înfășurată, prin acest meșteșug, în purpuri regale și, vorba lui Ion Barbu (modelul autoritar), se căftănește. EUGEN SIMION Trezind în toată breasla cheful de a le comenta, ingenioasele și rafinatele poeme („proze”) ale lui Dimov au dus critica în ispita unui fel de beție
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
revista „Șezătoarea”, Fălticeni, 1931; Noțiuni de folclor, București, 1933; Ouăle de Paști, București, 1937; ed. îngr. Antoaneta Olteanu, București, 2001; Fălticenii. Cercetări istorice asupra orașului, Fălticeni, 1938; Zbuciumul unui suflet nou. Jurnalul unei femei, București, 1938; Învățători folcloriști, București, 1940; Meșteșugul văpsitului cu buruieni, București, 1943; Literatură populară, I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1977-1985. Ediții: Teodor Vârnav, Istoria vieții mele (Autobiografie din 1845), pref. edit., Râmnicu Sărat, 1893; Nicolae Gane, Novele, pref. edit., București, 1938. Repere bibliografice: Angelo
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
și tăcere, Midas, Arhivarul, Frații ș.a.). Doar povestirea Mâna moartei, prezentând ordinea logică prin ochiul deformant al patologicului, găsește cheia unui fantastic înrudit cu cel din proza lui I.L. Caragiale, subminat însă de perpetua deslușire realistă. Gradația psihologică subtilă și meșteșugul stilistic constituie elemente de esență pentru romanul - ce se vrea doar o simplă povestire - Robinson în țara românească (1904). Utopie sămănătoristă în felul ei, scrierea, apropiată ca subiect de drama Năpasta a lui I.L. Caragiale, combină datele mitului justițiar cu
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
Târgu Mureș și în sate din împrejurimi, apoi și pe alte meleaguri, inclusiv pe frontul de Est, la București ș.a.m.d. În prim-plan se află calvarul cedării Ardealului, tumultul politic al epocii, pătimirile din anii războiului. Romanul vădește meșteșug narativ și este interesant prin bogatul material istoric și uman evocat cu autenticitate. Caleidoscopul vieții cotidiene a micilor așezări ardelene de altădată amintește uneori de Slavici. În Aventuri în Deltă... (1976), volum de povestiri cu continuitate tematică, agreabilul tablou al
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
cea mai variată și mai pregnantă valoare, continuu frământată de o ilaritate jumătate comică și jumătate tristă, și o imaginație instantanee miraculoasă. Niciodată n-am dat [...] de o personalitate mai complexă, mai universală și mai sintetică în admirabilul și ticălosul meșteșug al scenei ca baronul Adolphe de Herz. TUDOR ARGHEZI SCRIERI: Domnița Ruxandra, București, 1907; Floare de nalbă, București, 1908; Noaptea Învierii, București, 1909; Când ochii plâng. A fost odată, Craiova, 1911; Păianjenul, București, 1913; Bunicul, București, 1913; Cuceritorul, București, 1914
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
revitalizând implicit literatura clasică. Operând, asemenea mai tuturor poeților notorii din generația lui, cu mijloace prozodice - și expresive, în general - consacrate, cu material de inspirație din cele mai canonice surse, H. se impune ca individualitate artistică distinctă prin particularități de meșteșug, prin specificitatea rafinamentului tehnic. De la început se caracterizează printr-o anumită sobrietate a formulărilor, lipsită de rigidități, vădind un simț al cuvântului și al frazei în virtutea căruia vocabulele prea demonetizate, clișeele rudimentare pătrund în texte mai rar decât la numeroși
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
în 1970, romanul Dintr-un jurnal de noapte se deosebește fundamental de tot ce scrisese D. până atunci. Calitatea esențială, care îi fusese recunoscută de critică, era buna cunoaștere a tehnicii romanești (construcția și dozarea efectelor). Aici el renunță la meșteșugul știut, ambiționând să-și transcrie amintirile fără să țină cont de cronologie, de epic, de legile narației. Totul pare pus pe hârtie la voia întâmplării, în fraze fără legătură unele cu altele; pe scurt, unsprezece oameni, într-o celulă de
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
puternic colorată de subiectivitatea personajelor-naratori, comentată glumeț ori doar alert, generează și secvențe antrenante, plauzibile, atractive nu numai pentru că au „nerv”, ci și prin autenticitate. De altfel, de la o carte la alta pot fi percepute un sensibil progres în stăpânirea meșteșugului de prozator, un spor cert de autenticitate, o modulare tot mai adecvată a tonului. Albastrele ninsori (1989) și Umbra rotitoarelor povești (1991) vădesc, sub aceste raporturi, un net câștig de calitate literară. Romanele scriitoarei pot fi situate, în poziții mereu
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
Tieghem. C. a îmbinat în demersul său didactic rigoarea savantului - doritor mereu să prezinte studenților rezultatele ultimelor sale cercetări în bibliotecile din țară și din străinătate, convins că trebuie să intre în aulă cu un „chip” științific permanent ameliorat - cu meșteșugul subtil al pedagogului. Descifrând corect condițiile în care s-a plămădit spiritualitatea românească (La răspântia a două lumi: Occidentul latin și Orientul bizantino-slav este titlul primului capitol din Istoria literaturii române vechi), a înființat, în 1938, un lectorat de limbă
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
morbul scenei nu-i dă pace, urmează totodată cursuri de actorie la Conservator. Va alege, cu sentimentul cert al vocației, viața de „comediant”. Având prilejul să asiste la repetițiile conduse de Al. Davila sau de Paul Gusty, prinde gust pentru meșteșugul regiei. Ucenicia și-o face ca regizor de culise, în trupa lui Stănescu-Cerna și în compania de operetă a lui G. Carussi. Tot cam pe atunci (1915-1916), se angajează, pe aceeași funcție, la Teatrul Național din București. Elev, la Botoșani
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
multe "documente" imagistice nu au mai ajuns până la noi, putem, în schimb, reconstitui măcar aproximativ modul în care scenele biblice erau înfățișate în biserici. Asta în primul rând datorită unui manual de pictură bisericească (Ermineia tis zografikis tehnis Erminia pentru meșteșugul zugrăviei, cum tălmăcește la 1805 arhimandritul Macarie), aparținând unui zugrav cunoscut sub numele de Dionisie din Furna, datând de pe la 173028. Lucrarea sintetizează o întreagă tradiție a iconografiei răsăritene, reprezentând un ghid folosit, mai mult ca sigur, și de pictorii din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Lupul se eschivează cu pricepere: "Eu de la cineva filosofiia n-am învățat; și ce poate fi întrebarea aceasta?"19 Doar că Vulpea nu se referă la o filosofie deprinsă din cărți, teoretică, ci la una practică, pe care o opune meșteșugului pe care ea însăși îl stăpânește: în comparație cu Lupul, ea "dialectică, iar nu filosoafă se află".20 În schimb, acesta ar fi "adevărat fizic filosof", cu precizarea că "toată filosofiia fiziciască asupra trupului firesc și în știința lucrurilor ființăști să sprijinește
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și văr al soției principelui moldav. Dintre toate păsările bestiarelor medievale, șoimul se bucura de probabil cea mai fermă reputație, grație folosirii sale în vânarea păsărilor, una dintre ocupațiile predilecte ale nobilimii occidentale (cu toate că, aflăm dintr-un dicționar de simboluri, meșteșugul provine din Orient 1). Și, pentru că tot m-am apucat să citez din dicționare, recurg la un altul, care sintetizează rolul și locul acestei păsări de pradă în cutumele epocii medievale: "Mai mult decât câinele, mai mult decât calul, șoimul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
democratizare necontrolată. Prin examene de admitere, forme de licențiere a practicii și de consacrare etc., institutele și academiile specializate selectau 100-150 de artiști, în vreme ce la un salon expozanții erau de ordinul miilor. Pentru că nu mai e nevoie de stăpânirea unui meșteșug și pentru că nu mai există opreliști instituționale, oricine poate să fie artist. Noua dinamică de dezvoltare a lumii creatorilor, bazată nu pe tehnici, ci pe imitația de conduite, încurajează expansiunea nelimitată a unei mase de artiști în marginea societății. Precaritatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și cu tindă, cărora li s-au adăugat chilerul, perdeaua de la spatele casei pentru adăpostitul lucrurilor gospodărești, este treabă a evoluției timpului. După cum însăși confecționarea blidelor casei, a lucrurilor trebuitoare pentru întreținerea gospodăriei ori a carelor și a căruțelor, născând meșteșugurile, tot evoluție este. Moașa satului, primul medic al lor, care asista nașterile, îngrijea lehuzele, le sfătuia și le ajuta să-și crească copiii, să-și asiste și să-și îngrijească pe cei ai casei, plimbându-le pe corp gălbenușul proaspăt
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
n-au fost tocmai niciodată în vremuri toate breslele, și cu atât mai puțin acele așa zise ale străinilor, căci și mai de mult și actualmente au fost și sunt indivizi care fac negoț sau își câștigă pâinea cu un meșteșug nu absolut statornic și esclusiv, ci trec adesea cu ușurință, de la un fel la altul, azi lucrând ciobotărie, mâni vânzând pește, poimâni intrând fecior boeresc sau... cioclu, după apucături și aptitudinea fiecăruia. Tot așa se întâmplă cu breasla numită a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cât numai de la străini. Cât va fi durat însă această nesupărare de alte dabile, iar nu se poate ști. „Breasla străinilor însă de la o vreme începe a se confunda în alte multe bresle ce mai existau în Iași, fiecare după meșteșugul său, încât mai încoace de Ghica decapitatul nu se mai pomenește nimica despre o breaslă specială a străinilor". Educația breslașilor era o îndatorire care folosea tot consumatorilor. Maistrul avea sarcina să supravegheze dezvoltarea ucenicului pentru a ajunge calfă și apoi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Atunci când ucenicul își termina învățătura și stagiul de calfă, maistrul avea obligația să-l ducă la adunarea breslei „ca să fie cercetat" și după „examenul" de admitere era înscris în catastih. Exista ideea că „fieștecare trebuie să se poată hrăni cu meșteșugul său", principiu care nu ducea la „o egalizare a veniturilor meseriașilor", ci doar le asigura existența. Existau și pe atunci categorii diferite de meseriași, lângă cismar activa cârpaciul, cismarul de uliță, cismarul de mahala, fiecare obligat să plătească o dare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu mânere din os, răzuitoarea, vasele de stocare a alimentelor, coșurile, butoaiele, căci oamenii știau încă din vechime să le facă și să le întrebuințeze. Uneori casele lor, spun arheologii, aveau și etaj în care se făcea activitate de artizanat, meșteșuguri, la mansardă. Majoritatea caselor aveau un antreu, unde se păstra mătura pentru curățenia din curte și casă, funiile pe care se uscau obiectele de îmbrăcăminte, etajere pentru păstrarea ori uscarea încălțămintei. Imaginația ne ajută să vedem și cum erau populate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]