3,292 matches
-
care oferă o interpretare a culturii în context social și situează studiile culturale în aria teoriei sociale contemporane și a strategiilor de opoziție. Termenul "cultură media" are, de asemenea, avantajul de a sugera că, fără îndoială, cultura este o cultură mediatică și că mass-media a colonizat cultura, fiind vehiculul principal de distribuire și răspîndire a culturii, că mijloacele de comunicare în masă au înlocuit expresiile culturale anterioare, precum cartea sau cuvîntul vorbit, și că trăim într-o lume în care mass-media
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cultura, fiind vehiculul principal de distribuire și răspîndire a culturii, că mijloacele de comunicare în masă au înlocuit expresiile culturale anterioare, precum cartea sau cuvîntul vorbit, și că trăim într-o lume în care mass-media domină divertismentul și cultura. Cultura mediatică este așadar forma dominantă și scena culturii în societățile contemporane. O problemă de strategie Cultura media este, de asemenea, cîmpul de luptă pentru dobîndirea controlului asupra societății. Feminiști și antifeminiști, liberali și conservatori, radicali și apărători ai ordinii existente luptă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și a formelor moderne de critică literară. Această nouă sensibilitate celebra nou-apărutele practici culturale caracterizate, printre altele, de reducerea distincției dintre arta "înaltă" și cea "comună", prin încorporarea între formele estetice a unei panoplii de semne și imagini ale culturii mediatice, prin punerea sub semnul întrebării a barierelor dintre artist și spectator. Aceste noi forme estetice ca, de exemplu, picturile lui Andy Warhol sau romanele lui John Barth și Thomas Pynchon au devenit în cele din urmă exemple de "postmodernism", ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
asupra sexului, a unor teorii multiculturale pe tema rasei, apartenenței etnice sau naționale, preferinței sexuale și așa mai departe, în vederea articulării unui spectru larg de reprezentări ale identității, dominației și rezistenței despre care se poate spune că structurează terenul culturii mediatice. Aceste manifestări ale culturii media iau forme intens politice și ideologice și, ca urmare, cei ce doresc să înțeleagă cum media ajunge să întruchipeze poziții politice și cum capătă efecte politice ar trebui să știe să dea o lectură politică
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
adîncime pentru a le pune în valoare sensurile și sfera efectelor posibile. Capitolele următoare vor avea în vedere aceste subiecte, arătînd cum studiile culturale pot contribui la o cercetare de diagnostic în disputele cotidianului. Ca și principalele evenimente politice și mediatice ale epocii. NOTE 1 Folosesc termenul de "multiculturalism" pentru studiile culturale, dar nu intervin în dezbaterile privind multiculturalismul în educație, în care, precum demonstrează Giroux, 1992, McLaren, 1993 și Scatamburlo (în curs de apariție), există o gamă variată de proiecte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
schematizarea politicii bazate pe suferințele și luptele reale ale oamenilor. O astfel de reducere a politicii la imagine și clișeu duce, de asemenea, la o transformare a politicii contemporane într-o bătălie a imaginilor și într-o formă de sound mediatic. Însă ar fi o greșeală să respingem întreaga cultură media din cauză că circulă într-o formă proprie consumului și că poate fi ușor încadrată în cultura de consum, la fel cum ar fi greșit și să consideri toată acea așa-zisă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
negrii răpiți comunităților lor pentru a lupta în deșerturile Orientului Mijlociu, pe un teritoriu care nu avea nici o legătură cu ei. În capitolul următor, voi analiza acest moment, folosind resursele studiilor culturale pentru a diseca Războiul din Golf ca eveniment mediatic. În momentul actual, publicitatea, televiziunea, filmele și muzica produc noi forme de identitate. Viitorul aduce schimbări tehnologice dramatice ce duc la apariția unor noi problematici și anxietăți. Este timpul ca studiile culturale să se adreseze acestor preocupări. În consecință, studiile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
irakian. Astfel, conturarea unor imagini extrem de negative despre Hussein și irakieni a exclus posibilitatea unei soluționări diplomatice a crizei. În plus, discuțiile permanente despre un eventual război au creat o atmosferă în care numai acțiunea militară putea soluționa criza. Prezentarea mediatică a confruntării era aceea a luptei dintre bine și rău, în care răul era Hussein, cel care nu era dispus să negocieze și care-și amenința aliații. Cuvinte ca: "violarea granițelor" și "penetrarea" irakiană au fost întîlnire de la începutul crizei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sau cu trupe de tineri soldați ce erau trimiși în deșertul saudit au determinat un răspuns negativ în fața posibilității declanșării unui război în regiune, care putea să pună capăt vieților multor tineri soldați americani. Probabil că în ciuda absenței unui material mediatic critic, multe persoane mai erau capabile să gîndească și să exprime opinii personale contra declanșării unui război, să se opună deciziilor evidente ale discursului mediatic, respectiv hotărîrii pentru intervenția militară adoptată de guvern. Probabil că amintirea nenorocirilor suferite de armata
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
putea să pună capăt vieților multor tineri soldați americani. Probabil că în ciuda absenței unui material mediatic critic, multe persoane mai erau capabile să gîndească și să exprime opinii personale contra declanșării unui război, să se opună deciziilor evidente ale discursului mediatic, respectiv hotărîrii pentru intervenția militară adoptată de guvern. Probabil că amintirea nenorocirilor suferite de armata americană în Vietnam a produs temeri în ce privește declanșarea unui război în Golful Persic. Dar mijloacele de dezinformare și campaniile de propagandă au avut succes prin
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Bush a putut mobiliza repede factorii de sprijin pentru asigurarea pozițiilor sale. Cum a fost posibil acest lucru și cum pot cercetările culturale să contribuie la explicarea sprijinului acordat de majoritatea populației unei asemenea aventuri militare groaznice și primejdioase? Războiul mediatic de propagandă Cînd Statele Unite au început, la 16 ianuarie 1991, acțiunea militară împotriva Irakului, principalele media au devenit un fel de mediator al pozițiilor politice adoptate de Pentagon și de Administrația Bush și rareori au permis comentarii critice la adresa acestor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un fragment de știri din 24 ianuarie, de pe CBS, și într-un reportaj din 3 februarie, de pe NBC) rareori s-au auzit vocile anti-război pe măsură ce războiul se consuma. În timpul Războiului din Golf, indivizii nu erau simpli spectatori pasivi ai războiului mediatic, ei au făcut demonstrații și au pus bazele unor organizații pro și contra război. Într-adevăr, administrația Bush promova opinia că ori erai pentru război și un bun cetățean, ori erai împotriva războiului și deci nu erai un cetățean tocmai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
imaginii și a identității postmoderne. Pe tot parcursul volumului, am încercat să recuperez modelele marxist, feminist și multicultural în critica ideologică, opunîndu-le formalismului postmodern care refuză imaginii și spectacolului un conținut ideologic, promovînd teze despre prăbușirea sensului identității în peisajul mediatic postmodern. Am sugerat că nu se poate vorbi despre dispariția identității în societatea contemporană, ci ar fi mai just să se vorbească de reconstruirea și redefinirea ei și am încercat să arăt relevanța și importanța teoriilor ce se concentrează asupra
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturale. Demontarea unei asemenea serii de strategii artistice, semnificații și efecte necesită utilizarea unui întreg sistem de critică de text, de cercetare în domeniul receptării și de analiză în domeniul economiei politice și a producției de cultură pop în societatea mediatică a epocii contemporane. Opera sa a devenit mai complexă și tocmai această complexitate, împreună cu permanenta sa popularitate a transformat-o pe Madona într-un subiect extrem de controversat al studiilor academice din ultimii ani. Ea permite interpretări diferite, adeseori chiar contradictorii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
emisiunile de radio, în site-urile de pe internet și în alte domenii care apar în momentul de față. Pentru a conferi într-adevăr mai multă putere individului este nevoie să i se ofere și cunoștințe referitoare la producerea de material mediatic și să i se permită să creeze produse ce urmează apoi a fi făcute publice. O accentuare a fenomenului de activism în sfera mijloacelor media ar putea sprijini în mod semnificativ democrația, permițînd unor voci pînă acum reduse la tăcere
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
contrahegemonie și viață cotidiană 226 NOTE 231 Capitolul 6 O ANALIZĂ A RĂZBOIULUI DIN GOLF: PRODUCȚIE / TEXT / RECEPTARE 237 Dezinformarea și producția de știri 239 Minciuni uriașe și dezinformare 240 Campania de propagandă a firmei "Hill și Knowlton" 246 Războiul mediatic de propagandă 251 O națiune de războinici 256 Cîteva concluzii 266 NOTE 270 PARTEA A TREIA: CULTURA MEDIA/IDENTITĂȚI/STRATEGII Capitolul 7 TELEVIZIUNE, PUBLICITATE ȘI CONSTRUIREA IDENTITĂȚILOR POSTMODERNE 275 Identitatea în teoria postmodernă 277 Televiziunea și postmodernitatea 279 Miami Vice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
avansate din punct de vedere socio-economic au mai mult acces la mijloacele de comunicare, deși există diferențe interesante între diverse părți ale lumii în curs de dezvoltare. Sisteme politice și structuri de comunicare Al doilea nivel este acela al structurilor mediatice, în cadrul cărora au loc de obicei procesele de comunicare publică și privată. Și în această privință, dezvoltarea socio-economică pare să afecteze ambele tipuri de comunicare. În comunicarea privată există mai multe obstacole, dar poate și o mai mare profunzime în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un rezultat ori chiar un fetiș al imaginii. E oglindirea profană la superlativ! De cele mai multe ori, o construcție de imagine, după cum o afirmă și o impun specialiștii în comunicare și marketing. Am putea spune, că ditirambii celebrității sună de pe canalele mediatice până în valorizările instituționale cam așa "totul pentru imagine, totul pentru frontul vizibil și invizibil al consumului de imagine". Din prestigiul de altădat, în primul rând dat de operă și de dimensiunea etică, morală ori spirituală, s-a cam ales praful
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
așa "totul pentru imagine, totul pentru frontul vizibil și invizibil al consumului de imagine". Din prestigiul de altădat, în primul rând dat de operă și de dimensiunea etică, morală ori spirituală, s-a cam ales praful cultivat acum în discursurile mediatice ale celebrilor zilei. Construcția celebrității nu mai pariază pe valoarea operei, ci, mai ales, pe imagine. De aici toate păcatele pe care le putem deconspira, la o repede ochire, în cei ce ne sunt promovați ca fiind celebrii triburilor profane
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cele câteva neveste și rudele care i-au supraviețuit i-au creat o faimă de scriitor sovietic, pe care Esenin, de fapt, nu a avut-o. Părerea mea, în privința diasporei, trebuie să ținem cont că deja locuim intr-un spațiu mediatic. Nu mai este situația de acum 10 ani. De fapt, acum 10 ani nici nu mă puteam gândi că o să mă pot trezi dimineața și să citesc ziare apărute la Moscova sau Paris. Nu-mi puteam imagina că voi putea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
aplicării prevederilor Convenției de Armistițiu, iar pentru realizarea acestui plan au beneficiat de sprijinul Comisiei Aliate, controlată de către sovietici. Primele lor măsuri au urmărit înlăturarea din administrație a persoanelor considerate fasciste și înlocuirea lor cu elemente comuniste. Prefațată de linșajul mediatic găzduit de oficiosul Scânteia, care se îndrepta împotriva tuturor celor care erau de altă orientare politică, represiunea fizică a adversarilor politici s-a desfășurat în mai multe etape. Au fost constituite și arestate grupuri mai mult sau mai puțin imaginare
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ne-am trezit cu această amenințare, pe care Iliescu și ai lui, cu multă abilitate, au lansat-o și la care au contribuit, trebuie spus, foarte mult Corneliu Coposu și țărĂniștii, ale căror prime două-trei apariții au fost o catastrofă mediatică, au dat impresia că opoziția e formată din oameni răzbunători, ce vor să întoarcă istoria cu 50 de ani înapoi și să-i lichideze pe toți cei care au colaborat cu regimul comunist. Opoziția care se organiza avea acest fel
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
amintesc și acum că, de la aeroport, l-am adus direct în emisiune la Televiziune. Rațiu a venit puțin mai târziu și a fost o figură cu totul și cu totul specială pe scena politică. A.M.P. : Ei au fost buni mediatic. Dar de câte ori ați reușit să-i aduceți la televiziune, în comparație cu prezența feseniștilor ? În plus, problema era că fuseseră situați în afara societății românești ; fie fuseseră în pușcării, fie trăiseră în exil ; abia își construiau aici primele cercuri de apro‑ piați. Repede
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
organizeze mineriada din iunie, la trei săptămâni după câștigarea alegerilor cu un scor formidabil ? A.M.P. : PĂi, din cauza Televiziunii, evident. În momentul în care un grup de oameni, pe 13 iunie, au reușit să intre în Televiziune, Televiziunea fiind monopolul mediatic care acoperea 90%, Iliescu s-a speriat. Asta s-a întâm‑ plat. Armata și poliția n-au vrut să intervină. V.A. : Dar planurile erau făcute dinainte. A.M.P. : Nu știu dacă erau făcute dinainte. În Piața Universității rămĂsese puțină
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
se restructureze parțial Oltchimul, cei de acolo s-au revoltat, incitați și de opoziție... Probabil că nici dialogul social de partea noastră nu era purtat cu tact. Eu vorbesc în calitate de om care era în Televiziune și care făcea doar acoperirea mediatică a acestor măsuri, dar știa și teoria... La Oltchim muncitorii au aruncat cu sub‑ stanțe toxice peste echipele noastre de filmare. Nu te puteai apropia de gardul lor ca să întinzi microfonul. Ce restructurare puteai să faci în condițiile acestea ? A
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]