103,225 matches
-
cooperări regionale în acest sens; de abia ulterior au fost luate în considerare și anumite aspecte de securitate. Privind din punct de vedere strict politic, există diferențe mari de abordare a subiectelor legate de implementarea principiilor democrației moderne între statele membre ale organizației. Astfel încât, deși organizația a fost concepută ca să oglindească într-o anumită măsură structura OSCE, totuși este greu de crezut că tradițiile țărilor participante la OCEMN (unele dinte ele putând fi caracterizate printr-o viziune mai degrabă arhaică decât
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
creionată astfel într-o separare a puterilor la nivel comunitar: Comisia putere executivă, un Parlament servind drept primă cameră legislativă și un Consiliu de Miniștri, activând ca o a doua cameră în zonele de competențe curente între Uniune și statele membre. Curtea Europeană de Justiție ar servi drept curte constituțională cu responsabilități majore în adjudecarea disputelor instituționale dintre terții guvernului și însuși instituțiile comunitare. Alegerile pentru Parlament ar exprima voința cetățenilor statelor membre, iar contribuția la elaborarea deciziilor la nivel comunitar
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
o structură unională, confederația este bazată pe conceptul legitimității duale în care națiunile își mențin propria legitimitate democratică și continuă să pretindă suveranitate politică permițând în același timp o amalgam de suveranități la nivel european. Într-un asemenea sistem, statele membre ar căuta beneficii mutuale prin cooperare în cadrul politicilor comune de la nivel supranational. Un asemenea sistem n-ar solicita niciun spirit de comunitate printre oamenii confederației și nici existența unei singure structuri. Mai mult modelul policentric și multilogic a procesului decizional
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
încheiate în unanimitate și conform procedurilor clasice și care au revizuit tratatele inițiale 296. Uniunea Europeană, ca mod de organizare și funcționare instituțională are următoarele trăsături federale 297: * Parlamentul European este ales prin sufragiu general, liber exprimat, la nivelul tuturor țărilor membre de către toate persoanele care au cetățenia unui stat membru și implicit cetățenie europeană și are largi competențe bugetare și legislative 298; * Curtea de justiție are competență în materia conflictelor între statele membre; * Legislația comunitară are prioritate de aplicare în fața legislației
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
au revizuit tratatele inițiale 296. Uniunea Europeană, ca mod de organizare și funcționare instituțională are următoarele trăsături federale 297: * Parlamentul European este ales prin sufragiu general, liber exprimat, la nivelul tuturor țărilor membre de către toate persoanele care au cetățenia unui stat membru și implicit cetățenie europeană și are largi competențe bugetare și legislative 298; * Curtea de justiție are competență în materia conflictelor între statele membre; * Legislația comunitară are prioritate de aplicare în fața legislației naționale, în domeniile care țin de competența uniunii; * există
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
sufragiu general, liber exprimat, la nivelul tuturor țărilor membre de către toate persoanele care au cetățenia unui stat membru și implicit cetățenie europeană și are largi competențe bugetare și legislative 298; * Curtea de justiție are competență în materia conflictelor între statele membre; * Legislația comunitară are prioritate de aplicare în fața legislației naționale, în domeniile care țin de competența uniunii; * există cetățenia europeană, care se adaugă, dar nu înlocuiește cetățenia statului membru. Uniunea Europeană are următoarele trăsături confederale 299: * statele membre au competență asupra dreptului
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Paris. Aceste articolele se referă la structura Adunării, raportată la membri: oameni de stat, delegați de Parlament. Articolul 21(3) stipulează că: Adunarea va înainta propuneri supuse alegerilor prin sufragiu universal în deplină concordanță cu procedura uniformă din toate statele membre. Totuși, Consiliul rămâne organul desemnat să facă previziuni în conformitate cu cerințele constituționale ale statelor membre care vizează implementarea alegerilor directe. Atribuțiile adunării, așa cum reies din prevederile tratatului sunt strict consultative iar din această cauză, negocierile privind Adunarea s-au centrat pe
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
instituțiilor înființate prin tratate deriva din surse tehnocratice. Legitimitatea tehnocratică trebuia să derive din abilitatea experților care operează în instituțiile supranaționale, Înalta Autoritate, cu scopul de a emite decizii efective menite să promoveze dezvoltarea economică, socială și politică a statelor membre. Participarea democratică prin intermediul instituțiilor reprezentative alese a fost de mare importanță pentru viitor. În acest context, Articolul 21 al Tratatului de la Paris, care a dat posibilitatea alegerilor directe, nu a fost a simplă întâmplare. Mai mult decât atât, Articolul 25
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
alegerile directe Tratatul CEE a susținut introducerea alegerilor directe pentru desemnarea membrilor adunării, căreia îi revenea și sarcina de a elabora un set de reglementări proprii pentru stabilirea regulilor și mecanismelor de alegere, care să fie urmate de toate statele membre. Conferindu-se acest drept Adunării, statele membre, semnatare ale tratatelor au demarat un dinamic proces democratic în sprijinul aranjamentelor constituționale ale Comunității 315. Atâta timp cât nu sunt alegeri directe și nu există o uniformitate de procedură electorală, CE ar putea fi
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
1969 de alte propuneri, niciuna finalizată, fie din opoziția statelor, fie din inerția Consiliului 316. Concomitent cu dezbaterile interne din Parlamentul european, în 1974 se instituie, în mod aproape formal, întâlnirea dintre președinții de stat și de guvern din statele membre, în Consiliul European 317. Această instituție, chiar dacă dobândește caracter de instituție oficială a Uniunii Europene abia prin Tratatul de la Maastricht, întărește latura executivă a Uniunii. Concomitent, Parlamentul European a decis să elaboreze noi propuneri și a decis numirea parlamentarului socialist
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
factori externi au influențat evoluția Parlamentului. Parlamentul a dobândit, alături de Consiliu, competență bugetară după Tratatul semnat la Luxemburg, în aprilie 1970, privind modificarea anumitor prevederi bugetare stipulate în tratatele anterioare 321. Adoptând sisteme proprii de finanțare, CE a cerut statelor membre să contribuie la resursele colective permițând în același timp Consiliului și Parlamentului să determine limitele cheltuielilor în funcție de veniturile statelor membre 322. Schimbările aduse tratatului din 1970 au fost îmbunătățite printr-o revizuire a tratatului în 1975, prin care s-a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
1970, privind modificarea anumitor prevederi bugetare stipulate în tratatele anterioare 321. Adoptând sisteme proprii de finanțare, CE a cerut statelor membre să contribuie la resursele colective permițând în același timp Consiliului și Parlamentului să determine limitele cheltuielilor în funcție de veniturile statelor membre 322. Schimbările aduse tratatului din 1970 au fost îmbunătățite printr-o revizuire a tratatului în 1975, prin care s-a convenit asupra unei proceduri de conciliere între instituții pe teme de adoptare de legislație europeană 323. Efectul combinat al acestor
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
sale din cadrul Conferinței într-un raport al Comitetului de afaceri constituțional. Rezoluția Parlamentului de la 13 aprilie 2000 a propus ca președintele Comisiei să fie ales de către membrii săi din rândul candidaților propuși de Consiliu. Președintele Comisiei, în acord cu statele membre, îi vor numi pe ceilalți membri ai Comisiei respectând procedura de investire. O astfel de implicare în procedurile de numire și demitere ar fi marcat pași importanți către un model parlamentar de guvernare. Rezoluția a solicitat de asemenea, schițarea statutului
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
europeni. Tocmai în vederea asigurării și protejării drepturilor acestora, Tratatul enunță încă din primele pagini considerentele pe care se bazează: demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept acestea sunt valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Aceste valori sunt comune tuturor statelor membre și orice țară europeană care dorește să adere la Uniune trebuie să le respecte. Tratatul de la Lisabona modifică și completează Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind Comunitatea Economică Europeană, al cărei titlu îl și modifică. Prin adoptarea acestui tratat instituțiile
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
în ceea ce privește guvernele. Capitolul 3 Organizarea internă și funcționarea Parlamentului European 1. Parlamentul European, vocea cetățenilor europeni momente istorice importante Parlamentul European este instituția aleasă în conformitate cu dispozițiile tratatelor și cu actul de procedură din 1976339. Parlamentul European reprezintă cetățenii din statele membre ale Uniunii Europene, fiind singura instituție comunitară ai cărei membri sunt aleși în mod democratic, la fiecare cinci ani, prin vot universal direct de către cetățenii statelor membre. Întrunirile, reuniunile și deliberările Parlamentului European sunt publice, iar deciziile, luările de poziție
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și cu actul de procedură din 1976339. Parlamentul European reprezintă cetățenii din statele membre ale Uniunii Europene, fiind singura instituție comunitară ai cărei membri sunt aleși în mod democratic, la fiecare cinci ani, prin vot universal direct de către cetățenii statelor membre. Întrunirile, reuniunile și deliberările Parlamentului European sunt publice, iar deciziile, luările de poziție și dezbaterile parlamentare sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul ParlamentuluiEuropean 340. Parlamentul European este ales la fiecare cinci ani. Ultimele alegeri
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și a Danemarcei. Parlamentul numără la acest moment 198 de membri; * 22 iulie 1975: Competențele bugetare ale Parlamentului sunt extinse; * 20 septembrie 1976: Consiliul adoptă actul prin care Parlamentul urmează să fie ales prin vot direct la nivelul tuturor statelor membre; * 7-10 iunie 1979: Primele alegeri prin vot universal direct; * 17 iulie 1979: Prima reuniune a celor 410 membri ai Parlamentului aleși prin vot universal direct; * 13 decembrie 1979: Pentru prima dată Parlamentul respinge propunerea de buget; * 1 iulie 1987: Intră
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
acestuia poartă denumirea de "deputați în Parlamentul european 342". Alegerile pentru Parlamentul european au suferit o evoluție firească, de la desemnarea reprezentanților de către parlamentele statelor naționale și până la alegerea prin scrutin general, făcută după reguli uniforme, respectate la nivelul tuturor statelor membre 343. Toate deciziile instituțiilor comunitare au fost adoptate ca urmare a analizării fiecărui tip de experiență națională în procesul de alegere a delegaților în Parlamentul European. Cele mai importante discuții au vizat patru componente: * reprezentarea proporțională, ca sistem electoral adoptat
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
instituțiilor comunitare au fost adoptate ca urmare a analizării fiecărui tip de experiență națională în procesul de alegere a delegaților în Parlamentul European. Cele mai importante discuții au vizat patru componente: * reprezentarea proporțională, ca sistem electoral adoptat în toate statele membre, pentru a preîntâmpina dezechilibrarea artificială a raportului de forțe politice din interiorul Parlamentului; * organizarea alegerilor în circumscripții regionale sau o singură circumscripție națională ; * modul în care cetățenii pot alege un parlamentar care să îi reprezinte, prin încurajarea votului preferențial; * stabilirea
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
alegeri sau pe bază de listă cu vot preferențial 346. La alegerile pentru Parlamentul European din 2009 (a șaptea legislatură a acestuia) statele au desfășurat procedurile naționale de desemnare prin alegeri a membrilor acestuia, conform datelor din tabelului următor: Statele membre Ziua de vot Modul de alegere Tipul de circumscripție Austria duminică Listă închisă, cu vot preferențial individual Circumscripție națională Belgia duminică Listă închisă, cu vot preferențial individual Circumscripție regională Bulgaria duminică Listă simplă Circumscripție națională Cehia vineri-sâmbătă Listă închisă, cu
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Finlanda duminică Listă închisă, cu vot preferențial individual Circumscripție națională Germania duminică Listă simplă Circumscripție națională Grecia duminică Listă simplă Circumscripție națională Irlanda vineri Vot unic transferabil Circumscripție regională Italia duminică Listă închisă, cu vot preferențial individual Circumscripție regională Statele membre Ziua de vot Modul de alegere Tipul de circumscripție Letonia sâmbătă Listă închisă, cu vot preferențial individual Circumscripție națională Lituania duminică Listă închisă, cu vot preferențial individual Circumscripție națională Luxemburg duminică Listă închisă, cu vot preferențial individual Circumscripție națională Malta
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
356. Deputații din Parlamentul European se constituie în grupuri pe baza afinităților politice și nu în funcție de naționalitate. Prima condiție pentru constituirea unui grup politic este ca acesta să fie format din deputații aleși în cel puțin o cincime din statele membre, numărul minim de deputați necesar pentru un grup politic fiind de douăzeci. Aceștia nu pot face parte din mai multe grupuri politice. Cei 785 de europarlamentari sunt repartizați în șapte grupuri politice care reprezintă ansamblul mișcărilor ideologice. Deputații care nu
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
analiza comparativă a alegerilor pentru parlamentul european este cel al prezenței înregistrate la vot. Comparativ cu toate alegerile anterioare, desfășurate în perioada 1979-2004. alegerile din iunie 2009 au înregistrat cea mai scăzută prezență. Dacă în 1979, prezența medie pe țările membre ale comunităților europene era de 63%, în 1994 prezența medie era de 56, 8%, în 1999 în Uniunea celor 15 prezența a fost de 49, 51%, după extinderea cu încă 10 state la 1 mai 2004, în Uniunea celor 25
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
a fost de 49, 51%, după extinderea cu încă 10 state la 1 mai 2004, în Uniunea celor 25, prezența a scăzut la 45, 7%358 pentru ca în iunie 2009, media de prezență, într-o uniune cu 27 de state membre, să fie de doar 43, 24%. Între cele 27 de state ale Uniunii Europene există diferențe uriașe în ceea ce privește participarea la vot, cauzată, în primul rând de obligativitatea votului, prezentă la: 91% în Luxemburg și 90, 39% în Belgia și, respectiv
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Fondul de Coeziune și alte instrumente de politică regională de care dispune Uniunea; (b) evaluarea impactului politicilor Uniunii asupra coeziunii economice și sociale; ( c) coordonarea instrumentelor structurale ale Uniunii; d) cooperarea cu regiunile cele mai îndepărtate și cu insulele Statelor Membre, precum și cooperarea transfrontalieră și interregională; (e) relația cu Comitetul Regiunilor, cu organizațiile de cooperare interregională și cu autoritățile locale și regionale. XIII. Agricultura si dezvoltare rurala AGRI374 Comisie responsabilă de: 1. funcționarea și dezvoltarea Politicii Agricole Comune; 2. dezvoltarea rurală
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]