4,482 matches
-
În același timp, mobilitatea spirituală și finețea analitică a cronicarului se vădesc în recenziile dedicate unor scrieri precum Bisericuța din Răzoare a lui Gala Galaction, La fântâna Castaliei de N. Davidescu sau Alcoolurile lui Guillaume Apollinaire, la care se adaugă memorabile portrete în peniță ale unor mari figuri literare contemporane, între care un nuanțat și extrem de expresiv omagiu adus lui Paul Verlaine. Întâlnirea cu N. D. Cocea îl determină pe V. să îmbrățișeze ideile socialiste, articolele sale de atitudine transformându-se
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Gheorghe Bibescu că era „horopsit”), se ocupă, la fel de zelos, de afacerile familiei, numeroase după trei căsnicii. Dintre copiii săi, mai cunoscuți au fost Ioan (Iancu) Fănuță, autor de versuri și traducător din Al. Dumas, și maiorul Atanasie Fănuță, o figură memorabilă pentru Constantin Bacalbașa. În 1848 Z.R. este alături de boieri de vază la tratativele purtate cu trimisul sultanului pentru restaurarea vechilor rânduieli. Prin activitatea sa publică el cunoscuse o serie de personalități: Barbu Știrbei, Ioan Câmpineanu sau pe cei din
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
pentru jurnalul de călătorie, în care descoperă un caracter neașteptat de modern prin detașarea de orice canoane estetice, prin narațiune epică sau meditație lirică, notație sociologică sau „reportericească”, situată la hotarul dintre nuvelă și „fiziologie”. Z. dă și o caracterizare memorabilă literaturii românești de călătorie, în funcție de temperamentul specific al poporului: natură solară, meridională. Nu rămâne aproape nici un „călător” necomentat (Dinicu Golescu, Gh. Asachi, Timotei Cipariu, Vasile Alecsandri, Teodor Codrescu, Dimitrie Bolintineanu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Filimon, Ion Codru-Drăgușanu), istoricul literar observând pentru
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
trandafiri. De data aceasta, departe de orice implicații ale realismului, Z. promovează subliniate trăsături expresioniste, privilegiază caricaturalul, șarja grotescă și absurdul. Cu acțiunea plasată într-un univers dereglat, halucinant, de coșmar burlesc, scrierea, relevabilă prin atmosferă și printr-un personaj memorabil - mitomanul Mihăilă, posesor al unei imaginații debordante, enorme -, suferă însă de pe urma afectării intelectuale, estetizante, reflectând complexe de autodidact. În cu totul altă cheie sunt concepute romanele, gândite ca o construcție ciclică, Maidanul cu dragoste (I-II, 1933) - creația cea mai
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
umbrele înserării (Bărăgan în amurg), șesuri și coline (Dobrogea-n amiază de vară, În cimitirul turcesc din Mangalia), autumnale (Plâns de toamnă, Toamna la baltă, După cules, Făurăria toamnei), marine (Haitele mării, Efigii marine), uneori în tablouri de-a dreptul memorabile, în verde, albastru și aur, precum imaginea Bărăganului topit în azur: „În aur de pojarnic și spumă de scumpie, / Rostogolind apusul la margini de pământ, / Își joacă Bărăganul talazu-i de câmpie / Cu iezere de ierburi zănatice în vânt”. Foarte izbutite
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Farsa). Cuiva i se promite la un hotel internațional „o fată javaneză”, dar sub această denumire i se oferă o anume pernă (Fata din Java). Narațiunile de genul acesta includ situații comice sau dramatice, peisaje, descripții de mișcări ale naturii memorabile. Anecdotica e uneori cu tâlc. Improvizarea unui ospăț în plină stradă, din ceea ce nevoiașii dintr-o localitate aruncă în oală peste un bolovan pus la fiert, exemplifică urmările benefice ale oricărui act de solidaritate umană (Ciorbă de bolovan). Domolirea unor
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
zboară gâște și rațe sălbatice, lișițe, găinușe de baltă, cucove și unde înoată lebede. Drumul străbătut într-o dimineață estivală de familiile Murguleț și Comăneșteanu în întâmpinarea lui Matei Damian, nepotul boierului Dinu, înapoiat din străinătate, îi prilejuiește naratorului o memorabilă descriere a întinderilor campestre traversate de Ialomița. Reușită este și secvența în care, la miez de noapte, Matei Damian contemplă cerul înstelat împreună cu baciul Micu, întrupare simbolică a omului de la țară simplu și integru, știutor al mersului lumii și al
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
1988) oferă, într-o formulare exactă, supravegheată, adesea apodictică, detalii inedite și observații surprinzătoare legate de cercul de la „Sburătorul” și de unii literați ai vremii, Felix Voican, Pericle Martinescu, Dan Botta, Virgil Gheorghiu, Geo Bogza, cărora li se schițează portrete memorabile. Însemnările dezvăluie un intelectual cu vaste și profunde lecturi și sunt o sursă de observații inedite în legătură cu rostul și natura poeziei și a poeților (Tudor Arghezi, de exemplu, reprezintă una din obsesiile lui S.), risipite printre consemnări ale tribulațiilor unei
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
se integrează în curentul promovat de revista „Gândirea” - în care multe piese componente au apărut inițial - și se anunță ca o voce dintre cele mai caracteristice ale lirismului de inspirație htonică și expresie tradițională. Poetul se autodefinește, în acest sens, memorabil: „Eu am crescut cu macii și strugurii pe câmp/ Și mai păstrez, ca iarba, și-acum, sub pleoape, rouă,/ Străbunii mei vânjoși, cu tulnice și ghioage,/ Pe-aicea și-au păscut cirezile blajine”. Patetic în acest credo, el cântă, în
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
întrucât toate aceste paranteze și alunecări pe lângă temă sfârșesc de regulă prin a servi tema. Ceva mai „aplicată” este critica în Ușor cu pianul pe scări, rezumând prezența cronicarului în revista „Ramuri”, activitate care a făcut deliciul epocii. Printre altele, memorabile sunt aici textele polemice (desființarea lui Eugen Barbu, de exemplu, cu Poezia românească contemporană), în care victima este luată ceremonios de departe până la sprintul devastator din final. Altă particularitate este utilizarea conceptualului și abstractului în forme și modulări empirice. „Lui
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
al Academiei Române. În 1848 a luat parte la mișcarea revoluționară din Moldova. În 1860 a scos „Revista Carpaților”. A scris versuri și teatru fără o valoare deosebită. Proza memorialistică („Suvenire contimporane”, 1888), remarcabilă prin culoarea și fluența evocării, cuprinde portrete memorabile și pitorești, descrieri de atmosferă, realizând în cuprinsul povestirii valoroase nuvele autonome. A tradus din clasicii și romanticii francezi. Limba românească George Sion Mult e dulce și frumoasă Frați ce-n dulcea Românie Limba ce-o vorbim! Nașteți și muriți
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
să fi fost verbul curro, -re, cucurri, cursum, care avea și el două sensuri. Însemna, mai întâi, „a fugi”, ca în expresia plină de conotații Aetas currit („Timpul fuge”). Și mai însemna și „a străbate” sau „a răzbate” - ca în memorabila expresie Vastum currimus aequor („Străbatem întinsul nesfârșit”). Aceste frumoase subînțelesuri erau însă însoțite și de altele, peiorative. Într-o situație specială se afla adjectivul curólis, care însemna ceva legat „de șezut” sau „de scaun”. Expresia sella curólis desemna „scaunul” înalților
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al lui Ludovic al XIV-lea), cotidianul propriu istoriilor de acest tip, reductibil mai ales la „casă”, „familie”, „moravuri”, „mode” ș.a.m.d., avea un rol pur decorativ, de fundal al „adevăratei” istorii, produsă de personalități și marcată de întâmplări memorabile. Din acest unghi, care conferea evenimentului proporții covârșitoare, faptul de viață nu era interesant decât prin culoarea și, așa zicând, exotismul (ori insolitul) său, evidențiat de sursele, punctuale și subiective, ce subîntindeau o asemenea istorie: amintirile, memoriile, observațiile directe chiar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rost de benzină, trebuia să stai zile, chiar săptămâni la rând la stațiile peco. Nici măcar cozile de la carne nu se comparau cu cele de la benzină- kilometri întregi de mașini, în șirimboiuri încolăcite pe străzi și străduțe, era o adevărată aventură... „Memorabile” rămân, pentru mine, cozile de la benzinăria Favorit din Drumul Taberei. Stăteai și înjurai până-ți venea rău, nu mai vorbesc de conflictele între șoferi iscate din te miri ce... Dacă, în sfârșit, apucai să iei, puneai, o dată plecat la drum
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
țap ispășitor sau „acar Păun”, celebru în epocă, era traficantul de vinuri ștefănescu, condamnat la moarte pentru speculă. Se făcuseră despre el și două comedii de propagandă, Secretul lui Bacchus și Secretul lui Nemesis, cu ștefan Mihăilescu-Brăila (în rolul negativ - memorabil!) și Emil Hossu (în rolul pozitiv, agent al dreptății și „june prim”). De multe ori, învățătorii, profesorii și maiștrii instructori din școlile generale ne trimiteau pe noi, elevii, să le ținem rând la coadă pentru diverse produse. Motiv de bucurie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fost insultați, îmbrânciți, acuzați de fascism. Se exercitau presiuni asupra cadrelor didactice. Îmi amintesc că la o ședință a cadrelor didactice s-a propus organizarea sindicatului. Cu acea ocazie, unul dintre conferențiari a luat cuvântul și a rostit câteva fraze memorabile: „Noi suntem medici și știm că fiecare om are cinci simțuri. Ei bine, eu spun că omul are șase simțuri, iar al șaselea simț este simțul sindical”. Începuseră să apară breșe în corpul profesoral. La început de an universitar unul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
real, derutându-și progresiv companionul. Nu altfel se desfășoară jocul savant - cu mutări abil calculate - în care romancierul antrenează lectorul. Din interstițiile de manevră ale planurilor, ce glisează imprevizibil unul pe altul, reînvie o lume chesaro-crăiască fascinantă, fixată în tipologii memorabile. Alt roman al lui V., încheiat înainte, dar publicat după 1989, este Decembrie, ora 10 (1997). Titlul marchează exact momentul terminării cărții - dimineața zilei de 16 decembrie 1989, ziua declanșării revoltei anticomuniste la Timișoara, iar construcția este cronica unei lumi
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
a destinelor. Arta prozatorului se vede mai ales în intuiția fină cu care ține cumpăna între relatarea pură a evenimentelor și comentariul digresiv făcut de personaje. Tandemul de intelectuali ai cărții, Avram și medicul german Sedler, se angajează în colocvii memorabile, care scot narațiunea din tiparele prozei ardelenești rurale, dându-i o notă modernă, lipsită de orice stridență. Și aici este evidentă preocuparea pentru tehnicile cinematografice, romanul reținând atenția și prin maniera neostentativă cu care V. introduce între lectori și lumea
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
satului românesc, apropierea de Amintiri din copilărie a lui Ion Creangă apare forțată, proza lui V. raportându-se mai degrabă, deși parțial o premerge, la Moromeții lui Marin Preda și la unele scrieri ale lui Ion Agârbiceanu și Pavel Dan. Memorabile sunt certurile pentru pământ (pentru avere în general) din sânul familiei, precum și tirania „Moșului” asupra copiilor. De altfel, „Moșul” și „Buna”, creionați după chipul real al bunicilor din Ogra ai scriitorului, cu delicatețea și sensibilitatea ivite din dragostea pe care
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
configurate ca un puzzle, sunt străbătute de ironie, de umor burlesc sau grotesc, adică de ceea ce trimite la distanțarea de lumea contemplată și reconfigurată în text, cu care scriitorul nu vrea ori ezită să se identifice. Personajele, sumar creionate, însă memorabile prin destin, limbaj și comportament, își trăiesc, cu resemnare uneori, cu exasperare alteori, existența desfășurată între estetism și trivialitate. Maniera predilectă este aceea a alăturării celor mai diverse tehnici narative, într-un vacarm epic ținut totuși sub control. Chiar într-
PORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
alb”, ce „spălau lâna albă în apă curată de munte”, muntele Himet, „formă pură”, „sfintele cărămizi” ale mănăstirii Dafni, „ancorată pe pământul lui Apollo”, teatrul din Epidaur, astăzi pustiu, dar odinioară „umplut de zei / Cu trup străveziu de vecie”. Piese memorabile sunt Țărm pierdut, Asfodela (care va da și titlul unei antologii, în 1943) și în special Olimpia, ca o coloană de lumină sonoră: „Albe coloane, zei reci, / Trupuri fără de pată, /Frunză cu freamăt de veci, / Vreme nedezlegată”. Scutul Minervei, culegere
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Sașa Pană, Geo Bogza, Gherasim Luca, Gellu Naum, Virgil Teodorescu. Scrisă cu o cunoaștere amănunțită a fenomenului, dar și cu aderență afectivă, cartea relevă, de asemenea, capacitatea criticului de a-și cristaliza observațiile în imagini memorabile. De pildă, ideea convenționalizării revoltei e contrasă într-o metaforă splendidă: „Căci, de atunci, principele, care e poetul, obosit de rotunjimea sferei ținute - însemn al puterii - în mână, îi pune colți ascuțiți, pentru ca, măcar din când în când, să-l
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
diferite. Trama narațiunii, cea a amneziei (încercată pasager și într-o nuvelă, Morți fără cuvânt la înviere), cu o carieră prestigioasă în romanul european (începând cu Colonelul Chabert al lui Balzac), nu va face însă din Ochii strigoiului o carte memorabilă, deoarece tendința de verbiaj a scriitorului îneacă totul în discursivism, cel puțin ultimele două volume fiind un soi de rechizitoriu retoric făcut epocii în numele dezideratelor anarhiste și stângiste ale celor din tranșee. Alt roman realizat în marjele acestei problematici, Războiul
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Chișinău. Publică mai târziu volumele de poezie Peste Carpați, peste cutremure... (1989), 101 poeme haiku (1994), cuprinzând versuri aforistice de un dramatism incisiv, ca și cele din cartea Necropole pentru suflet (1996). Proza, îndeosebi romanul Îmblânzirea curcubeului (1981), conține pagini memorabile despre viața tragică a părinților săi, a consătenilor pierduți în „Siberii de gheață”. O lucrare valoroasă sub aspect istorico-literar este evocarea documentară Za gorizontom (1986), ca și romanul Tânguiosul glas de clopot... (1989), care reconstituie perioada cernăuțeană a lui Mihai
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
el cu aceeași nuanță nonșalantă): „Adevărul gol-goluț ăsta e/ că tare aș mai vrea să mor/ într-o zi însorită de primăvară/ când proștii/ printre care și eu/ se bucură de viață.” Autobiografia pare astfel scrisă meticulos, în versuri deseori memorabile. Portrete i s-au dedicat de asemenea, fiecare cu plasticitate și exactă privire, cum ar fi cel semnat de Dan Cristea: „Așadar, depănând amintiri, în verile anilor ’70, putea fi văzut la mare un tânăr cu alură de baschetbalist, cu
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]