5,977 matches
-
seara zilei de 4 februarie 1917, lucrările de inventariere a Tezaurului au fost complet terminate. Un inventar special s-a întocmit la terminarea lucrărilor, din care un exemplar s-a lăsat în Tezaur și un exemplar se alătură la acest memoriu. A. Vasilescu 14 1917 februarie 16/martie 1, Moscova. Raportul lui T. Capitanovici, A. Saligny și M. Demetrescu către guvernatorul Băncii Naționale, Iași Domnului Guvernator al Băncii Naționale, Iași Am fost însărcinat de a aduce la Moscova Tezaurul Băncii noastre
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
credem datori, domnule guvernator, a vă pune în cunoștință de primirea binevoitoare și concursul nemărginit ce am întâmpinat atât din partea d-lui P. Guérin, consulul nostru general, a delegației Ministerului de Finanțe, cât și a autorităților superioare de aici. În memoriu se indică numele tuturor persoanelor cu care am fost încontinuu în contact, cât și a acelor care ne-au dat binevoitorul lor concurs. D-nul director Capitanovici a căutat a aduce, în numele delegației noastre, Principelui Odoiewsky, guvernatorul Kremlinului, d-lui
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
casier M. Demetrescu va depune acte justificative, pentru toate cheltuielile ce s-au făcut din sumele primite la Iași, cât și aici, de la d-nul director Capitanovici, din acreditivul deschis d-sale la Creditul Lyonez din Moscova. Alăturăm aici un memoriu despre care am vorbit mai sus și un exemplar după protocolul final cu toate anexele lui în original. Primiți, vă rugăm, domnule guvernator, asigurarea distinsei noastre considerațiuni. T. Capitanovici M. Demetrescu A. Saligny 15 1917, februarie 18/martie 3, Moscova
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
acum să discute importanta chestiune ridicată de dl. Danielopol, chestiune care, de altfel, ar fi mai degrabă de competența Comisiunii Financiare. El propune ca delegația română să supună această chestiune Comisiunii Financiare și, dacă ea dorește, să trimită și un memoriu în acest sens secretariatului Comisiunii Reparațiilor, care va primi instrucțiuni pentru a o supune Consiliului celor Patru. Comisiunea acceptă această procedură. Ședința se ridică la orele șase. 80 1919 aprilie 16. Memorandumul asupra situației Tezaurului român depozitat la Moscova, înaintat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cuvântarea ținută de Dv. în ședința Comisiunii de Reparațiuni din 8 aprilie, după cum s-a trecut în procesele-verbale ale Comisiunii 15 și 16, asupra subiectului Tezaurului român, a bijuterilor și a altor valori depuse spre siguranță în Rusia și relativ la memoriul asupra acestui subiect supus de delegațiunea dv. Consiliului de Patru, am onoarea a vă informa că Guvernul Majestății Sale, după ce a examinat actele în posesiunea sa referitoare la aceste depozite, nu poate să descopere că ar fi existând vreo obligativitate
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
repede posibil restituirea depozitelor în aur, a bijuteriilor Maiestății sale Regina României etc., pe care Statul român le are la Moscova, depozite privitor la care am luat cuvântul la întrunirea din 8 aprilie a Comisiunei Reparațiuniilor și am depus un memoriu pe care îl menționează onorabila Dv. scrisoare. V-aș fi foarte recunoscător dacă ați putea să-mi comunicați mijloacele pe care le are în vedere Guvernul Majestății Sale în acest moment, pentru a ne ajuta să recuperăm aceste depozite, care
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ce se găsesc în posesia sa, nu a putut constata că ar exista actualmente în vigoare o garanție oarecare din partea sa, referitor la securitatea și restituirea unei părți oarecare a acestor depozite. Deoarece intervenția din ședința Comisiunii Reparațiilor, ca și memoriul ce am depus acolo au fost făcute după ce dl. președinte al Consiliului României m-a asigurat de existența unei astfel de garanții din partea Guvernelor Aliate privind restituirea numitelor depozite, am cerut din nou domnului Brătianu care era, în momentul când
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
garanția președintele Consiliului de Miniștri și el mi-a confirmat din nou existența unei astfel de garanții. Iată pentru ce cred că trebuie să mențin punctul de vedere pe care l-am susținut în ședința din 8 aprilie, precum și în memoriul depus, referitor la această chestiune. Sper, Excelență, că veți binevoi a examina din nou această chestiune, care este de o importanță capitală pentru România, că veți găsi punctul nostru de vedere just și că, totodată, veți binevoi a accepta condițiile
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
depus, referitor la această chestiune. Sper, Excelență, că veți binevoi a examina din nou această chestiune, care este de o importanță capitală pentru România, că veți găsi punctul nostru de vedere just și că, totodată, veți binevoi a accepta condițiile memoriului ce am avut onoarea a depune și a cărui copie o alătur prezentei. Sânt a[l] Excelenței voastre supus servitor, /ss/ G. Danielopol 85 1919 iunie 23. Memoriul trimis de I. I. C. Brătianu, șeful delegației române la Conferința de Pace
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nostru de vedere just și că, totodată, veți binevoi a accepta condițiile memoriului ce am avut onoarea a depune și a cărui copie o alătur prezentei. Sânt a[l] Excelenței voastre supus servitor, /ss/ G. Danielopol 85 1919 iunie 23. Memoriul trimis de I. I. C. Brătianu, șeful delegației române la Conferința de Pace de la Paris, lui Klotz, Clémenceau și generalului Foch, în chestiunea Tezaurului Paris, 23 iunie 1919 Domnule, Am onoarea a atrage binevoitoarea Dv. atenție asupra următoarelor fapte: În clauzele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Germania nici o nouă restituire decât prin intermediul Comisiunii Reparațiilor, prevăzută în Tratat. De îndată ce ea se va constitui, nu voi lipsi să-i transmit scrisoarea Dv. Binevoiți a primi, d-le președinte, expresia preaînaltei mele considerațiuni. /ss/ Klotz 88 1919 ianuarie 10. Memoriul Băncii Naționale a României către Ministerul de Finanțe (extras) Banca Națională a României București, 10 ianuarie 1920 Nr. 790 Domnule Ministru, Pagubele de război aduse Băncii Naționale au fost prezentate de Bancă prin declarația depusă la timp la Ministerul Finanțelor, conform Decretului-lege din 30 aprilie 1919
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
general. Tot așa cum nu au fost incluse în tabelul general documentele în limba română rămase netraduse. O parte dintre aceste documente se găsesc în prezent la Comisariatul Poporului pentru Afaceri Străine, unde au fost trimise spre traducere [...] 91 1922, aprilie. Memoriu privitor la Tezaurul român depus la Moscova, prezentat de delegațiunea română la Conferința Economică Internațională de la Genova (extras) Depozitarea făcută de România în Rusia — desemnată în mod obișnuit cu numele de „Tezaurul Român de la Moscova” — este compus din: 1)totalitatea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Moscova, fiind dat numai verbal din partea d-lui Clémenceau ministrului României la Paris, a fost nesocotit la Conferința Păcii, la fel ca și celelalte intervenții ale delegației românești. Aceeași soartă a avut-o și intervenția lui Ion I. C. Brătianu cu memoriul trimis la 23 iunie 1919 d-lor Clémenceau, Klotz și mareșalul Foch. Lui Ion I. C. Brătianu i-a răspuns, la 5 iulie 1919, ministrul de Finanțe francez, Klotz, argumentând că aliații nu au primit de la germani nici o cantitate de aur
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de indieni, de ciment”. Neconcordanța cronologică poate fi cauzată de timpul necesar adaptării la noile cerințe impuse de diversificarea (în realitate, schimbarea) producției. Evident, astfel de transformări aveau nevoie și de o susținere financiară pe măsură. În 1969, conform unui memoriu, se aloca suma de 29 590 lei pentru reprofilarea sectorului de locomotive și boghiuri. Pe lângă acești bani, o altă sumă, semnificativă, se aloca reprofilării Liceului Industrial, împreună cu Școala Profesională, din cadrul întreprinderii, în concordanță cu noul profil, al construcțiilor de mașini
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
se afla un grup de slujitori călări, care însoțeau convoaiele. „Poștele” erau arendate de obicei marilor boieri, care încasau taxe; aici existau hanuri, locuri cu cai de schimb și slujitori. În anii 1850-1851, printre rutele existente figura și Bârlad-Huși. În Memoriul despre starea Departamentului Lucrărilor Publice din 5 ianuarie 1859, se precizează la capitolul Despre căile de comunicație: „Din capitala Iași (Eși), punctul de concentrație a căilor de comunicație principale, pornesc tri mari linii de comunicație corespunzătoare la deosebite puncturi; în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost născut Domnitorul Alexandru Ioan I Cuza declarată Monument istoric”. Totodată, prefectul cerea Primăriei să-i comunice dacă pentru răscumpărare avea prevăzut în bugetul în curs vreo sumă. Primăria, cu promptitudine (8 martie 1940), remite Prefecturii planul casei și un „memoriu descriptiv și justificativ” al evaluării imobilului. De asemenea, se face cunoscut faptul că, pentru răscumpărarea clădirii, a fost prevăzut „în bugetul exercițiului 1940-1941, un capitol bugetar”. Imobilul a fost evaluat, în prima etapă, la suma de 256.000 lei, apoi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
304 ca guvernator la Banca Națională în locul lui Angelescu, al cărui concediu expirase. De rândul acesta nu mai putea ceda, căci i se luau mijloacele de a lucra cu succes la greaua sarcină ce luase ca să restabilească finanțele. Scrise un memoriu regelui, în care îi cere această probă de încredere, îi expune imposibilitatea de a face o îndreptare financiară de nu are colaboratorii necesari, îi enumeră toate calitățile lui Ottulescu și îl roagă să-și dea seama că în alte condițiuni
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de încredere, îi expune imposibilitatea de a face o îndreptare financiară de nu are colaboratorii necesari, îi enumeră toate calitățile lui Ottulescu și îl roagă să-și dea seama că în alte condițiuni nu poate lucra. Duca trebuia să prezinte memoriul acesta capului statului; primise și el o scrisoare, în care Dinu îi spunea că făcuse deja prea multe con cesiuni când nu i se acordase realizarea promisiunilor făcute, dar de rândul acesta, fiind vorba de resortul lui, în Ministerul de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Vintilă, Duca. De rândul acesta, intriganții avură mână liberă și timp să uneltească. Marți fu înmormântat Duca, miercuri Franasovici și Tătărescu se duseră la Sinaia. Dr. Angelescu, cam îngrijat, se înțelese cu Dinu să ceară o audiență ca să afle rezultatul memoriului încredințat lui Duca și a cărui rezoluție o promisese regele. Când însă fură primiți, d-rului Angelescu i se prezentă spre contrasemnare decretul de numire ca președinte de Consiliu a lui G. Tătărescu. Înmărmurit, căci nimic nu-l prevenise, semnă. Miniștrii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
deși se cheltuiseră 55 miliarde [lei] strânși, de voie, de nevoie, din întreaga țară. „De unde știi toate acestea? l-a întrebat regele. Într-adevăr, și eu le știu, dar totul se va îndrepta. Am încredere.“ A plecat, lăsând însă un memoriu cu toate cele spuse. La 3 iulie, s-a prezentat la Palat cererea de audiență colectivă din partea mai multor foști miniștri din partidele țărăniste și liberale. Voiau să protesteze împotriva cedării pe fruntarii cum se făcuse în Basarabia, fără luptă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
arestarea „lui Ionel“ și că peste două ore va fi liberat. De acolo fuseseră la ministrul de interne, g-lul David Popescu. Acesta confirmă arestarea din înalt ordin direct și ducerea la Bistrița-Vâlcea; dădu ca justificare depunerea la Palat a unui memoriu care cuprindea cele spuse în audiență la rege. După multă insistență, d-na Antonescu obține autorizarea de a duce la Bistrița cele necesare soțului său, plecat fără bagaj. Nu putea staționa decât 2 ore. Dl M. Antonescu nu trebuia să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lăsată în vale, urcară la vila unde locuia Nicolae Iorga. În bucătărie găsiră pe d-na Iorga, care se opuse la urcarea lor sus. Fără multe formalități, o deteră la o parte și suiră la camera unde Iorga scria un memoriu asupra Basarabiei. Îl poftiră să dea câteva lămuriri la Ploiești. Încrezător, se sculă, se îmbrăcă și întrebă: „Cu ce mergem?“ „Automobilul n-a putut urca, ne coborâm pe jos.“ D-na Iorga și fiica lui voiau să-l însoțească. Nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
el "arestați", opinând pentru a i se repartiza o bolniță, s-a pus rezoluția Comitetului Sănătății să fie trimis la Golia, "loc hărăzit din vechime pentru asemenea bolnavi". La 1853, L. Steege adresa comisarului extraordinar rus, general leitenant Budlberg, un memoriu despre starea rușinoasă a acestui azil și a celui de la Neamț. În urma acestui memoriu, general maior Urusov, vizitând Golia, a determinat Epitropia să ia azilul sub administrația sa "până se va organiza un alt azil mai bun". Sub președinția aceluiași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Comitetului Sănătății să fie trimis la Golia, "loc hărăzit din vechime pentru asemenea bolnavi". La 1853, L. Steege adresa comisarului extraordinar rus, general leitenant Budlberg, un memoriu despre starea rușinoasă a acestui azil și a celui de la Neamț. În urma acestui memoriu, general maior Urusov, vizitând Golia, a determinat Epitropia să ia azilul sub administrația sa "până se va organiza un alt azil mai bun". Sub președinția aceluiași general Urusov, la 24 noiembrie 1853, sfatul administrativ a hotărât să se primească la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
serv. sanitar, dos. 20/1650. 54. Fond serv. sanitar, dos. 112/1860. 55. Fond serv. sanitar dos. 161/1862. 56. Fond serv. sanitar dos. 160/1862. 57. Anuarul Serv. Sanitar din Principatele Unite pe anul 1964, București. 58. Ballif I., Memoriu de titluri și lucrări manuscris, 1960. 59. Bassi Domenico, Mitologia germanica gli rei e gli eroi, Milano, 1933. 60. Beza Marcu, Paganism în Românian bolonioie, London, 1928. 61. Bologa V.I., Organe und korpersofte in der rumanischin Volkamedizin, Knoll a Mitteil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]