13,719 matches
-
se poate desfășura efort fizic în funcție de ora de servire a micului dejun, în funcție de starea de sănătate etc. Studiile și cercetările din domeniile psihomotricității, fiziologiei generale, fiziologiei și psihologiei sportului au evidențiat faptul că, datorită efectelor produse prin relația fizic-motric psihic, mental omul percepe un sentiment de satisfacție foarte ridicat atunci când conștientizează că și-a început ziua cu o activitate semnificativă (fizic și psihic) pentru propria ființă. Practicarea joggingului dimineața stimulează, conform psihologilor sportivi, creșterea rezultatelor și implicarea activă datorită automotivării, fapt
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
lucru. Efectele muzicii din timpul eforturilor aerobe specifice alergărilor de durată au fost determinate și de J.Srinivasan, K.M.Ashwin Kumar, V.Balasubramanian (2009), specialiști care au determinat faptul că ascultarea de muzică în timpul alergării de durată scade semnificativ oboseala mentală și, astfel, durata totală a efortului aerob și a joggingului poate fi prelungită. Ascultarea de muzică în timpul efectuării ședințelor de jogging a devenit atât de comună în anumite zone ale lumii sau la anumite categorii de populație, încât marile firme
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
practică activități sportive, iar valorile joggerilor fumători ar fi comparabile cu ale nefumătorilor. 8.2. Cercetări asupra efectelor psihice ale joggingului Exemplu nr.12 O echipa de neurologi de la Universitatea Ulm din Germania a studiat timp de câteva săptămâni abilitățile mentale ale practicanților de jogging. Ei au descoperit că atât puterea de concentrare, cât și memoria vizuală se îmbunătățesc în urma alergării. Participanții la experiment au alergat 30 de minute, după care au rezolvat teste dificile de matematică și teste pentru memoria
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
însușirilor psihofizice, cognitive, afective și motivaționale influiențează definitoriu comportamentul creator. Ea poate fi modelată prin educație mai ales în perioada în care elevii sunt în căutarea identității vocaționale și încearcă autocunoașterea intereselor, înclinațiilor și aptitudinilor. Manifestată la nivelul tuturor operațiilor mentale, inteligența face posibilă analiza, sinteza generalizarea și abstractizarea. Cercetarea psihologică a permis constatarea că activitatea creatoare nu se poate derula fără un coeficient minim de inteligență. Percepută ca proces psihic de operare cu simboluri mentale, secundar și analog gândirii, imaginația
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
Manifestată la nivelul tuturor operațiilor mentale, inteligența face posibilă analiza, sinteza generalizarea și abstractizarea. Cercetarea psihologică a permis constatarea că activitatea creatoare nu se poate derula fără un coeficient minim de inteligență. Percepută ca proces psihic de operare cu simboluri mentale, secundar și analog gândirii, imaginația valorifică în sens creativ, combinările din sfera subconștientului și inconștientului. La rândul său, motivația, vector esențial al comportamentului creator, reprezintă mijlocul prin care sunt mobilizate impulsurile interne care determină performanța. Motivația devine mediator între potențialul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
a materiei care urmează să fie parcursă. Chiar în faza în care reconstituie un traseu științific, descoperirea este o formă de antrenament intelectual care oferă elevilor posibilitatea de a construi un plan de acțiune prin efort propriu, de a reprezenta mental faptele pe care le analizează și de a stabili raporturile cauzale dintre ele. Trecând dincolo de faza descoperirii, dirijată riguros de pofesor, eseul, recenzia, referatul, proiectul de cercetare și portofoliul devin modalități de învățare, de exprimare a capacității creative, a originalității
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
putea fi de folos; 21. Ajut la formarea spiritului de echipă; 22. Observ cu atenție momentele în care echipa are nevoie de ajutor și mă străduiesc să umplu golurile; 23. Ajut le rezolvarea disputelor din interiorul grupului; 24. Mă detașez mental de echipă pentru a analiza ce se întâmplă. 3.3.11. Grupa de descoperire Metoda este descrisă de Jean P.Sol în lucrarea Techniques et methodes de creativite appliquee, cu numele de grupa (unitatea) de descoperire. Ca în cazul brainstorming
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
schimbarea socială; abordat printr-o gândire negativă, conflictul poate avea rezultate distructive atât din punct de vedere emoțional, spiritual, cât si fizic; conflictul poate deveni o sursă de maturizare si învățare, ajută la descoperirea propriilor valori si credințe, la sănătatea mentală si individuală; capacitățile de management al conflictului pot fi învățate; prin practică putem îmbunătăți comunicarea, negocierea, medierea conflictelor; modul în care definim o problemă determină dacă si cum o vom rezolva (cu cât definim mai clar problema, cu atât mai
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
științifice. Dar necunoscutul este incontinuu prezent, de o manieră ireductibilă: el se manifestă prin puncte care vor fi prezente, orice am face, în sfera cunoscutului. Și nu am putea defini sacrul ca fiind tocmai tot ceea ce este ireductibil în raport cu operațiile mentale? Totul se petrece, în modelul pe care îl propunem, ca și cum nu ar exista o opoziție, ci o cooperare permanentă între rațional și irațional, care se manifestă ca doi poli contradictorii ai unei aceleiași Realități, care îi transcende pe amîndoi. Totul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
este util în planul lărgirii clasei fenomenelor susceptibile de a fi înțelese rațional. El explică paradoxurile mecanicii cuantice în totalitatea lor, începînd cu principiul suprapunerii. Mai mult încă, sunt previzibile mari descoperiri în biologia conștiinței dacă vor dispărea gradual barierele mentale în raport cu noțiunea de niveluri de realitate. 2. ÎN CENTRUL DEZBATERII: TERȚUL INCLUS TERȚUL INCLUS ȘI NON-CONTRADICȚIA Principiul antagonismului și logica energiei Prolegomene la o știință a contradicției 1 reprezintă încercarea unei formalizări axiomatice a logicii antagonismului. Terțul inclus, cheia de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
filosofiei științelor să semneze pactul principiului de identitate cu diavolul". Iar Fondane începe să se întrebe dacă Lupasco nu cedează aceleiași tentații. Acest "pact cu diavolul" este profund, căci, pentru Fondane, el înseamnă renunțarea la cunoașterea interioară în numele unei cunoașteri mentale, logice. Diavolul este cel care separă: el ne separă de noi înșine, catastrofă ontologică pe care doar un poet o poate percepe în adevăratele ei dimensiuni. Fondane prinde însă cu finețe impactul dialecticii lupasciene între identitate și alteritate în procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Millénaire, n° 2, mai-iunie 1982. • "L'énergétique sociologique", 3e Millé-naire, n° 4, septembrie-octombrie 1982. • "La connaissance de la connaissance", 3e Millénaire, n° 6, ianuarie-februarie 1983. • "Systémologie et structurologie", 3e Millé-naire, n° 7, martie-aprilie 1983. • "Processus cognitifs et cybernétiques affectives de la pathologie mentale: schizo-phrénie, cyclothymie, mélancolie", Agresso-logie, vol. 24, n° 1, 1983. • "La topologie énergétique", La liberté de l'esprit, n° 12, "Pensées hors du rond", iunie 1986, cu contribuții ale lui Raymond Abellio, Marc Beigbeder, Olivier Costa de Beauregard, Gilbert Durand și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
legată de ideea de imparțialitate este cea de egalitate, deseori considerată ca parte a conceptul de justiție. Privind diversele aplicații ale termenului de justiție, J. S. Mill observă că, deși nu este o noțiune ambiguă, ridică dificultăți în sesizarea conexiunilor mentale care leagă aceste sensuri. De aceea, face apel la etimologie, pentru a lămuri înțelesul acestuia. În aproape toate limbile, etimologia cuvântului Just indică direct că, la originea sa, acesta era legat de constrângerea judiciară. Justum este o formă a lui
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
tot ce a putut. Pentru a putea fi atrasă responsabilitatea morală, persoana trebuie să dețină un anumit control asupra propriei conduite, prin urmare, o persoană care a comis în mod neintenționat o faptă este iertată pentru că, din punct de vedere mental, acelei persoane i-a lipsit capacitatea de a se conforma cerințelor normei. O altă particularitate a moralei, strâns legată de precedenta, se referă la forma caracteristică de presiune ce se exercită în sprijinul ei. Hart consideră că, dacă de fiecare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
definită ca o regulă de conduită, instituită de puterea publică sau recunoscută de către aceasta, a cărei respectare este asigurată, la nevoie, prin forța de constrângere a statului 46. Regulile juridice nu au o existență "obiectivă", ci există doar ca instrumente mentale, fără a avea materialitate. "Regulile juridice sunt etaloane, măsuri abstracte ale conduitei umane, existând doar prin intermediul raporturilor intersubiective. De aceea, este de neconceput o normă care ar reglementa raporturile dintre un om și un lucru"47. Pentru înțelegerea conceptului de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
test de normativitate înainte de a fi adoptat ca temei pentru o acțiune. Mintea umană este esențial reflexivă, referindu-ne prin aceasta la structura minții noastre care face gândirea posibilă. Oamenii își îndreaptă atenția asupra percepțiilor și dorințelor, asupra propriei activități mentale de care sunt conștienți. Capacitatea noastră de a ne îndrepta atenția asupra activității mentale include și capacitatea de a ne distanța de ea și de a ne pune întrebări. Eu percep și mă aflu sub un impuls puternic de a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este esențial reflexivă, referindu-ne prin aceasta la structura minții noastre care face gândirea posibilă. Oamenii își îndreaptă atenția asupra percepțiilor și dorințelor, asupra propriei activități mentale de care sunt conștienți. Capacitatea noastră de a ne îndrepta atenția asupra activității mentale include și capacitatea de a ne distanța de ea și de a ne pune întrebări. Eu percep și mă aflu sub un impuls puternic de a crede. Dar mă pot îndepărta și detașa de acest impuls. Ieșit de sub dominația impulsului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
reprezentat de "apariția impulsului și a tendinței" sau, altfel spus, a motivației datorată unor trebuințe de natură materială sau spirituală. Concomitent cu motivația se cristalizează în conștiința omului dorința, scopul urmărit. Pe baza scopului și a tendinței se construiește planul mental al acțiunii, ce cuprinde în conținutul său reprezentarea efectului final, imaginea circumstanțelor în care se poate realiza acest efect și tabloul desfășurării întregii acțiuni. Planul mental al acțiunii este urmat de momentul luptei motivelor, care poate avea o valoare mai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
conștiința omului dorința, scopul urmărit. Pe baza scopului și a tendinței se construiește planul mental al acțiunii, ce cuprinde în conținutul său reprezentarea efectului final, imaginea circumstanțelor în care se poate realiza acest efect și tabloul desfășurării întregii acțiuni. Planul mental al acțiunii este urmat de momentul luptei motivelor, care poate avea o valoare mai mare sau mai mică în desfășurarea acțiunii voluntare. Acest moment are valoare mai mare atunci când mai multe impulsuri contrare acționează asupra subiectului, efectuarea acțiunii fiind amânată
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este urmat de momentul luptei motivelor, care poate avea o valoare mai mare sau mai mică în desfășurarea acțiunii voluntare. Acest moment are valoare mai mare atunci când mai multe impulsuri contrare acționează asupra subiectului, efectuarea acțiunii fiind amânată până la înlăturarea mentală a piedicilor care stau în calea realizării acesteia. Ca rezultat al luptei motivelor, apare un al treilea moment, respectiv deliberarea sau luarea hotărârii. Hotărârea este întotdeauna urmată de cel de-al patrulea moment al acțiunii voluntare, adică realizarea concretă. Aceasta
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Culpa levissima este aceea de care nu s-ar fi făcut vinovată o persoană extrem de grijulie, un excelent proprietar. Vinovăția, ca atitudine a cuiva față de fapta sa ilicită, există anterior faptei propriu-zise, încă din momentul în care aceasta este reprezentată mental, însă dreptul nu este interesat de vinovăție atâta timp cât ea se găsește în forul interior al persoanei, ci doar din momentul în care fapta este săvârșită. Dacă cineva se gândește să săvârșească un furt, spre exemplu, gândurile pe care le nutrește
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
talionului este că făptuitorul trebuie să îndure aceeași suferință pe care el a pricinuit-o victimei. Poate fi privită ca o formulă brută deoarece determină pedeapsa luând în considerare doar prejudiciul cauzat prin faptă și nu acordă nicio importanță stării mentale a făptuitorului ori circumstanțelor atenuante sau agravante ale faptei. Chiar și atunci când moartea unei persoane a fost cauzată accidental sau din neglijență, aplicarea strictă a legii talionului pretinde aplicarea pedepsei capitale. O altă obiecție, legată de aceasta, se referă la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
zâmbetului, Proba tristeții, Da și/sau nu, Fără da, fără nu (transmiterea afirmației/negației doar prin mimică, gestică), Cum este?, Ce se schimbă?/Jocul semnelor de punctuație, Jocul semnelor de circulație/Micii polițiști în acțiune etc. ( În funcție de gradul de complexitate mentală/acțională (structurile, operațiile, acțiunile antrenate) se realizează o distincție importantă la nivel preșcolar între: * jocuri simbolice (după 2 ani) caracterizate, la această vârstă, printr-o relație subiectivă semnificant semnificat (un copil ia o cutie drept telefon, altul o piesă de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
completă (cu 50 de plăci), pe care Blake se pare că a definitivat-o ultima și a vîndut-o apoi lui Thomas Griffith Wainewright (care avea să devină un faimos falșificator); acest poem reprezintă, printre multe altele, o autobiografie a lupții mentale a lui Blake și o pregătire înaintea marelui "salt" final pe care Blake avea să îl facă prin poemul Jerusalem. Blake a început lucrul la Milton la sfîrșitul perioadei în care a stat la Felpham (1800-1803), sau curînd după ce s-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
i-a cerut lui Blake să îl ajute prin scrierea unei vieți a lui Milton. Prin această, Blake, care fusese preocupat cu privire la statura lui Milton că poet-salvator al națiunii engleze, a început să se identifice tot mai mult cu lupta mentală a lui Milton, analizînd greșelile acestuia și asimilînd în propria să viața experiența lui Milton. Astfel, Blake a ajuns să fie convins că destinul său era acela de a fi un salvator profetic necesar pentru Apocalipsa 4, de aceea a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]