2,951 matches
-
contaminare” magică. „Călătoria” „unde iarba crește/ Fir găitănește” este călătoria în stomacul fiarei, iar transferul de forțe și cunoașterea absolută vine din această incursiune ce păstrează la origine identificarea cu animalul totem prin înghițire. Mai evidentă este transfigurarea eroului prin metamorfoza care amintește prin sintagmele folosite de înghițire: „I-a dat o palmă, lu Ionică, l-a făcut o muscă și l-a băgat sub șaua calului. Când l-a dat jos de-acolo, când l-a scos musca de sub șaua
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
genunile spre care conduce izvorul din ea. Frumoasa din covata cu cenușă va fi de negăsit pentru împărat, care, la fel ca familia voinicului pierdut în munții din colindele de fecior, are acces doar la geografia reperabilă. Cenușotcă trece prin metamorfoza catalizată de apa fântânii, devenind răchită; din ramura acesteia un cioban face o trișcă ce cântă cu glasul fetei, ca mai apoi Cenușăreasa să revină la forma umană, dar schimbată, puternic impregnată de frumusețea firii: „Atunș trișca s-o da
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
șî d’i mîndrâ cari nu sâ mai pominș pi fața pămîntuli. - Ma cunoș, prostuli? - T’i cunoașt’e Dumnăzău! - Io sunt soțîiș ta!”. Dialogul care poate părea banal și insolent cu împăratul are o semnificație inițiatică limpede: emersiunea și metamorfoza în copacul suflet (motiv cu recurențe vaste în cultura tradițională românească și universală) au transformat fecioara în însuși principiul feminității (armonia muzicală o definește, după cum vom vedea în capitolul următor) și alesul ei nu poate recunoaște noul ei chip, e
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
descendență regală este închis în ruinele cetății albe și hrănit acolo noaptea de prințesă. Cromatica spectrală a efigiilor și închiderea tânărului într-un spațiu al trecutului glorios circumscriu locul caracteristic pentru intrarea în sacru. Fata inițiată, capabilă să dispună de metamorfoza în floare, este ademenită de feciorul de împărat prin blide cu bucate așezate pe masă pe timpul morții, în basmul Cu Florea. Strategia trimite la credințele funebre, potrivit cărora mâncarea neconsumată la pomeni se lasă peste noapte pe masă pentru sufletul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lui/ Case-or zugrăviră” (Ciocănești - Ialomița). Agresiunile animalelor totemice au mai fost comparate cu ritualurile în cadrul cărora neofiții îmbrăcau pielea animală și atacau satele din jur, element al „consubstanțialității omului cu fiara”. Mai pregnant în ritualurile inițiatice pentru feciori, motivul metamorfozei pălește aici în fața simbolului neantului. Periodic, materia primordială încercă să absoarbă cosmosul, iar colindele și „aleșii” lor sunt cei care devin cosmocratorii ce reîntemeiază lumea, formând o familie. Peștele devine un „animal donator” ale cărui învățăminte îl transformă totodată într-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu noblețea superlativă a metalului prețios. Furca de tors este emblema fetei inițiate, care știe și poate ordona forțele nestăvilite ale sacrului. Fiica geamănă cu totul și cu totul de aur, născută de fata supusă inițierii, revine la viață, în urma metamorfozelor succesive, ținând în mână un fus, în timp ce băiatul de aur, fratele ei, are o custură. Imaginea amintește de practicile de naștere, când moașa avea grijă la naștere să pună în mâna pruncului obiecte caracteristice viitoarelor abilități dorite. Cântecul și leagănul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care trebuie să sângereze și să resimtă afectiv mutațiile ontologice. Perfectul simplu prin care sunt redate reacțiile la scenariul inițiatic limitează gravitatea lor, printr-o înscriere în anterioritatea duratei. În basme, apropierea de ritualul primitiv este și mai evidentă: în urma metamorfozelor succesive fecioara nu mai are degetul mic de la mâna stângă, ca simbol al marcării fizice la intrarea în sacrul infernal. Mentalul arhaic localizează sufletul în degetul mic, ca element distinct al constituției magice umane. Relatările despre practicile inițiatice aborigene frapează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
totemice Când inițierea nu provoacă „sălbăticirea” neofitului, legătura totemică, vizibilă mai ales în basme și colinde, mijlocește apropierea tinerilor de esența lumii, până la integrarea totală. Feciorii pătrund în sacru în forma cerbului solar, perechea cinegetică a cornutei fiind rezervată pentru metamorfoza fetei de împărat. La fel ca bourul, cerbul are o funcție psihopompă atestată de toate textele ceremoniale funebre care descriu mortul purtat între coarnele acestuia. Menirea lui de călăuză spre un alt nivel existențial poate fi explicată prin sugestia coarnelor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Negurea-n toată lumea.»/ Cum cerea mi se făcea,/ Se făcea de-o păsărea;/ Sus, mai sus, se ridica,/ Sus, mai sus, în vârf de munți” (Gropeni - Brăila). Planul uranian este accesibil fecioarei numai după dobândirea statutului superior și, de aceea, orice metamorfoză în pasăre conține date despre natura sacră feminină, fie că este vorba despre inițiere, fie că o ființă divină a ales o hierofanie avimorfă. În basme, abilitatea de a se preface în pasăre este posterioară mutilării inițiatice prin orbire, ceea ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fetei transcende ipostaza umană și conferă păsării un aspect revelatoriu. Capacitatea de a trece în planul faunei solare implică cunoașterea totală, zborul păsării către tărâmul de dincolo fiind sigur, de parcă ar fi deja parcurs. Bătaia din palme ca declanșator al metamorfozei dă fecioarei o aparență seniorială, traseul ritual desfășurându-se acum după voia ei, și nu după un canon. Revenirea în formă anatomic umană echivalează cu șederea în pântecul monstrului inițiatic, fiindcă provoacă aceeași preluare directă de energii: „...iacătă porumbița. Șî
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ce introduce feciorul în dimensiunea corporalității libere de formă: „Noi am învățat cum să ne fasem tot feliu d’e jigăn’ii sălbatice, sau muscă, sau păianjen, sau vultur, sau tot feliu d’e, d’e lucruri” (Cerișor - Hunedoara). Toate metamorfozele lui din momentul confruntării păstrează marca lumii sacre în care a pătruns, prin determinantul care revelează încărcătura spirituală excepțională: câine de aur, cal de aur, fecior cu părul de aur. O aparentă scăpare narativă face ca, după ce tot basmul a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
imaginarul românesc în ansamblul universal, „rolul de inițiator se regăsește în mitologia germanică și scandinavă. In Volkungsaga, Sigmund și fiul său Sinfjoethi îmbracă piei de lup și se comportă ca lupi pe întreaga durată a inițierii”. Trezirea abilităților eroice anticipează metamorfoza fecioarei în flăcău, reparația dezechilibrului absenței moștenitorului fiind posibilă numai după parcurgerea întregului traseu inițiatic. Dacă feciorii sunt cei care pornesc la drum, figura maestrului inițiator din contingent ia, desigur, o formă feminină. Baba întâlnită pe drumul ce duce la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să nu-l găsească ea când l-o căta. De-l vei lua, poți face cu ea ce vei vrea, că în el îi stă puterea întreagă”. Pasărea îi dă feciorului toate informațiile necesare pentru a-i asigura biruința, iar metamorfoza temporară îl face să ia contact cu energiile pure ale faunei. Secretul puterii războinice reprezintă cheia incursiunii inițiatice și momentul dezvăluirii lui reprezintă epifania așteptată de erou. De aici încolo tensiunea rituală scade, iar acțiunea își urmează cursul anticipat. Sfatul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe piele, pe față și o simți cum te pișcă. Si totuși, mergi înainte și nu de puține ori bucuria interioară te inundă, făcându-te nici să nu simți greutățile și durerile fizice. Toate acestea intră într-un fel de metamorfoză, o alchimie fizică și spirituală a pelerinajului, transformându-te și făcându-te să simți constant mai ales trei lucruri: pace, lumină și iubire. Este ca un fel de miracol ce ți se întâmplă și de care nu te simți vrednic
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
prozatori? Sau devin tot mai noi vechii prozatori? Într-adevăr, cât de nou e Negruzzi cu scrisorile lui! Sau, nu prin conținutul invocat adesea, cât de nou e Caragiale în schițe! Dar aici sunt două adevăruri: Literatura e o permanentă metamorfoză, vitalitatea ei stă în schimbare sau, poate mai exact, în diferență. Totuși, se produc metamorfoze la nivelul asumării limbajului, formelor, inteligenței structurante, felului de a gândi literatura prin raportare la societate, dar, până la urmă, literatura e un pariu individual (un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu scrisorile lui! Sau, nu prin conținutul invocat adesea, cât de nou e Caragiale în schițe! Dar aici sunt două adevăruri: Literatura e o permanentă metamorfoză, vitalitatea ei stă în schimbare sau, poate mai exact, în diferență. Totuși, se produc metamorfoze la nivelul asumării limbajului, formelor, inteligenței structurante, felului de a gândi literatura prin raportare la societate, dar, până la urmă, literatura e un pariu individual (un pariu care construiește destine). Așadar, dincolo de mediu, cultură, rasă etc. îmi amintesc Istoria literaturii engleze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dacă istoria aceasta e o succesiune de momente, dacă deci funcționează pe baza unui principiu organic, aproape darwinist, sau, dimpotrivă, logica structurării evenimentelor din haosul vieții concrete este alta. Dacă e valabilă prima dintre ipoteze, atunci, evident, trebuie căutat criteriul metamorfozelor. Oricum, opere pe care le consideri valoroase s-ar putea să nu se înscrie în coerența aceasta, care este, orice s-ar spune, o construcție ipotetică. Adică selectezi din haosul evenimentelor un fir care trage după sine anumite opere, lăsând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
atât mai mare cu cât deși te interesează, la nivelul limbajului, o ordonare pe genuri, scriitorul este un complex unitar, care poate să scrie și poezie, și proză, și teatru, ba chiar critică literară. În plus, trecutul e în permanentă metamorfoză. Privind în urmă, locurile, ierarhiile, situarea într-o anumită poziție pe harta valorilor se schimbă. Prin urmare, o istorie ar trebui să vadă deopotrivă metamorfozele reale din timpul vieții concrete a evenimentelor, dar și perspectivele ulterioare. Două istorii, în paralel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
poezie, și proză, și teatru, ba chiar critică literară. În plus, trecutul e în permanentă metamorfoză. Privind în urmă, locurile, ierarhiile, situarea într-o anumită poziție pe harta valorilor se schimbă. Prin urmare, o istorie ar trebui să vadă deopotrivă metamorfozele reale din timpul vieții concrete a evenimentelor, dar și perspectivele ulterioare. Două istorii, în paralel. Sau mai multe. În fond, Nicolae Manolescu are dreptate. Noi nu-l mai citim de mult pe Creangă, de exemplu, cu inocență. E la mijloc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
statul pe loc urmaș de agricultori -, caut spațiile largi, călătoresc, asemenea vânătorilor. Doar că e la o vreme orice călătorie îmi lasă un gust amar: cunoașterea aceasta nu duce prea departe. Clipei nu-i urmează nimic. Nu se produce o metamorfoză de sine. Cam așa și cu critica, deși la un alt nivel. Când devii sceptic, rămâi numai cu plăcerea și cu tăcerea. De ce să le vorbești și altora despre bucurie? Nu e o formă de dispreț, sau nu cred, față de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
construim o citadelă spirituală și cu fiecare limbă nouă pe care o învățăm punem o nouă piatră pe ceea ce numim identitate individuală. Cum nici o limbă nu este un mono-sistem omogen, ci un poli-sistem dinamic, individualitatea se află într-o permanentă metamorfoză în cadrul aceleași spiritualități a cărei dinamică este supusă altor legi (timp, spațiu, influențe) decât identitatea. La un moment dat Cioran spune că "Istoria cuvintelor nu este decât o înșiruire de vocabule convertite", deci în altă ordine de idei postulez că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Editura Adevărul,1934 .Jurnalul literar", serie nouă, an. IV, nr. 41-44/nov. 1993 Lățescu—Boldur, Gheorghe, Genocidul comunist în România, I, Editura Albatros, București, 1992 Lovinescu, E., Istoria literaturii române contemporane. Evoluția poeziei lirice, Editura Ancora, București, 1927 Manolescu, N., Metamorfozele poeziei. Editura pentru Literatură, București, 1968 Maniu, Adrian, V. Voiculescuomul, în „Luceafărul", an IX, 1966, nr. 44/29 octombrie Micu, Dumitru, „Gândirea" și gândirismul, Editura Minerva, București, 1975 Miu, Constantin, Vasile Voiculescu — poet isihast, Editura Florile Dalbe, București, 1997 *** Meditații
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
avut de găsit multe lucruri asupra cărora să mediteze. El ar fi observat că descrierea creației universului se poate împăca cu primele versete ale Genezei, fără prea mare dificultate, ca și pasajul lui Ovidiu despre creație în Cartea 1 a Metamorfozelor (Viarre, 1966, pp. 81-110). Citind mai departe, în secțiunea referitoare la Egipt ar descoperi că Diodor susține că Moise, cu scopul de a obține supunerea poporului său, a inventat el însuși legile care i-ar fi fost date de Dumnezeu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de viața externă a operei, examinând-o în rama epocii; investigând, adică, fundalul socio-politic și mentalitar, mișcările ideatice antrenând valori, curente și dezbateri, în fine, acea anxietate a influenței de care pomenea stăruitor H. Bloom, identificând legăturile subterane, efectele târzii, metamorfozele etc., participând la metabolismul literar, implicat la redresarea și resemnificarea tradiției"). Studiile lui Adrian Dinu Racheru din volumul Eminescu după Eminescu, unitare prin idee și prin demonstrații, se constituie într-un autentic tablou de principii teoretice aplicate privind modul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
din capul locului?" Registrul stilistic alunecă spre familiar și popular". O interpretare din perspectiva comicului este aplicată și basmului Făt-Frumos din lacrimă, constituind "o surpriză la prima vedere". Pasajul care îi atrage atenția este cel în care este vorba de "metamorfoza babei, stăpâna iepelor" ("comică este ea când se arată cinstită și dreaptă"), de altfel, basmul este interpretat ca de "un comic-grotesc ireductibil". Pe această linie, apare și transformarea lui Făt-Frumos în floare "o păcăleală, o farsă jucată Genarului, dar aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]