2,689 matches
-
care le decortica în prealabil, iar în sezonul cald, îndeosebi în epoca cuibăritului, și din insecte. Consumă și mici fructe, muguri de flori și de frunze. Puii sunt hrăniți cu insecte și larvele lor. Sunt specii atât sedentare, cât și migratoare. Speciile nordice întreprind migrații anuale ori la intervale de mai mulți ani, înspre ținuturile sudice. Sunt, de obicei, păsări monogame. Adesea numai femelele își construiesc cuibul și clocesc ouăle, iar masculii hrănesc femela pe cuib și apoi puii împreună cu ea
Emberizide () [Corola-website/Science/316488_a_317817]
-
ce se găsesc în mâlul apelor; consumă îndeosebi lipitori. Puii iau hrana din gâtlejul părinților. Familia treskiornitidelor conține 2 subfamilii: ibișii ("Threskiornithinae") și lopătarii ("Plataleinae"), 13 genuri, 32 specii. Țigănușii fac parte din subfamilia ibișilor. În România sunt două specii migratoare: lopătarul ("Platalea leucorodia") și țigănușul ("Plegadis falcinellus"), care se întâlnesc aproape numai în Delta Dunării. Lopătarul ("Platalea leucorodia"), are o răspândire restrânsa în sud-estul Europei, în sudul Spaniei și în Olanda. Pentru iernat călătorește în Africa. În Delta Dunării și
Treskiornitide () [Corola-website/Science/316849_a_318178]
-
rezervație a biosferei. Aria naturală reprezintă o zonă umedă (lacuri, bălți, lunci aluvionare, lunci inumdabile, grinduri, terenuri împădurite) cu rol de protecție pentru o colonie de pelicani din specia "Pelecanus onocrotalus" (pelican comun). Pelicanii viețuiesc alături de alte specii de păsări migratoare rare, printre care: lopătar ("Platalea leucorodia"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus") sau cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"). Mamiferele sunt reprezentate de mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), nurcă europeană
Roșca - Buhaiova () [Corola-website/Science/328946_a_330275]
-
hrană și cuibărit pentru mai multe specii de păsări. Aria naturală se suprapune sitului Natura 2000 - "Mlaștina Hergeliei - Obanul Mare și Peștera Movilei". Aria naturală are o importanță mare datorită prezenței în arealul său a mai multor specii de păsări migratoare: lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), chiră neagră ("Chlidonias niger"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), prundaș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), piciorongul
Mlaștina Hergheliei () [Corola-website/Science/329017_a_330346]
-
rețelei ecologice europene - Natura 2000 în România. reprezintă o zonă umedă (luciu de apă, heleștee și bălți) ce adăpostește o gamă diversă de plante hidrofile (stufărișuri și păpuriș) și asigură condiții de hrană și cuibărire mai multor specii de păsări migratoare de baltă; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivei Consiliului European 147/CE" din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor)) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Printre speciile de păsări semnalate în arealul se află exemplare de
Popasul păsărilor de la Sânpaul () [Corola-website/Science/325434_a_326763]
-
sfârșind cu așa numitele Sabkha sau Malha din sudul văii, diverse tipuri de dune de nisip, deșert pietros (în arabă Hammad), stânci, conuri aluvionale, zone de ape de inundație etc. Ea slujește de regiune de tranzit pentru milioane de păsări migratoare care toamna părăsesc Europa îndreptându-se spre Africa, iar primăvara vin pe un traseu invers. În kibuțul Lotan se află un centru de observare a păsărilor migratoare. Între păsările caracteristice regiunii se pot menționa prigoria orientală, ciocârlia deșertului (Ammomanes deserti
Arava () [Corola-website/Science/325424_a_326753]
-
de inundație etc. Ea slujește de regiune de tranzit pentru milioane de păsări migratoare care toamna părăsesc Europa îndreptându-se spre Africa, iar primăvara vin pe un traseu invers. În kibuțul Lotan se află un centru de observare a păsărilor migratoare. Între păsările caracteristice regiunii se pot menționa prigoria orientală, ciocârlia deșertului (Ammomanes deserti), pițigoiul trâmbițător )(Rhodopechys) ,ce poate fi văzut adăpându-se în zori sau la apusul soarelui în perimetrul unor kibuțuri, păsărica soarelui sau de nectar, în varianta palestineană
Arava () [Corola-website/Science/325424_a_326753]
-
bibanul de Nil și pești din genul Tilapia. Lacul a avut cea mai mare populație de crocodili de Nil , aproximativ 14.000 în 1968. Locația sa într-o zonă extrem de aridă face lacul Turkana, punctul de trecere pentru multe păsări migratoare. În zona lacului găsim lei, gheparzi și girafe, împreună cu alte specii de mamifere. Nu există elefanți sau rinoceri , deși se pare că au existat în trecut, după cum menționa în cronica sa contele Teleki, care au vânat aici astfel de animale
Lacul Turkana () [Corola-website/Science/325485_a_326814]
-
Cormoranul mic ("Phalacrocorax pygmeus") este o pasăre acvatică, parțial migratoare ce aparține familiei Phalacrocoracidae , are o talie scundă (45-55 cm) și prezintă o anvergură a aripilor de 75-90 cm. În perioada de împerechere, adulții au capul și gâtul de culoare brun-închis, iar corpul prezentă un luciu verde metalic cu pete
Cormoran mic () [Corola-website/Science/326006_a_327335]
-
clopote și ziduri de apărare din piatră. Biserică a dobândit forma actuală în secolul al XV-lea, cu ocazia unei extinderi în stil gotic. Deosebit de valoroase sunt frescele care reprezintă legendă sfanțului Ladislau în care apare și imaginea unui războinic migrator cuman. Legendă se referă la bătălia de la Chiraleș din 1064. Aceste picturi murale au fost acoperite cu ocazia Reformei și au fost redescoperite în secolul al XIX-lea. Interiorul fortificației are o suprafață de 1852 metri patrati, biserica aflându-se
Biserica fortificată din Dârjiu () [Corola-website/Science/324919_a_326248]
-
este poporul peceneg, individualizat într-un sălaș de falși țigani. Fără îndoială, infiltrația cumană și peceneagă e destul de istorică, însă condițiile penetrației sunt așa de nebuloase, încât scriitorul poate să păstreze ceața preistorică. Țiganii, fie și pecenegi, având sufletul cetelor migratoare, eroul ideal al cărții rămâne un soi de Uvar, care în loc să se înfunde în candoarea arctică, se ascunde în codri.” Spațiul evocat este supus influenței unui miraculos „fastuos” și „poetic”, diferit de miraculosul de tip sacru din romanul " Noaptea de
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
din familia Fabaceae, orhidee ("Hammarbya paludosa"), șopârliță albă ("Parnassia palustris"), broscăriță ("Triglochin palustre"), frigări ("Geranium palustre"), bolonică ("Sium latifolium"), gălbinea ("Rorippa amphibia"), mărăraș ("Oenante aquatica"), ferigă ("Dryopteris thelypteris") sau rogojel ("Carex paniculata"). Fauna este reprezentată de peste 180 specii de păsări migratoare, care cuibăresc sau tranzitează zona. În arealul rezervației este semnalată prezența broaștei-de-mlaștină ("Rana arvalis"), un amfibian protejat, aflat pe lista roșie a IUCN. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Lacul Fărăgău () [Corola-website/Science/324432_a_325761]
-
zilnice a apelor cu temperatură mai ridicată. Această condiție alăturată unei clime propice și unor resurse trofice bogate, asigură luciului de apă și împrejurimilor acestuia un mediu favorabil pentru găzduire (iernat), hrană și cuibărit pentru mai multe specii de păsări migratoare de apă ale culoarului est-carpatic. Se întâlnesc aici rațe (mare, sunătoare, roșie), lebădă de iarnă, populații de pescăruș argintiu, dar și exemplare de lebede de vară, corcodel mic, rațe sulițar sau cu cap castaniu, mătăsar, cufundar polar, ferăstraș mic. Migrația
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
mai puțin în perioadele cu temperaturi foarte scăzute când întreg bazinul acvatic îngheață sau sunt viscole prelungite. Mai mulți factori antropici tulbură echilibrul acestor ecosisteme: pășunatul, arderea stufului, vânătoarea, pescuitul, turismul necontrolat, depozitarea necontrolata a deșeurilor. Din păcate prezența păsărilor migratoare ocrotite se asociază și cu fenomenul braconajului. Activitate antropică ce periclitează cel mai mult situl este depozitarea necontrolată a deșeurilor (ambalaje din plastic și deșeuri provenite din activitate de debitare primară a lemnului). O altă sursă de impact semnificativ negativ
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
zilnice a apelor cu temperatură mai ridicată. Această condiție alăturată unei clime propice și unor resurse trofice bogate, asigură luciului de apă și împrejurimilor acestuia un mediu favorabil pentru găzduire (iernat), hrană și cuibărit pentru mai multe specii de păsări migratoare de apă ale culoarului est-carpatic. Se întâlnesc aici rațe (mare, sunătoare, moțată), lebădă de iarnă, lișite și populații de pescăruș argintiu, dar și exemplare de lebede de vară, corcodel mic, rațe sulițar sau cu cap castaniu, mătăsar, cufundar polar, egretă
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
mai puțin în perioadele cu temperaturi foarte scăzute când întreg bazinul acvatic îngheață sau sunt viscole prelungite. Mai mulți factori antropici tulbură echilibrul acestor ecosisteme: pășunatul, arderea stufului, vânătoarea, pescuitul, turismul necontrolat, depozitarea necontrolata a deșeurilor. Din păcate prezența păsărilor migratoare ocrotite se asociază și cu fenomenul braconajului. Activitate antropică ce periclitează cel mai mult situl este depozitarea necontrolată a deșeurilor (ambalaje din plastic și deșeuri provenite din activitate de debitare primară a lemnului). O altă sursă de impact semnificativ negativ
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
noțiunii în istoriografia națională, a reușit până la urmă să se asocieze definitiv cu procesul de întemeiere a statului românesc de la est de Carpații Orientali. Populația băștinașă a Moldovei are ca origine triburi geto-dacice romanizate sau libere și elemente ale populațiilor migratoare care au tranzitat zona. Inițial refugiate în ținuturile muntoase sau păduroase, populațiile de origine au revenit treptat spre zone mai joase, pe măsură ce invaziile se răreau și începea constituirea unor formațiuni prestatele sedentare. Astfel a început amestecul cu migratorii slavi și
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
ale populațiilor migratoare care au tranzitat zona. Inițial refugiate în ținuturile muntoase sau păduroase, populațiile de origine au revenit treptat spre zone mai joase, pe măsură ce invaziile se răreau și începea constituirea unor formațiuni prestatele sedentare. Astfel a început amestecul cu migratorii slavi și iranici. S-a ajuns ca Moldova de pînă la descălecat să fie populată de un popor de sorginte creștină, care după origine avea două componente: „brodnicii vechi” de origine protoslavă (slavi balcanici) și daco-moesică alături de „infideles” (necredincioși) de
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
regele Ungariei). Mai devreme pe la 1150 un letopiseț menționează localitatea Bolohovo (Volohovo) situată în "țara românilor" din zona Haliciului. În viitorul spațiu geografic moldovenesc, tendința de constituire a formațiunilor statale a coincis cu un nou val de invazii ale popoarelor migratoare (pecinegi,cumani, uzi, mongoli) ceea ce a condus la stagnarea procesului de unificare a formațiunilor prestatale. Chiar în condițiile dependenței de cuceritori, populația băștinașă a constituit uniuni de comunități teritoriale sau obști agrare, numite țări (de la latinul terra - pământ). Despre trei
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
de unificare a micilor voievodate în formațiuni teritoriale mai mari și mai viabile a reprezentat debutul constituirii statului medieval. Procesul de apariție a unor formațiuni statale mai avansate în spațiul extracarpatic, a întârziat deoarece acesta era suplimentar afectat de invaziile migratorilor. După invazia mongolă (1241-1242), evoluția formațiunilor statale de pe teritoriul de la răsărit de Carpați era posibilă doar în partea de nord-vest a acestui spațiu, deoarece zonele sudice și sud-estice (inclusiv dintre Prut și Nistru) se aflau sub dominația directă a Hoardei
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
Lacului Kineret, a trebuit să fie reconstituită după mulți ani o parte din lacul secat Hula, care a fost transformată într-o rezervație naturală numită Micul Lac Hula (Agamon Hula אגמון החולה) care este o stație însemnată pe traseul păsărilor migratoare. Anual poposesc aici circa 400,000 de păsări, inclusiv cârduri mari de pelicani și cocori, precum și păsări de apă și răpitoare. Este cel mai sudic sector, și este constituit din aluviunile pârâurilor Hatzor, Dishon și Eliezer. El se înalță la
Valea Hula () [Corola-website/Science/326498_a_327827]
-
oferă un avantaj în fața oamenilor. În urma Bătăliei de pe Coral, oamenii distrug stația făcută cadou de Consu și fură planurile de realizare a ei. Specie menționată în "Brigăzile-Fantomă", despre care nu se dau niciun fel de detalii. Salong trăiesc în colonii migratoare și, în ciuda faptului că aspectul lor pare prietenos (o combinație de om cu cerb), se hrănesc cu carnea oamenilor pe care îi cresc în ferme. Invadatori arahnoizi, cu care oamenii se luptă la un moment dat printre bolovanii din inelele
Universul „Războiul bătrânilor” () [Corola-website/Science/323734_a_325063]
-
sau furidac. Sunt înotători și scufundători excelenți, având degetele lobate. Picioarele sunt poziționate foarte în spate, ceea ce îi face neîndemânatici pe uscat. În total în lume sunt 20 specii de corcodei, dintre care în România 5 specii. Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună transpaleartic. Trăiește pe lângă lacuri și bălți mari de apă dulce. Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună european. Sosește în aprilie și pleacă spre sud în luna octombrie cu câteva excepții, care iernează în România
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
face neîndemânatici pe uscat. În total în lume sunt 20 specii de corcodei, dintre care în România 5 specii. Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună transpaleartic. Trăiește pe lângă lacuri și bălți mari de apă dulce. Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună european. Sosește în aprilie și pleacă spre sud în luna octombrie cu câteva excepții, care iernează în România. Preferă locurile foarte liniștite, biotopul de clocit îl constituie lacurile de apă dulce sau lagunele litorale cu vegetație
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
aprilie și pleacă spre sud în luna octombrie cu câteva excepții, care iernează în România. Preferă locurile foarte liniștite, biotopul de clocit îl constituie lacurile de apă dulce sau lagunele litorale cu vegetație. Corcodelul cu gât negru Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună european. Sosește în martie și pleacă spre sud în luna octombrie cu câteva excepții. A fost observat în apele interioare, pe cursurile părăsite (moarte) ale Oltului și Siretului, cu stuf abundent. Clocește în Lunca și Delta
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]