5,864 matches
-
ventriculul drept se face prin trei mecanisme: - scurtarea axului longitudinal prin contracția fasciculelor musculare și a mușchilor papilari, care trag inelul valvei tricuspide în jos; - contracția peretelui liber ventricular care este concav, astfel se apropie de septul interventricular; - contracția fasciculelor miocardice circulare ale VS, care determină creșterea convexității septului interventricular, micșorând axul transversal al VD. În acest mod, VD realizează o mișcare de „burduf” sau „foale de fierărie” care permite expulzia unei cantități importante de sânge fără creșterea importantă a presiunii
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ventriculară cât și recuperarea energetică a miocardului. Consecința acestor procese este o insuficiență mecano-energetică, determinată de un volum sistolic redus asociat unui consum energetic crescut. Contracția ineficientă declanșează semnale proliferative care determină remodelarea cardiacă, iar distensia anormală a unor fibre miocardice poate fi responsabilă, prin feedback mecanoelectric, de declanșarea unor aritmii. Corectarea acestor anomalii prin terapia de resincronizare, constând în stimularea externă a celor doi ventriculi într-o secvență ghidată obținerea unui cât mai bun sincronism de activare a celor doi
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
doi ventriculi într-o secvență ghidată obținerea unui cât mai bun sincronism de activare a celor doi ventriculi este capabilă să producă o ameliorare clinică importantă, demonstrând importanța acestor fenomene pentru eficiența mecanicii cardiace [51, 61]. Tensiunea la nivelul pereților miocardici. Scurtarea elementelor contractile miocardice generează la nivelul pereților inimii o tensiune definită ca fiind forța care acționează la nivelul unei felii ipotetice din ventricul, tinzând să tragă marginile acesteia una spre alta. Tensiunea din pereții miocardici generează la nivelul cavităților
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
secvență ghidată obținerea unui cât mai bun sincronism de activare a celor doi ventriculi este capabilă să producă o ameliorare clinică importantă, demonstrând importanța acestor fenomene pentru eficiența mecanicii cardiace [51, 61]. Tensiunea la nivelul pereților miocardici. Scurtarea elementelor contractile miocardice generează la nivelul pereților inimii o tensiune definită ca fiind forța care acționează la nivelul unei felii ipotetice din ventricul, tinzând să tragă marginile acesteia una spre alta. Tensiunea din pereții miocardici generează la nivelul cavităților cardiace presiunea care va
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
Tensiunea la nivelul pereților miocardici. Scurtarea elementelor contractile miocardice generează la nivelul pereților inimii o tensiune definită ca fiind forța care acționează la nivelul unei felii ipotetice din ventricul, tinzând să tragă marginile acesteia una spre alta. Tensiunea din pereții miocardici generează la nivelul cavităților cardiace presiunea care va asigura circulația sângelui fiind totodată și principalul determinant al consumului miocardic de O2 (fig. 5.35). Stresul, folosit adesea cu sens sinonim, reprezintă de fapt forța care acționează pe unitatea de suprafață
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
forța care acționează la nivelul unei felii ipotetice din ventricul, tinzând să tragă marginile acesteia una spre alta. Tensiunea din pereții miocardici generează la nivelul cavităților cardiace presiunea care va asigura circulația sângelui fiind totodată și principalul determinant al consumului miocardic de O2 (fig. 5.35). Stresul, folosit adesea cu sens sinonim, reprezintă de fapt forța care acționează pe unitatea de suprafață. CICLUL CARDIAC Ciclul cardiac (revoluția cardiacă) reprezintă secvența de fenomene mecanice ale inimii în funcție de timp, din momentul debutului activării
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ilustrare a fenomenelor mecanice ale inimii, făcând abstracție de factorul timp și ținând cont numai de interrelația care se stabilește între volumul ventricular și presiunea intraventriculară corespunzătoare acelui volum. Interrelația volum-presiune diastolică este echivalentul curbei lungime-tensiune pasivă la nivelul fibrei miocardice izolate, obținându-se prin măsurarea presiunii corespunzătoare diverselor volume de umplere ventriculară. Creșterea volumului ventricular diastolic până la valori de aproximativ 150 ml nu este însoțită de modificări semnificative ale presiunii diastolice ventriculare; dincolo de această valoare, modificarea minimă a volumului ventricular
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
presiunii diastolice ventriculare; dincolo de această valoare, modificarea minimă a volumului ventricular duce la creșteri importante ale presiunii ventriculare, expresie a proprietăților elastice ale miocardului și a prezenței sacului pericardic. Interrelația volum-presiune sistolică este echivalentul curbei lungime-tensiune activă la nivelul fibrei miocardice izolate, înregistrându-se prin măsurarea presiunii maxime realizată de contracția ventriculară corespunzătoare diferitelor volume ventriculare de umplere. Această presiune este cu atât mai mare, cu cât la începutul contracției ventriculul este mai plin de sânge, atingând un maxim la valori
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
care determină umplerea inimii caracterizează funcția diastolică în timp ce factorii care determină golirea inimii caracterizează funcția sistolică. Funcția sistolică a ventriculului Exprimă capacitatea ventriculului de a se goli, fiind determinată de presarcină, postsarcină și contractilitate. Presarcina arată întinderea inițială a fibrelor miocardice, putând fi exprimată prin volumul ventricular telediastolic. Postsarcina este rezistența care se opune ejecției sângelui din ventricul, fiind reprezentată în mod uzual de presiunea arterială din arterele mari (aortă sau pulmonară). Contractilitatea reprezintă capacitatea intrinsecă a miocardului de a se
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
este expulzată în circulație cu ocazia fiecărei sistole. Înregistrarea simultană a presiunii din VS concomitent cu viteza de creștere a presiunii (dP/dt) la același subiect în diverse condiții clinice. Administrarea de Isoprenalină (stimulator ) crește dP/dtmax prin creșterea contractilității miocardice, în timp ce valoarea presiunii maxime din VS scade ușor datorită vasodilatației periferice. Efortul fizic crește mai puțin dP/dtmax în timp ce valoarea presiunii maxime din izovolumetrică ventriculară (după [57]). Determinarea fracției de ejecție presupune măsurarea volumelor ventriculare telediastolic și telesistolic, care poate
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
răspuns a organismului. REGLAREA INTRINSECĂ A ACTIVITĂȚII CARDIACE Cuprinde acele mecanisme care acționează și asupra inimii scoase din organism permițându-i să-și adapteze în anumite limite debitul cardiac condițiilor care îi sunt impuse. După modul în care lungimea fibrei miocardice este implicată în aceste mecanisme se vorbește despre o autoreglare heterometrică și una homeometrică. Autoreglarea heterometrică Are la bază relația care se stabilește între lungimea ințială a fibrei miocardice și forța de contracție a acesteia. Explicarea relației lungime-tensiune la nivelul
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
condițiilor care îi sunt impuse. După modul în care lungimea fibrei miocardice este implicată în aceste mecanisme se vorbește despre o autoreglare heterometrică și una homeometrică. Autoreglarea heterometrică Are la bază relația care se stabilește între lungimea ințială a fibrei miocardice și forța de contracție a acesteia. Explicarea relației lungime-tensiune la nivelul fibrei musculare s-a bazat inițial pe un model ultrastructural al interacțiunii dintre filamentele de actină și miozină, lungimea sarcomerului cuprinsă între 2,0 și 2,2 μm dovedindu
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ulterior de Starling (1914) folosind ca și model preparatul cord-plămân la care s-a putut demonstra răspunsul inimii la creșterea întoarcerii venoase respectiv creșterea rezistenței arteriale. Reprezentarea grafică a acestor relații, ilustrând performanța cordului ca întreg nu folosește lungimea fibrei miocardice și tensiunea dezvoltată ci echivalenți ai acestora la inima ca întreg, respectiv presiunea telediastolică ventriculară ca echivalent al întinerii inițiale și volumul bătaie ca echivalent al tensiunii miocardice. Relația este asemănătoare cu a curbei lungime-tensiune activă la nivelul fibrei miocardice
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
a acestor relații, ilustrând performanța cordului ca întreg nu folosește lungimea fibrei miocardice și tensiunea dezvoltată ci echivalenți ai acestora la inima ca întreg, respectiv presiunea telediastolică ventriculară ca echivalent al întinerii inițiale și volumul bătaie ca echivalent al tensiunii miocardice. Relația este asemănătoare cu a curbei lungime-tensiune activă la nivelul fibrei miocardice în sensul că la creșterea presiunii de umplere ventriculare inima răspunde prin creșterea volumului bătaie până la atingerea unui vârf dincolo de care volumul bătaie începe să scadă. Această relație
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
miocardice și tensiunea dezvoltată ci echivalenți ai acestora la inima ca întreg, respectiv presiunea telediastolică ventriculară ca echivalent al întinerii inițiale și volumul bătaie ca echivalent al tensiunii miocardice. Relația este asemănătoare cu a curbei lungime-tensiune activă la nivelul fibrei miocardice în sensul că la creșterea presiunii de umplere ventriculare inima răspunde prin creșterea volumului bătaie până la atingerea unui vârf dincolo de care volumul bătaie începe să scadă. Această relație este adesea desemnată cu numele de mecanismul Frank-Starling de reglare a activității
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
din organism, în condițiile în care influența sacului pericardic și a presiunilor intratoracice pot influența semnificativ aspectul curbelor performanței cardiace [1]. Autoreglarea homeometrică Se referă la acele mecanisme care intervin fără participarea lungimii fibrelor cardiace, realizându-se prin variațiile contractilității miocardice și variațiile frecvenței cardiace. Autoreglarea prin modificarea contractilității miocardice reprezintă un mecanism de reglare cunoscut și sub numele de efect Anrep. În experimentele efectuate folosind preparatul cord-plămân s-a constatat că doar mecanismul Frank-Starling nu explică în totalitate modificările adaptative
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
și a presiunilor intratoracice pot influența semnificativ aspectul curbelor performanței cardiace [1]. Autoreglarea homeometrică Se referă la acele mecanisme care intervin fără participarea lungimii fibrelor cardiace, realizându-se prin variațiile contractilității miocardice și variațiile frecvenței cardiace. Autoreglarea prin modificarea contractilității miocardice reprezintă un mecanism de reglare cunoscut și sub numele de efect Anrep. În experimentele efectuate folosind preparatul cord-plămân s-a constatat că doar mecanismul Frank-Starling nu explică în totalitate modificările adaptative observate. Astfel, creșterea acută a întoarcerii venoase determină inițial
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
efectului Anrep cum ar fi eliberarea bruscă de catecolamine în miocard sau refacerea miocardului în urma ischemiei subendocardice la care a fost supus în timpul creșterii presiunii intracavitare. O explicație plauzibilă ar fi legată de stimularea prin creșterea tensiunii la perete receptorilor miocardici de întindere, determinând creșterea Na+ citosolic și, prin intermediul schimbului Na+-Ca+2 a Ca+2 citosolic [1]. Autoreglarea prin modificările frecvenței cardiace reprezintă un al doilea mecanism de autoreglare cunoscut sub numele de fenomenul în scară sau efectul Bowditch. Acest
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
de acea frecvență care asigură performanța mecanică maximă la fibra izolată, ci și de necesitatea asigurării unui timp adecvat de umplere ventriculară. Mecanismul fenomenului în scară este legat în primul rând de dinamica ionului de Ca+2 la nivelul celulei miocardice. Creșterea frecvenței de stimulare prin numărul mai mare de activări ale celulei pe unitatea de timp determină mărirea influxului celular de Na+ și Ca+2. Acești ioni sunt expulzați din celulă prin activarea sistemelor de transport activ (ATP-aza Na+-K
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
puțin numeroși. Ei descarcă impulsuri corelate cu presiunea intracavitară care produc bradicardie, vasodilatație și scăderea presiunii arteriale. Acțiunile lor inhibitoare sunt mediate pe cale vagală însă există și o acțiune excitatoare simpatică manifestată în cazurile modificării presiunii coronare sau în ischemia miocardică. Receptorii ventriculari intervin probabil în producerea sincopelor neurocardiogenice, declanșate de răspunsul vasoplegic și cardioinhibitor mediat pe cale vagală. Predispoziția pentru sincopă neurocardiogenă poate fi explorată prin testul de tilting (fig. 5.59). Distensia ventriculară produce și eliberarea de brain natriuretic peptid
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
atât asupra fenomenelor contractile, cât și asupra celor electrice (automatism, conductibilitate). Aceste fenomene sunt prevenite de atropină, antagonistul receptorilor colinergici muscarinici [68]. Controlul umoral al activității inimii Se realizează prin intermediul hormonilor sau a altor substanțe biologic active eliberate la nivel miocardic, care pot influența atât activitatea electrică cât și cea contractilă a inimii, prelungind în timp și modulând efectul controlului nervos. Catecolaminele Sunt sintetizate și de glanda medulosuprarenală, spre deosebire de terminațiile nervoase simpatice care sintetizează preferențial noradrenalină, aceasta având posibilitatea de-a
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
din clasa sartanilor (Losartan). Mediatorul intracelular al stimulării receptorilor AT1 este sistemul fosfolipazei C -IP3/DAG. Prin intermediul IP3, care favorizează eliberarea Ca+2 din reticulul sarcoplasmic, angiotensina II exercită un efect inotrop pozitiv. Principalul efect al angiotensinei II la nivel miocardic este însă acela de stimulare a proliferării celulare, prin intervenție la nivelul informației genice. Efectul interesează atât miocitele, având rol în hipertrofia miocardică, cât și fibroblaștii, favorizând fibroza la nivel cardiac (fig. 5.64), [75-77]. Oxidul nitric (NO) Biochimie. Este
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
din reticulul sarcoplasmic, angiotensina II exercită un efect inotrop pozitiv. Principalul efect al angiotensinei II la nivel miocardic este însă acela de stimulare a proliferării celulare, prin intervenție la nivelul informației genice. Efectul interesează atât miocitele, având rol în hipertrofia miocardică, cât și fibroblaștii, favorizând fibroza la nivel cardiac (fig. 5.64), [75-77]. Oxidul nitric (NO) Biochimie. Este un gaz difuzibil sintetizat din aminoacidul L-arginină sub acțiunea sistemului enzimatic numit NO-sintetază, fiind indentificate trei izoforme ale acestei enzime: endotelială (eNOS
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
2, efect mediat prin intermediul GMPc. Modularea frecvenței cardiace se face prin influențarea curentului de pacemaker If; efectul în acest sens este bifazic, concentrațiile mici de NO având un efect cronotrop pozitiv, în timp ce concentrațiile mari au efect cronotrop negativ. Scăderea consumului miocardic de O2 este un efect important al NO, care se realizează independent de modificarea funcției contractile, fiind probabil legat de influențarea transportului electronic mitocondrial. Modularea răspunsului beta adrenergic este de asemenea bifazică, nivelurile mici de NO accentuând, iar nivelurile mari
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
realizează prin intermediul unor receptori membranari, fiind identificate mai multe tipuri de receptori adenozinici: receptorii A2 sunt cei considerați responsabili de efectul vasodilatator al adenozinei, efectul intracelular fiind mediat prin creșterea AMPc. Acești receptori au fost identificați și la nivelul celulei miocardice, unde însă nu par să aibă rol funcțional; receptorii A1 se găsesc la nivelul celulei miocardice fiind principalii responsabili de efectele adenozinei asupra acesteia. Efectul intracelular este mediat prin intermediul proteinelor Gi, producând activarea curentului de potasiu sensibil la acetilcolină (IKAch
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]