6,725 matches
-
în fața sediului de partid. În biroul primului sectretar am intrat numai eu cu tov. inspector teritorial. Intrăm. O încăpere mare, cu ferestrele spre răsărit, cu un birou masiv la care tronează tovarășa Agurida Huidum. Ce nume! Huidum! Nu-i de mirare. Tovarășa chiar este o huidumă: înaltă cât un stâlp de telegraf, grasă cât un butoi, necioplită cât un butuc pregătit pentru sculptură. O voce aspră ca piatra ponce pe care o folosesc pentru călcâie. Nu ne placem din prima secundă
TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343021_a_344350]
-
sculptură. O voce aspră ca piatra ponce pe care o folosesc pentru călcâie. Nu ne placem din prima secundă. Cred că, văzându-mă așa de mică, de modestă, chiar sărăcăcioasă, nemachiată, cam obosită și încrâncenată, s-o fi întrebat cu mirare în gândul ei: „aschimodia asta s-a pus în gură cu...?” Știe ea bine cum i-a spus în gând lui Loază, pentru că am auzit că nimeni nu-l „înghițea” pe acel tovarăș. - Cum te numești, tovarășa? - VS. - La ce
TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343021_a_344350]
-
gravă împotriva dumneavoastră: că spuneți bancuri politice și faceți glume pe seama organelor de partid. - Eu !!??? - Da. Dumneavoastră.. - Cât sunt eu de fricoasă, numai așa ceva nu fac. - ... și că ascultați Vocea Americii. Ridic sprâncenele și mă uit la ofițeraș cu sinceră mirare. Chiar nu ascultam Vocea Americii. De frică. Securistul mă studiază după metodele lor psihologice. Îmi mai pune întrebări, îi răspund, uitându-mă în ochii lui, îl țin pe NU în brațe. - Puteți să terminați mai repede cu mine? Este aproape
TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343021_a_344350]
-
îl conduce. Contrariat, tânărul ofițer îl întreabă ce legătură are el cu milităria, acceptând totuși, în sinea lui, că ar putea avea în față un fost soldat, cel mult caporal sau sergent în războiul dinaintea celui sfârșit de curând. Dar mirarea ofițerului atinse starea maximă când ciobanul îi întinse niște hărți cu semne trasate de o mâna obișnuită cu respectivul desen. Și ciobanul îl îndemnă pe tânăr să respecte întocmai planul, oferit anume pentru a-i sfârși chinul dovedit în zilele
CUM UN TOIAG DE CIOBAN UZURPĂ LOCUL BASTONULUI DE MAREŞAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343134_a_344463]
-
și de cîte nu are parte omul! - ființa poematică se deschide și închide orizonturi de adevăr și frumusețe estetică; trăirile proprii și anterioare ale poetei devin producătoare de imagini, mai zis le absoarbe din adâncimi nebănuite ale simbolisticii. Este de mirare ușurința cu care poeta, într-o formă ce pare folosită până la epuizare de vechii poeți romantici, scoate imagini surprinzătoare și atât de unitare în ordinea simbolicității, unde mai toate apar bipolar ca sens. Parabolei bobului de grâu ce piere spre
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
elanul cutezătoarei. Părul fetei arde vâlvătăi, scăpat din strânsoarea codiței de cal. Marta privește cu admirație, ca și cum n-ar fi în cauză, looping-urile acestui mic avion cu reacție.” (Ioan Chirilă „Nadia”) Se ridică, după acest citat, o întrebare a mirare iremediabilă: de ce e evocată „Zeița de la Montreal” în rândurile de alcătuire a chipului uman și artistic al lui Tudor Chirilă, fiului gazetarului sportiv?! Spre a înțelege și potrivi locul frazelor de mai sus într-un text în care-i creionat
TUDOR CHIRILĂ. TREPTE DE TEMPORALITATE ÎN EFECTUL MUZICAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343204_a_344533]
-
poem, ca un cântec care caută o Europă mașteră. Ce bine că poetul nu ocolește izvoarele! Cum de s-a oprit tocmai aici unde, alături de noi, și el a devenit poet! O fi oare o răscruce? O fi oare o mirare? O fi oare ceva dat care ne alege? Baki Ymeri este poetul care stârnește ninsoarea în limba română. El reface un drum întreg, numai ca să dea o definiție versului său în albaneză, care albește mirarea limbii române (Victor Marin Basarab
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]
-
răscruce? O fi oare o mirare? O fi oare ceva dat care ne alege? Baki Ymeri este poetul care stârnește ninsoarea în limba română. El reface un drum întreg, numai ca să dea o definiție versului său în albaneză, care albește mirarea limbii române (Victor Marin Basarab) CÂNTEC POPULAR Prin Rai alergând, Coborând Pe așternutul de vânt Sânii ei tremurau Undele lor mă loveau, Mă trănteau la pământ. PASTEL Scoica sânilor tăi Era sfântă ca luna, Culoarea lor albă Era precum spuma
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]
-
să-și vadă tufa de scânteioare abia înflorite, de care se atașase în mod deosebit. Le-a mângâiat cu afect feminin, ca apoi să tresară, într-o stare de panică pe care mi-a împărtășit-o cu o explozie de mirare: “Au inghețat scânteioarele! Ai mai pomenit asta în iunie?!”. Ripostez, asigurând-o că e vorba de o eroare: “Ai o problemă de natură...literară, ești încă sub efectul cărții lui Nicolae Dabija”. Insistă să mă convingă că scânteioarele ei sunt
UN ROMAN ÎN CARE DRAGOSTE E UN ANTONIM PENTRU SIBERIE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343477_a_344806]
-
din Germania, soarele strălucind până la 1960 de ore pe an. Deși Trossingen se află lângă cea mai însorită zona din Germania, totuși la poalele dealurilor noi, locuitorii ne confruntăm deseori cu frigul, ploaia și chiar dimineți geroase. Nu este de mirare că în lunile de vară, iunie si iulie, localnicii de pe Heuberg aprind uneori focul în sobă sau diminețile în zori muncitorii își încep activitatea zilnică prin a-și curăța gheața de pe mașini. Clima la Trossingen este rece și uscată, iar
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]
-
nu glumă, muierile și pălinca. Ei, păi de asta v-am așternut eu aici lângă cărare, mai trece una, alta. Să nu vă plictisiți, mă! Casa parohială se zărește printre pomi. Cred că și ea m-a zărit, ridică a mirare un oblon. Urmasem omul ăsta fără un cuvânt, și, după ce mă invitase la masă, nici el nu mai scosese vreun cuvânt să conversăm și nici în urmă nu s-a uitat, să vadă de sunt sau nu. Mă uit temătoare
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
păstrează-l pentru tine, Vino, -acasă, la mine; Eu ți-s mamă, am să-ți spun Ce rău și ce e bun. Ușa-n urma ei s-a-nchis, Eram treaz ca după vis. Ce-a urmat, nu-i de mirare, O pățește fiecare. “Fratele măgar ” mă cheamă: - Învoit sunt de-a ta mamă, Să te-nvăț când ai greșit!... Dar eram tot pedepsit Până școala s-a sfârșit; Uite-așa ne-am despărțit. Am plecat în lumea largă; Corcodușă, bag
CELOR DRAGI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343706_a_345035]
-
ești alături mereu, În tine eu cred ca-n Dumnezeu. Grădina - Edenul, un vis precurat, Stau la o masă supuși, împărat, Precum copiii se joacă, de veci, Treaz tu vei fi , fără vorbe și legi. De unde venim? Încotro ne-ndreptăm? Mirarea e singura cale sptre vămi, Răul cu Binele stau în balans, Suntem perechi în Marele Dans, șii minte basmul cu Graetchen și Hans? ******************************************** Câți morți, atâția noi născuți, e bine, poate fi mai bine, Piciorul drept, soldat, lovește steaua alfa
IMPOSTURA AUSTRALIANĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340212_a_341541]
-
-nfruntă, Pe cerul meu nu-i niciun nor, E-o liniște ca după nuntă Și mirii dorm în treaba lor... Tu vii, de unde vii, mireasă Nu te întreb, nici nu-mi răspunzi, Când ești atâta de frumoasă, Cu ochii de mirare uzi! Și-aud porunca ta întreagă Cum se înfioară dinspre rai, Dacă îți sunt atât de dragă, Mă scrie toată, ce mai stai? De ți-a fost dor, eu știu prea bine, Cui oare să nu-i fie dor? Și
POEZIA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377353_a_378682]
-
în: Ediția nr. 1653 din 11 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Azi m-am gândit mai serios la tine, La valul tău ușor îndurerat Ce șchiopătează încă înspre mine Și-mi strigă cerul trist și înnorat Să își întoarcă streașina mirării Spre cuibul tău de mare, azuriu... Azi mi-am legat iar zmeiele-ncercării La-ncheietura zilei ca să-ți fiu Cuprinsu-n care nu-i nicio furtună Gata ca să linșeze fantezii Și ți-am lăsat o sete la-ndemână Despre iubirea
RÂND DE (MARE) STĂRUINŢĂ de AURA POPA în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377389_a_378718]
-
te ating, să-ți mângâi șuvițele rebele Și să-ți sărut pe pleoape doar gândurile-amare, Iar ochii mei să-ți simtă privirea arzătoare, Înaintând grăbită spre lacrimile mele. Dar e tot mai aproape momentul de-a ne ține În palmele-adunate, mirările de-o clipă Și întrebări ce-n șoaptă se nasc și se-nfiripă: Ce dor și ce durere m-au îndreptat spre tine? Referință Bibliografică: SPRE TINE... Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2241, Anul VII, 18 februarie
SPRE TINE... de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377405_a_378734]
-
se adresează direct Divinității, Dumitru Brăneanu, un iscusit artizan al metaforei, prin arderea sa interioară, creează acel catharsis care conferă noblețe operei sale poetice. Aș exemplifica aici, din poezia Monalisa, cea care deschide volumul, următoarele versuri: „prințesă, curcubeu al dragostei/ mirarea nevinovată/ ține lumea în echilibru/ pe căi umbrite de secoli” ... „pavează drumul ce închide/ patima iubirii/ tu singură rămâi/ umbra din inima surâsului/ până la întoarcerea în lut.” Sunt versuri care nu puteau fi adresate unei pământence, oricât de dragă i-
DAR DIVIN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377432_a_378761]
-
poetul menționează în poezia Eterna fascinație (soției mele) înveșmântând-o în frumoase metafore: „frumoasă, gingașă ca o înserare”, „înflăcărată chemare”, „tu frunza mea de dor” sau în poezia Dimineața în ochii tăi: „dimineața în ochii tăi/ zorii se aprind a mirare”, „focul ce curge lavă din ochii tăi/ în care mă afund”, ori Să zbor (pentru Lisy): „Sedus, cu tine viața e o scânteie/ Și-mi dai puteri din nou să mă ridic,/Îmbătrânim alături tainică femeie/ În suflet zăpada pare
DAR DIVIN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377432_a_378761]
-
La prima fântână stau; Doar un șpriț, atât mai beau. Mă stropesc cu apă rece, Mahmureala începe-a trece. Câinii mă cunosc, nu latră... Că-nvățai groapă cu groapă. Treaz dacă aș fi, se pare, Aș cădea..., nu-i de mirare. Dar beat, vezi, așa cum sunt... Gropile nici nu le ating. Ajung la mijloc de stradă, Nimeni nu e să mă vadă; Apa ca agheazmă-mi pun... Vreo trei picături în sân. Că așa ne-a-nvaț sfântul „Să nu-l mai țină pământul
PE STRADA CU TREI FÂNTÂNI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377472_a_378801]
-
au prădat-o mișelește, Ei au vreme să se certe Iar poporul sărăcește. Când puhoaele-i îneacă, Oropsiți sărmani să-ndure Pot spera c-o să le treacă Pofta hoților să fure? Cu așa o guvernare Și justiție hilară, Este oare de mirare Că romanii fug afară ? Umilinți nemeritate Ei îndură pentru pâine Și se-ntreabă din păcate Ce-i așteaptă oare mâine . Iar copii rămași acasă Merg ades pe căi greșite, Dar de asta nu le pasă Astăzi noilor elite. Vorbesc întruna
LECŢIA DE ISTORIE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377508_a_378837]
-
se piardă frumusețile efemere.Surprinse ele rămân acolo să lumineze alte clipe de care timpul rămâne sarac.Ce este mai minunat decât să umpli golul unei clipe cu strălucirea alteia . 1 după ploaie - o râma mărul discordiei între vrăbii 2. mirare de copil - pe zi ce trece tot mai mic omul de nea 3. primii fluturi ? doar florile de cireș amăgite de zbor... 4. prima zăpadă - urmele hoșului de nuci rămase pe scara 5. ieșit de vifor ciripitul vrăbiilor fără adăpost
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
nu lași să se piardă frumusețile efemere.Surprinse ele rămân acolosa lumineze alte clipe de care timpul rămâne sarac.Ce este mai minunat decât să umpli golul unei clipe cu strălucirea alteia .după ploaie -o râma mărul discordieiîntre vrăbii 2.mirare de copil -pe zi ce trece tot mai micomul de nea3.primii fluturi ?doar florile de cireșamăgite de zbor...4.prima zăpadă -urmele hoșului de nucirămase pe scara 5.ieșit de viforciripitul vrabiilorfără adăpost 6..din tot ce a fostîn
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
ușor se-așterne, gaițele somnoroase stau cu capul sub aripă la așa cuvinte scoase. -Ignoranță?!...amnezie după-atâta veselie?!... în alun mi-ați spus cu toate c-o să-mi dați puterea mie! Gaița din vârf oftează și-o privește cu mirare așteptând pentru o clipă un gest mic de împăcare, poate mâine va primii o scrisoare de iertare scrisă cu o până unsă cu regret, lacrimi amare. -Am să plec, chiar de cu zori, n-am să-ndur așa rușine, sunteți
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
memoria, știa așa de bine la istorie, încât profesorul, vorbind în clasa a Il-a B despre tinerețile regelui Cyrus, spuse în chip de mustrare că în secțiunea A era un elev Eminovici care îi bătea pe toți. A pricinuit mirare mare în tot gimnaziul faptul că Neubauer, profesorul de istorie, om foarte sever, i-a dat cea mai bună notă, ceea ce până atunci nu se mai întâmplase . De altfel, atât Pumnul, cât și Lewinski, profesor și el de istorie, îl
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
eliberator m-a cuprins, cutremurându-mă. Aș fi stat acolo plângând pentru mine, pentru cei dragi, pentru toată lumea...Cred că atunci am inteles cel mai bine plânsul Magdalenei. Bucuria din jur era de nedescris. Fiecare se manifestă într-un fel: mirare, bucurie, lacrimi. Tot răul fusese doborât. Uitasem toți că mai devreme nu aveam loc unii de alții. Acum eram bucuroși că împărțim Lumină. Lumină sfântă se vede într-adevăr în toată biserică, după cum ne spusese o măicuța care vine anual
SFÂNTA LUMINĂ CRISTICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378398_a_379727]