3,075 matches
-
mamă deplânge decizia privitoare la fecioara căreia Apolo i-a dat ca dar ales să viețuiască lipsită de soț, Casandra pare însă împăcată cu ideea de a se uni cu un dușman și îl invocă pe zeul căsniciei : Fericit este mirele,/ fericită și eu, mireasa/ făgăduită să intru în patul regesc. Fără să înțeleagă această rătăcire a minții, Hecuba le cere troienelor să întâmpine cu lacrimi ciudata veselie a fetei : plângeți ca răspuns la cântul ei de nuntă. Casandra îi arată
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
condiționează plecarea flotei grecești spre Troia de sacrificarea fiicei regelui, Agamemnon o cheamă pe Ifigenia la Aulis sub pretextul căsătoriei ei cu Ahile. Când se dezvăluie adevăratul rost al prezenței ei în tabără, tânăra refuză să fie salvată de prezumtivul mire : conștientă că victoria aheilor depinde de jertfirea ei, fata consimte să moară pentru cauza comună. Desigur, Eliade oferă și unele inovații față de tragedia clasică : el introduce personaje noi, ca Ulise, Chrysis sau șeful muzicanților, și le elimină pe altele, ca
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
presentimente sumbre dar încă nedescifrate, Ifigenia nu se bucură de nuntă ca orice tânără (Nu Achile mă face gânditoare, ci nunta aceasta stranie, presimțirile mele pe care nu știu să le înțeleg), căci nu e sigură de identitatea reală a mirelui din vis (nu știu dacă dorul acesta al meu i se cuvine într-adevăr lui Achile - I 3). În același timp, fata simte clar legătura adâncă dintre iubire și moarte : Cât de amară e dulceața iubirii, cât de viu se
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de reacțiile acesteia. Ea se miră că Ifigenia nu se arată mai entuziasmată de numele ilustru al viitorului ei soț (Ce e cu tine ? Nu te bucuri că ești menită lui Achile ?), e derutată de ciudatele întrebări privitoare la înfățișarea mirelui (Ce întrebări fără rost !... Vino-ți în fire). Nu caută să-i aline spaimele funebre pe care le confundă cu o scurtă întunecare a minții (vorbești ca dintr-o cumplită visare... gândul ți s-a rătăcit dintr-o dată, vestindu-ți
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ideii de a ademeni victima sub pretextul nunții, cât de faptul că nu i s-a cerut consimțământul înainte de a i se folosi numele în cursa întinsă Ifigeniei. Dacă ar fi fost consultat, el ar fi acceptat bucuros rolul de mire fictiv, pentru a contribui la pornirea expediției. Tot din orgoliul de a-și apăra onoarea, răspunde favorabil rugăminții Clitemnestrei de a o proteja pe tânără, pentru ca mai apoi să se lase impresionat de curajul ei și să încerce s-o
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
doar până în momentul când fetei i se poate anunța soarta reală, iar mai apoi nimeni nu mai pomenește de căsătorie. Ifigenia lui Eliade care nu a acceptat o moarte oarecare, ci doar una cu sens, continuă să vadă în Ahile mirele ursit și crede că nunta lor se va săvârși în cer. Și de data aceasta ea reușește să atribuie o semnificație simplei înșelătorii plănuite de oameni obișnuiți, condamnați să nu-și poată depăși condiția terestră. Ifigenia îi jură fidelitate eternă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
eroinelor în situație similară contribuie la apropierea lor peste secole. Instrumentele răzbunării sunt aceleași în cele două piese : focul și sabia. Medeea ezită o clipă la care din aceste arme să recurgă : Să le topesc în foc iatacul lor de miri/ Ori să le-nfig o dârză spadă prin ficat ? Mai apoi, îi trimite Creusei o cunună de aur azvârlind un uimitor șuvoi de foc mistuitor și își străpunge copiii cu o lamă ascuțită. În chip analog, întrebată de Ionel dacă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mai adecvate maturității atinse și îl numește pe Dumnezeu: Mire. Și, la El, raportează tot ceea ce mai înainte referea la femeie. Renunță la voință, la nume, la gusturile sale pentru a-și asuma, asemenea unei logodnice, voința, numele și gusturile Mirelui divin. În această lumină se naște dorința fecioriei. Sufletul simte cum căsuța inimii sale este ocupată de Dumnezeu. El îi este îndeajuns, nu se mai gândește la altceva, nu visează altceva. Cine susține sufletul feciorelnic care renunță la familie și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a acceptat renunțarea voluntară la paternitatea naturală, dacă nu acest colocviu intim? Poate să vină durerea, abandonarea oamenilor, singurătatea, munca apostolică, încercările: încântarea lui Dumnezeu susține totul. Apare asfințitul după o zi de lupte? Sufletul feciorelnic se retrage cu divinul Mire și, până și cel mai sărăcăcios acoperiș, se aprinde de iubire. Vine bătrânețea cu frigul și cu înfricoșările sale? Sufletul vorbește cu Isus în colocviu și îi spune: „Tu ești Dumnezeul tinereții mele“. Sigur că ar fi de neînțeles, să
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
în cadrul celor 9 întâlniri, să le spunem „oficiale”, la 10, 15, 17 și jumătate, 20, 25, 30, 40 și 45 de ani de la absolvire. Unii au fost personajele principale la evenimente din familiile colegilor noștri, când aceștia aveau calitatea de miri, socri mari, socri mici, nași sau simpli nuntași. Copiii noștri s-au cunoscut, s-au împrietenit, țin legătura, se ajută între ei, atunci când este cazul. Fără teama de a exagera, putem spune că suntem și acționăm ca membri ai unei
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
cu arhiducele Anton de Habsburg. Mihai nu a fost prezent la ceremonie. La ora 11, în marele hol al Palatului Peleș a fost oficiată, în rit catolic, căsătoria religioasă. Familia Regală română, inclusiv Mihai, ocupa locul din stânga altarului, iar familia mirelui, locul din dreapta. Foarte bună înfățișare a Regelui, cu copilul Mihai, în noua uniformă lângă dânsul” nota primul-ministru N. Iorga. După oficierea ceremoniei, la ora 1220, tinerii căsătoriți și un cortegiu format din regele Carol al II-lea, Regina Maria, Marele
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în comună), gospodari de frunte ca Clemenciuc Ion, Clemenciuc Archip, Clemenciuc Silvestru, Filipciuc Serafim, Nemțoc Constantin, Ilie Ion, Lungu Arcade, Cazacu Emanoil, Nichiforiuc Trucă (Dumitru), Grigoraș Vasile ș.a.m.d să fie băgați în seamă și invitați de părinții tinerilor (mirilor) să meargă la pețit. Printre cei vizați era și tata. Gospodarul în cauză, de obicei, tatăl băiatului (mirelui) se prezenta la cel ales (pentru a fi pețitor) cu o sticlă de rachiu și respecta un anume ritual. Spunea c-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Lungu Arcade, Cazacu Emanoil, Nichiforiuc Trucă (Dumitru), Grigoraș Vasile ș.a.m.d să fie băgați în seamă și invitați de părinții tinerilor (mirilor) să meargă la pețit. Printre cei vizați era și tata. Gospodarul în cauză, de obicei, tatăl băiatului (mirelui) se prezenta la cel ales (pentru a fi pețitor) cu o sticlă de rachiu și respecta un anume ritual. Spunea c-a auzit de-o căprioară, gingașă, bălăioară și băiatul său vrea să se-nsoare, pentru a o duce la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
principal. Spune c-a venit să pețească pe fata dumnealor, pentru tânărul... cutare, care este un băiat de treabă, harnic, gospodar bun de însurat. Dacă părinții fetei se învoiesc pentru ca ei să se căsătorească. Sunt aduși în față tinerii (viitorii miri) să spună dacă sunt de acord să-și unească pentru totdeauna destinele. Apoi, în unele cazuri, vorbesc despre pământ, vite, casă, mobilă, zestre, bani, ce vor primi fiecare din cei doi: mire și mireasă. Rareori se târguiesc, părinții asupra înzestrării
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să spună dacă sunt de acord să-și unească pentru totdeauna destinele. Apoi, în unele cazuri, vorbesc despre pământ, vite, casă, mobilă, zestre, bani, ce vor primi fiecare din cei doi: mire și mireasă. Rareori se târguiesc, părinții asupra înzestrării mirilor și pețitorul intervine arătând rolul primordial al dragostei într-o familie. După ce-au servit din toate bunătățile și au căzut de acord asupra unirii celor doi, se fixează data nunții. Gazda arată că tinerii se consideră de-acum logodiți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de-acum logodiți și se impune, ca cei implicați în pregătirea nunții (socrii mari și mici, nașii, pețitorul, bunicii) să se întâlnească cât de curând, pentru a stabili în detaliul cumpărăturile, localul desfășurării și tot ce ține de ceremonial (costumele mirilor, masa etc.) Tata, fiind luat mereu la pețit, mama a reușit să aibă în lada de zestre un mare număr de minișteguri. Acestea sunt o frumoasă amintire a obiceiurilor păstrare la sate. Familii de suflet Cunoscând că prietenia înseamnă sentiment
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Cu vreo două săptămâni înainte de nuntă se făcea logodna tinerilor și se strigau "vestiri" în biserică. Tinerii își alegeau nașii, de obicei (nașii de botez) și alții, buni gospodari, mai renumiți în satul lor (prin avere și comportare). La nuntă, mirii se îmbrăcau frumos, în costume naționale. Nunta începea de sâmbăta după-masă, când se dădea cămașa mirelui, a soacrei și se lua zestrea miresei. Vătăjeii (vorniceii) veneau cu sticle de rachiu în casă, cu năframă pe băț, cusută de o drușcă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Tinerii își alegeau nașii, de obicei (nașii de botez) și alții, buni gospodari, mai renumiți în satul lor (prin avere și comportare). La nuntă, mirii se îmbrăcau frumos, în costume naționale. Nunta începea de sâmbăta după-masă, când se dădea cămașa mirelui, a soacrei și se lua zestrea miresei. Vătăjeii (vorniceii) veneau cu sticle de rachiu în casă, cu năframă pe băț, cusută de o drușcă (domnișoară de onoare). Când se încărca zestrea în căruțe frumos împodobite se jucau pernele, cuverturile, scoarțele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
drușcă (domnișoară de onoare). Când se încărca zestrea în căruțe frumos împodobite se jucau pernele, cuverturile, scoarțele etc. Se strigau strigături și se chiuia. Cânta fanfara de la Grămești, care era nelipsită de la nunțile din Costișa. Nunta se făcea la casa mirelui sau la Căminul cultural (fosta primărie). Mireasa era adusă de mire și nănași. La luarea miresei se rostea o orație lungă. Când tinerii plecau la cununie, ca și în prezent, se făcea "iertăciunea" de cineva care știa bine versurile. Lui
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un pahar de rachiu sau vin. Nașa rupea un colac și-l arunca în patru părți. Fetele care mai de care se străduiau să prindă o bucată de colac, semn că se vor mărita curând. La luarea miresei, flăcăii cereau mirelui "vulpe" (vin, țuică sau bani) ca să-i dea mireasa. Când venea mirele cu nașii după mireasă, ea trebuia să se ascundă și mirelui i se prezenta o babă împodobită cu paie, urzici, ca să producă haz. Mirele căuta mireasa și-o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
arunca în patru părți. Fetele care mai de care se străduiau să prindă o bucată de colac, semn că se vor mărita curând. La luarea miresei, flăcăii cereau mirelui "vulpe" (vin, țuică sau bani) ca să-i dea mireasa. Când venea mirele cu nașii după mireasă, ea trebuia să se ascundă și mirelui i se prezenta o babă împodobită cu paie, urzici, ca să producă haz. Mirele căuta mireasa și-o găsea destul de greu. Alaiul când pornea la cununie, miresei i se punea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să prindă o bucată de colac, semn că se vor mărita curând. La luarea miresei, flăcăii cereau mirelui "vulpe" (vin, țuică sau bani) ca să-i dea mireasa. Când venea mirele cu nașii după mireasă, ea trebuia să se ascundă și mirelui i se prezenta o babă împodobită cu paie, urzici, ca să producă haz. Mirele căuta mireasa și-o găsea destul de greu. Alaiul când pornea la cununie, miresei i se punea un ban în pantof, ca să fie bogată în căsnicie. De asemenea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
luarea miresei, flăcăii cereau mirelui "vulpe" (vin, țuică sau bani) ca să-i dea mireasa. Când venea mirele cu nașii după mireasă, ea trebuia să se ascundă și mirelui i se prezenta o babă împodobită cu paie, urzici, ca să producă haz. Mirele căuta mireasa și-o găsea destul de greu. Alaiul când pornea la cununie, miresei i se punea un ban în pantof, ca să fie bogată în căsnicie. De asemenea, se puneau bani sub covorul pe care stăteau mirii la cununie. În biserică
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
urzici, ca să producă haz. Mirele căuta mireasa și-o găsea destul de greu. Alaiul când pornea la cununie, miresei i se punea un ban în pantof, ca să fie bogată în căsnicie. De asemenea, se puneau bani sub covorul pe care stăteau mirii la cununie. În biserică, se aruncau bomboane, ca viața tinerilor miri să fie dulce. Mirii, apoi erau conduși de alai și muzică până la fotograf. La biserică, preotul oficia cununia. Când ajungeau la casa mirelui, mama soacră-mare ieșea cu busuioc și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
greu. Alaiul când pornea la cununie, miresei i se punea un ban în pantof, ca să fie bogată în căsnicie. De asemenea, se puneau bani sub covorul pe care stăteau mirii la cununie. În biserică, se aruncau bomboane, ca viața tinerilor miri să fie dulce. Mirii, apoi erau conduși de alai și muzică până la fotograf. La biserică, preotul oficia cununia. Când ajungeau la casa mirelui, mama soacră-mare ieșea cu busuioc și agheasmă și-i stropea pe miri. Miresei i se dădea o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]