2,584 matches
-
ca pictor și poet, literatura servind asemeni unui libret picturii simboliste care își manifestă metabolismul poetic deopotrivă cu libertatea fanteziei pe care basmul o condiționează în formule bine precizate. Orientalizarea basmului, "fantezia orientală", consună cu un exotism pe care metisajul mitologic al picturii lui Loghi îl revendică plenar chiar în notele sale kitsch. Karnabatt sugerează că lumea basmului reprezintă deopotrivă o formă de evaziune și de transcendență puse sub semnul artei, pentru care simbolurile joacă rolul unei medieri. În aceste basme
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
clasice, în arta simbolistă a unui Klimt, Von Stück, Jean Delville, Alexandre Séon etc. lira devine simbolul unei vocații tragice a artistului sacrificat pe altarul propriei sale arte. Relevant pentru acest tablou al lui Loghi devine mixajul a două perspective "mitologice", cea greco-latină, speculată simbolist de secesioniștii münchenezi și cea a folclorului românesc care constituie deopotrivă rama tabloului, evocată prin titlu și subiectul epitomizat prin formula de basm. Acest mixaj constituie totodată expresia unei ezitări a pictorului între recuzita mitologică secesionistă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
perspective "mitologice", cea greco-latină, speculată simbolist de secesioniștii münchenezi și cea a folclorului românesc care constituie deopotrivă rama tabloului, evocată prin titlu și subiectul epitomizat prin formula de basm. Acest mixaj constituie totodată expresia unei ezitări a pictorului între recuzita mitologică secesionistă de proveniență greco-latină, vehiculată de către maeștrii săi, Böcklin și Von Stück și revendicarea unui substanțial bagaj mitologic autohton. Loghi prelungește această influență și în felul în care-și construiește tabloul, dispunând personajele în cortegii solemne care deambulează ritualic: fete
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tabloului, evocată prin titlu și subiectul epitomizat prin formula de basm. Acest mixaj constituie totodată expresia unei ezitări a pictorului între recuzita mitologică secesionistă de proveniență greco-latină, vehiculată de către maeștrii săi, Böcklin și Von Stück și revendicarea unui substanțial bagaj mitologic autohton. Loghi prelungește această influență și în felul în care-și construiește tabloul, dispunând personajele în cortegii solemne care deambulează ritualic: fete purtând ghirlande de flori însoțesc în al doilea plan o regină încoronată care ține la rândul ei un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Vântoaselor, Rusalcelor din folclorul autohton sau a naiadelor, nereidelor sau sirenelor din mitologia greco-latină, Știma sau Zâna lacului dispune de fascinul unui erotism meduzant, fatal. Povestirea lui Vasile Voiculescu, Lostrița, sau povestirile lui Mihail Sadoveanu, care refac un spațiu fabulos, mitologic, Nada Florilor, sunt populate cu ființe înzestrate cu o periculoasă putere de seducție. Zâna lui Artachino poartă o coroană făcută din lujerul unui nufăr alb, frumoasa floare care crește în mlaștini. Lujerul se împletește ca un șarpe în jurul capului fetei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sugerând totodată declicul terifiant, spectral al unei apariții. Încă mai ambiguă este la Gh. Petrașcu tratarea simbolistă a unui peisaj, Seara la mare (Feerie de seară) (ulei pe pânză, 0,917 x 0,738, 1913, inv. 249), în care tema mitologică reprezintă un adagiu menit să contribuie la atmosfera de vrajă crepusculară. Cu ceva din grația Salomeei Ceciliei Cuțescu-Storck, topită parcă în atmosfera crepusculară, o femeie-nimfă-sirenă se află la marginea mării. Este vorba de o ființă mitologică ieșită în singurătatea deplină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
249), în care tema mitologică reprezintă un adagiu menit să contribuie la atmosfera de vrajă crepusculară. Cu ceva din grația Salomeei Ceciliei Cuțescu-Storck, topită parcă în atmosfera crepusculară, o femeie-nimfă-sirenă se află la marginea mării. Este vorba de o ființă mitologică ieșită în singurătatea deplină a unui loc pustiu, desfășurându-și grația departe de ochiul profan. Simbolist în această pânză este un anumit aer melancolic, o deschidere spre visare pe care-l degajă peisajul natural. Frumusețea sa se răsfrânge în apariția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
deschidere spre visare pe care-l degajă peisajul natural. Frumusețea sa se răsfrânge în apariția solitară a sirenei și a momentului magic, privilegiat, la cumpăna dintre zi și noapte. Petrașcu urmărește acest efect contemplativ, și mai puțin detaliul "naturalist", trama mitologică cum e cazul unui Arnold Böcklin -, sau o sugestie alegorizantă. Mitologicul sau folcloricul constituie doar un pretext pentru a conferi peisajului acea notă nostalgică în care, pentru scurt timp, reveria recuperează lumi vrăjite și mistere închipuite. Pictorul sibian Octavian Smigelschi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se răsfrânge în apariția solitară a sirenei și a momentului magic, privilegiat, la cumpăna dintre zi și noapte. Petrașcu urmărește acest efect contemplativ, și mai puțin detaliul "naturalist", trama mitologică cum e cazul unui Arnold Böcklin -, sau o sugestie alegorizantă. Mitologicul sau folcloricul constituie doar un pretext pentru a conferi peisajului acea notă nostalgică în care, pentru scurt timp, reveria recuperează lumi vrăjite și mistere închipuite. Pictorul sibian Octavian Smigelschi (1866-1912), marcat asemeni lui Kimon Loghi de pictura lui Arnold Böcklin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Runge sau de copii-satiri ale lui Rops"219, dar pertinentă în ce privește precizarea posibilei influențe a lui Carl Dörschlag (1832-1917), unul dintre profesorii săi, autorul a numeroase studii de adolescenți. Apcar Baltazar (1880-1909) se adresează lumii basmului, însă valorifică bagajul mitologic autohton în dublul sens al abstractizării și narativizării lui. În proiectul de vitraliu intitulat Legenda lui Făt-Frumos, artistul realizează patru medalioane încadrate de rama tabloului propriu-zis care constituie și un traseu narativ-cronologic în pictură. Organizat naratologic, tabloul se citește asemeni
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sale de un decorativism eteroclit, de aceea combinația elementelor este legitimă, cu atât mai mult cu cât este vorba de basm, narațiune tipizată care face abstracție de orice context "istoric"223. Cum am putut vedea, și Loghi utiliza atât bagajul mitologic autohton cât și pe cel greco-latin prezent în arta maeștrilor simbolismului german. Efortul unei sinteze este decelabil în o bună parte a operei sale artistice, iar influența Jugendstil-ului apare destul de pronunțat la confiniile cu kitschul. Înrădăcinarea artistului în tradiția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
asemenea asupra trecutului și antichității. Pasionat ca și Moreau de legende, de mister, de simboluri, în compoziția imaginilor sale domină un sentiment clasicizant)"225. În "Expoziția de pictură a d-lui Ștefan Popescu" din Adevărul, I. Teodorescu relevă caracterul subiacent mitologic sau folcloric al unei compoziții precum Muzica. Expoziția deschisă la Sala Ateneului durează din 19 noiembrie până pe 20 decembrie, iar pictorul expune 85 de lucrări. Criticul face un portret al artistului la tinerețe elogiindu-l pentru idealismul său, constantă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
incluzând povestea " Vârful cu dor", reluată în volumul Oeuvres Choisies 232 (Prose et vers) publicat tot de G. Bengescu în 1908. Tot Carmen Sylva, regina-poetă căreia îi consacra o primă schiță de portret Nicolae Petrașcu în 1899233, furniza și libretul mitologic, Legenda Jepilor, pentru grupul statuar ridicat în Parcul Carol, care avea în centrul lui colosalul Gigant (1906), statuia de aproape patru metri înălțime a lui Dimitrie Paciurea. Pictorul decupează momentul climactic al asaltului erotic pe care-l suportă un tânăr
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
avea în centrul lui colosalul Gigant (1906), statuia de aproape patru metri înălțime a lui Dimitrie Paciurea. Pictorul decupează momentul climactic al asaltului erotic pe care-l suportă un tânăr păstor pe vârful unui munte din partea unei feminități debordante, ipostaziate mitologic sub forma zânelor, avataruri ale unei Venus eterne. Basmul este parțial inspirat de balada Miorița, publicată de Vasile Alecsandri, poet consacrat și un apropiat al familiei regale o parte din versurile sale decorează interiorul palatului Peleș. Pentru a-i conferi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu-și mai au sensul. În Rampa din 14 aprilie 1912 este reprodus un panou decorativ de Verona, Ursitoarele și omul, cu un mic text însoțitor care să dezlege alegoria. În folclorul românesc, Ursitoarele reprezintă echivalentul Parcelor, cele trei țesătoare mitologice care țes firul destinului, "ursita". Femeia din fund reprezintă nașterea, care toarce firul vieței. Alături, la stânga, femeia care descurcă firele, e iubirea care încântă și dă iluzii. Astfel omul legat de pomul vieții își uită amarurile și iubește viața... Dar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un monstruos kraken uteromorf, ale cărui tentacule o învăluie din toate părțile. E foarte interesant aerul de familie cu pictura lui Klimt, doar că Verona își alege personajele nu din mitologia greacă, ci din cultura populară românească, cu propriul bagaj mitologic. Tabloul invocat al lui Klimt ne oferă reperul unui echivalent simbolic pentru această tensiune tragică a captivității biologice generată de forțe superioare umanității și care o guvernează într-un mod discreționar. Pictorul a căutat o soluție pentru exprimarea acestei tensiuni
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
află la confluența dintre expresionism (prin gesturile patetice ale personajelor și accentuarea dramatismului subiectului) și simbolism, prin conferirea unei dimensiuni transcendente realizată prin desprinderea evenimentului de contextul istoric. Și Nicolae Vermont realizează numeroase picturi de inspirație religioasă sau cu subiect mitologic. Multe dintre ele au dispărut, precum Viziunea lui Isaia, Învierea lui Iisus, Samson și Dalila, Judecata lui Paris, unele au rămas înregistrate în reproduceri fotografice precum, Golgota, Învierea fetei lui Iair, Martiriul Sf. Ștefan, Regele Saul, Femeia adulteră (1913), Judecata
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al ediței a IV-a Poesiilor lui Eminescu (1889), cu aproape șaptezeci de "tablouri" de factură postromantic-simbolistă, din care, din păcate, nu a rămas decât pelicula cu negativele alb-negru, și nu exemplarul propriu-zis. Eclectismul simbolist al reprezentării care incorporează recuzita mitologică greco-latină, satiri, nimfe, himere, demoni etc. este recuperabil și din integrarea unor simboluri cu un grad mai înalt de abstractizare, și a unei mistici care impregnează sumbru feeria eminesciană. "În "tabloul" cu numărul 57, "Călin" (file din poveste) basmul este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Doctorul Ygrec semnala opera unui sculptor de origine română, George Swiacinsky, fost doctor în chirurgie la Iași, refugiat la Paris și devenit sculptor după moartea tragică a soției pe masa de operație. Sculptura lui Swiacinsky relevă trăsături simboliste și elemente mitologice pe care artistul le împrumută marilor poeme epice ale patrimoniului cultural universal. Criticul caută similitudinile cu folclorul românesc, pe care figurile simbolice le întrețin în polisemantismul funciar al confruntării dintre bine și rău, dintre "Ideal" și "Real": "E întregul poem
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
imperfecțiunea, nefinitul generic al eboșei se transmite și sculpturii într-un sens general. Ceea ce conferă originalitate himerelor paciuriene este fluiditatea lor, sau mai precis, senzația că exprimă ceva increat, neterminat. Sculptorul intenționează să surprindă nu imperfecțiunea sau nedesăvârșirea acestor creaturi mitologice, nici monstruosul lor, ci, mai degrabă, o dinamică evolutivă, procesul prin care ele prind formă. Aceste himere se află parcă în cursul unei complicate metamorfoze. Asocierea lor cu figura eminesciană, sugerată și de schița unui monument Eminescu menționată mai sus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
propriile sale idei-ficțiuni-vise (chimere), sau poate se reprezenta pe sine în mijlocul propriilor sale creații insuficient gestate, aflate în stadiul inconsistenței fantasmale, in statu nascendi. Mai există un desen inedit cu himere (vezi planșa 1), care face apropierea de originea ei mitologică, a sfinxului care-l chestionează pe Oedip asupra naturii umanității. Himerele se află cățărate pe stâncile asemeni unor socluri, cea din prim plan are aripile desfăcute, ca și cum s-ar pregăti să zboare. Onirismul frenetic al acestui desen este recuperabil nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sfinxului care-l chestionează pe Oedip asupra naturii umanității. Himerele se află cățărate pe stâncile asemeni unor socluri, cea din prim plan are aripile desfăcute, ca și cum s-ar pregăti să zboare. Onirismul frenetic al acestui desen este recuperabil nu numai mitologic, ci și ca atmosferă, o atmosferă pe care sensibilitatea simbolistă o conferă acestor lucrări în care imaginația artistului s-a transformat într-o obsesie. În acest desen, himerele au chipuri de femeie litificate în grimasă, părul flamboiant accentuând o marcă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care interferează sub presiunea modelului. În cazul artei pictorului Jacek Malczewski, aceste teme se reflectă în tablouri precum Meduza (1900) sau Artistul și Himera (1906) de o manieră originală, care pune în evidență capacitatea artistului de a adapta simbolist motive mitologice contextului culturii poloneze moderne. O paralelă în acest sens nu deschide nicicum posibilitatea unor influențe simbolice, ci a unor echivalente simbolice, modul de întrebuințare rămânând diferit, cantonându-l pe Malczewski într-o dimensiune mai mult decadentă decât simbolistă, și pe Paciurea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
confruntării dintre sexe cu emanciparea violentă a elementului feminin. Himera apare la Paciurea ca element creator, neguvernabil, întruchipare a fanteziei și a enigmei, cu un vag aspect feminoid generat, mai degrabă, de fluiditatea sa formală. În ce privește conectarea la aria reprezentărilor mitologice românești, Adriana Șotropa lansează o propunere curajoasă privind o posibilă origine comună a tuturor himerelor paciuriene și anume cățelul pământului sau țâncul pământului, animal htonian, trăind sub crucile cimitirelor, paznic al sufletelor morților: Figura cățelului pământului ar putea constitui, de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cercetătoarea își întemeiază afirmația pe câteva dintre desenele lui Paciurea, înfățișând himere similare cu Himera pământului aflate la picioarele unei cruci, dar și pe o mărturie a lui Victor Ion Popa privitoare la intenția sculptorului de a valorifica această figură mitologică drept sinteză a operei sale și ca titlu pentru un muzeu imaginar, care să cuprindă toate himerele sale. Trecerea în revistă a himerelor paciuriene relevă un portativ destul de larg al reprezentării, dominat însă de o serie de constante care dau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]