6,060 matches
-
ideea de speculație a rațiunii și de pozitivitatea negativului. Plenitudinea exaltată de timpurile consumeriste nu ține de o gândire dialectică: ea este euforică și instantaneistă, exclusiv pozitivă și ludică. Discursul profetic a fost preluat de consacrarea prezentului hedonist vehiculat de mitologiile festive ale obiectelor și divertismentelor. Fapt care nu împiedică nicidecum ca secolul XX să fie însoțit de o profundă criză a religiei laice a progresului. Apărută în secolele XVIII-XIX, negarea ideii de progres câștigă în intensitate în urma celor două războaie
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
există și iluzia unei înțelepciuni, există și o înțelepciune a iluziei. Rațiuni de a spera care sunt cu atât mai necesare, cu cât epoca noastră e bântuită de un destul de răspândit sentiment al neputinței de a dirija cursul lumii. Hipertrofia mitologiei eudemoniste are ca scop contrabalansarea acestui sentiment al deposedării, întărind ideea că nefericirea nu e o fatalitate, că există căi, dacă nu pentru a fi fericit, cel puțin pentru a te simți mai puțin rău. Fapt prin care această magmă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se vede, o dată în plus, că drumul spre iad este pavat cu cele mai bune intenții. Înțelepciunea sau ultima iluzietc "Înțelepciunea sau ultima iluzie" Valoarea centrală, marele ideal proslăvit fără încetare de civilizația consumeristă, este fericirea. Dar această permanență a mitologiei eudemoniste nu împiedică nicidecum variabilitatea conținuturilor ori a temelor sale. Observând cursul lucrurilor din ultima jumătate de veac, distingem, foarte schematic, trei modele sau trei momente care au structurat imaginarul social al fericirii în perioada consumului de masă. Începând cu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
momente care au structurat imaginarul social al fericirii în perioada consumului de masă. Începând cu anii ’50, un prim model al realizării de sine s-a construit în jurul a doi poli majori: viața materialistă și cea afectivă, „lucrurile” și inima, mitologia consumului și cea a iubirii 18. Două sisteme de referință care, în paralel, au vehiculat o „micro-utopie concretă” de masă sau un „utopism al vieții private”19. Nu este lipsit de sens să subliniem că acest model bipolar nu și-
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
un „utopism al vieții private”19. Nu este lipsit de sens să subliniem că acest model bipolar nu și-a pierdut atractivitatea nici cu o jumătate de veac mai târziu. În haosul anilor revoltei adolescentine a apărut o a doua mitologie. Ea era fondată pe exaltarea eliberării individuale, în opoziție cu normele consumului și cu morala tradițională. Denunțând falsele nevoi și represiunea sexuală, momentul contestatar dădea prioritate autenticității eului și emancipării corpului. Termenul „fericire” nu se bucura nici măcar de popularitate, fiind
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sinelui, trezirea conștiinței la potențiale neexploatate, inventarea unei noi arte de a trăi care să-l reconcilieze pe individ cu el însuși. Înțelepciunea părea un ideal perimat: iat-o din nou în luminile rampei. Apare o micro-utopie psiho-spirituală care redesemnează mitologia fericirii individualiste în inima societății de hiperconsum. Înțelepciunea lighttc "Înțelepciunea light" Totul pare a opune în mod diametral concepția fericirii materiale și cea a fericirii spirituale. Una pune accentul pe dobândirea de bunuri de piață, cealaltă pe perfecționarea conștiinței; una
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mai echilibrată: și iată-ne la ora imaginarului confortului integral, material și emoțional, consumator și psihologic. Sub eticheta de înțelepciune antică se prelungește, de fapt, căutarea individualistă a fericirii mondene. Nu o „schimbare de paradigmă”, ci dinamica de pluralizare a mitologiilor fericirii individualiste. Iluzia înțelepciuniitc "Iluzia înțelepciunii" Noua apreciere de care se bucură spiritualitățile religioase și laice este prezentată frecvent drept o răsturnare importantă care, eliberându-ne de promisiunile materialiste, ne-ar deschide căile fericirii autentice. În timp ce preocuparea pentru bunuri materiale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
manifest motivația primă a marilor oameni de afaceri: ei lucrează „ca niște nebuni”, neglijează plăcerile și confortul liniștii pentru a-și satisface setea de putere, de dominație și risc. La un cu totul alt nivel, faza III este scena succesului mitologiei „aventurii”, a înmulțirii riscurilor asumate, a isprăvilor de tot felul realizate de adepții „extremului” (escaladă, trekking, traversării solitare ale oceanelor etc.). Societatea satisfacției n-a erodat deloc motivația epuizării integrale a forțelor sale, a înfruntării riscurilor și pericolelor. Ea a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sale ucigătoare. Teritoriile alterității sălbatice: moartea și nebuniatc "Teritoriile alterității sălbatice\: moartea și nebunia" Întâlnirea cu Gorgo înseamnă, pentru eroul tragic, o experiență a alterității care îl împinge spre nebunie și/sau spre moarte, cele două fiice ale întunericului în mitologia greacă. Oreste al lui Euripide, Oreste cel de după crimele comise, pătrunde și el în universul nebuniei și al morții. Îi împărtășește, de altfel, Electrei în repetate rânduri sentimentul că aparține deja acestui univers: „Te afli de pe acum printre cei morți
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de aceste „avansuri” axiologice. Este fapt concludent că aprecierea rezultatelor obținute de un elev este influențată de părerea pe care profesorul și-a format-o despre capacitățile acestuia, părere care a devenit relativ fixă. Într-un fel, ca și în mitologia greacă, ideile și opiniile evaluatorului determină apariția fenomenului. Profețiile, odată emise, au șanse mari să se autoîmplinească. Predicțiile profesorilor nu numai că anticipă, dar și facilitează apariția comportamentelor invocate. Spunându-i unui elev zi de zi că nu este capabil
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
care urmează. c) Efectul Pygmalion sau efectul oedipian. Aprecierea rezultatelor obținute de un elev este influențată de părerea pe care profesorul și-a format-o despre capacitățile acestuia, părere care a devenit relativ fixă. Într-un fel, ca și în mitologia greacă, ideile și opiniile evaluatorului determină apariția fenomenului. Profețiile, odată emise, au șanse mari să se împlinească. Predicțiile profesorilor nu numai că anticipă, dar și facilitează apariția comportamentelor invocate. Orice profesor își formează despre elevii săi anumite impresii în legătură cu posibilitățile
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
axiome vide, nesocotind complet observația. Ne gândim la evidența cifrelor și a numerelor, la formele arhetipale explicitate de Platon în Timaios, la zeu și la alți demiurgi, la cauzalitățile transcendente, la explicațiile abracadabrante departe de orice știință, încă impregnate de mitologie sau chiar de teologia moștenită de la cei mai vechi presocratici. Pentru Epicur, care n-o spune în acești termeni, Platon gândește ca un Anaximandru sau ca un Xenofon, mai apropiați de o poetică decât de o dialectică a evenimentelor... Propunerea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
imagina infernuri și paradisuri, damnațiuni și păcate, pedepse și destine post-mortem, pentru a te teme de zei sau de ceea ce li se aseamănă, pentru a tremura de frica pedepselor de după moarte, trebuie să crezi în aberațiile religioase. Platon confecționează o mitologie utilă pentru a-i menține pe oameni într-o stare de frică, angoasă și teroare. Aceste temeri și cutremurări furnizează o umanitate maleabilă, sperioasă, ușor de condus. Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
trimite la paradisul terestru, situat pentru unii antici în zona Tigrului și Eufratului. Rezumat al lumii, ea propune un laborator, un exemplu, ceea ce ar putea fi o societate, o cetate, o planetă inspirate de acest model. Dacă ea exista în mitologie - Zeus se căsătorește cu Hera în grădina Hesperidelor... -, grecii îi descoperă farmecul abia după cuceririle făcute de Alexandru în Asia (începutul secolului al IV-lea î.Hr.). Or, Epicur creează Grădina cu vreo douăzeci de ani mai târziu, în 305-306, într-
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
se hrănește cu cadavre părăsite pe câmpul de bătălie intelectual. Poemul expune o odisee marțială contra a tot ceea ce îi împiedică pe oameni să se bucure, deci să trăiască: temeri, frici, iluzii, ficțiuni, fabulații. Pe linia de ochire se află mitologiile laice și religioase. Nici zei, nici maeștri, doar Venus... La Lucrețiu, poetul, filosoful și omul de știință se suprapun: a scrie mii de versuri în latină, a elabora noțiuni, a efectua trecerea de la greacă la această limbă atât de puțin
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
explodeze. Nimeni nu știe acest lucru, doar inconștientul unor firi deosebit de sensibile poate înregistra zguduirile seismice ale civilizației antice, ale cărei ceasuri sunt numărate... Suntem prin anul 120 d.Hr. Între 60 și 150, niște evangheliști lucrează la elaborarea unei mitologii considerabile, menită să cunoască un succes nemaiîntâlnit, Clement Romanul cizelează niște epistole, Quadratus publică primul exercițiu apologetic creștin, Ignațiu din Antiohia sau Policarp suferă martiriul, agitația se intensifică în tabăra negustorilor de lumi nevăzute, propagandiști ai unei nevroze fără pereche
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Arborele Gnozei Mitologia gnostică de la creștinismul timpuriu la nihilismul modern Elogiu lui Ioan Culianu și Arborelui Gnozei „Dacă nar fi dispărut pe neașteptate dintre noi, Ioan Culianu ne-ar fi dăruit multe alte cărți deschizătoare de drumuri cum este cea de față. O
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
alternativă complet adusă la zi la lucrarea clasică a lui Steven Runciman The Medieval Manichees, ieșită astăzi din uz; și, mai mult decît atît, cei care se ocupă de studiul Antichității tîrzii vor Întîlni aici cea mai completă expunere a mitologiei gnostice (incluzînd maniheismul și pe negnosticul Marcion) Întreprinsă vreodată pînă acum. Cu toate că, potrivit așteptărilor mele, cartea se va dovedi destul de incitantă pentru specialiștii din domeniile mai sus menționate, de la istoricii Antichității tîrzii și pînă la medievaliști, cred totuși că noutatea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fac din gnosticism aproape o erezie a iudaismului, reprezintă cu siguranță un progres, Însă numai În măsura În care gnosticii s-au folosit de Tanakh și poate de comentariile midrașice timpurii nu mai puțin decît creștinii, iar uneori, se pare, ceva mai mult. Mitologia inițială gnostică este evreiască la fel de puțin cum este și iraniană sau creștină. Atunci ce este mitologia gnostică? Studioșii gnosticismului au de obicei formație de filologi și de teologi, dar nu prea sînt la curent cu modul În care antropologii definesc
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
gnosticii s-au folosit de Tanakh și poate de comentariile midrașice timpurii nu mai puțin decît creștinii, iar uneori, se pare, ceva mai mult. Mitologia inițială gnostică este evreiască la fel de puțin cum este și iraniană sau creștină. Atunci ce este mitologia gnostică? Studioșii gnosticismului au de obicei formație de filologi și de teologi, dar nu prea sînt la curent cu modul În care antropologii definesc și analizează mitul. Prin urmare, ori de cîte ori li se atrage atenția asupra rădăcinilor pur
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
bază a operațiunilor efectuate de mintea omenească În orice loc. Cu alte cuvinte, În fața unor fapte similare, mintea omenească va produce totdeauna rezultate similare. De la primele sale eseuri despre mit și până la extraordinarele Mythologiques (1964-1971), studiu În patru volume al mitologiilor Americii de Sud, Lévi-Strauss a făcut o descoperire epocală: descoperirea timpului. Dar, În pofida conceptului său de „transformare", n-a reușit niciodată să explice cum se Încadrează timpul În acest tablou. Din pricina eșecului de a integra istoria În teoria sa, Lévi-Strauss rămâne - literal
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
mai vechi straturi ale mandeismului, care nu sînt defel gnostice ci pur și simplu iudeo-creștine și baptiste, nu pot fi cu mult anterioare maniheismului. Din mandeism nu se poate deduce nimic legat de gnosticismul timpuriu, cum ar fi originea, cronologia, mitologia acestuia. Adevărat, un anumit contact Între gnosticism și mandeism, În forma sa actuală, a avut loc la un moment dat, probabil după secolul al III-lea sau al IV-lea, ceea ce nu e cazul cînd e vorba de sectele șiite
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
biografică aparține Giuliei Sfameni Gasparro: „Sur l’histoire des influences du gnosticisme”, În B. Aland (ed.), Gnosis: Festschrift für Hans Jonas, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1979, pp. 316-350. Există și o tentativă, incompletă și neconcludentă, de a se compara Între ele mitologiile curentelor dualiste: Hans Söderberg, La Religion des Cathares, Uppsala, 1949. 26. Hubert Cancik, „Gnostiker in Rom: Zur Religionsgeschichte der Stadt Rom im 2. Jahrhundert nach Christus”, in Jacob Taubes (ed.), Gnosis und Politik, Fink-Schöningh, München-Paderborn, 1984, În sp., p. 179
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cu privire la originile gnosticismului, va trebui să observăm de la bun Început că ele toate se Întemeiază pe un număr de premise implicite, ascunse, care nu țin de gnosticismul propriu-zis, ci de lumea celor care studiază gnosticismul. Aceștia Își au propriile lor „mitologii ale istoriei”, ca să folosim o expresie aplicată de Quentin Skinner la istoria politică. Oricine are de a face cu ei ar trebui să nu aibă o Încredere necondiționată În iluzia lor de pretinsă obiectivitate și să utilizeze Într-o măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
inutilă, atîta vreme cît e vorba despre religie, dar nu Încape Îndoială că este singurul mod responsabil de a-i examina pe erudiții religiei În contextul lor istoric. O echipă de istorici germani a mers foarte departe cu dezvăluirea unor „mitologii ale istoriei” la predecesorii lor de la turnanta secolelor și din timpul Republicii de la Weimar. Mai simplu spus, s-ar putea să descoperim că dorința secretă a școlii germane de istorie a religiilor a fost să pună În evidență originile orientale
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]