6,081 matches
-
aici se observă o dublă apropiere și grija pentru specificul local, ca și pentru o amplă reflecție asupra dezvoltării relațiilor Franței cu Imperiul otoman. Moldova și Țara Românească reprezintă, fără îndoială, o cauză, depășită însă de perspectivele mai vaste decît mizele chestiunii orientale. Astfel, Édouard Thouvenel scrie despre Constantinopol pentru "La Revue des Deux Mondes" și despre războiul Crimeei; Ubicini este interesat de Algeria, Siria și Turcia. Lucrarea sa, Turquie actuelle este editată la Hachette în 1855. Trăsăturile de ansamblu ale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
statu quo-ului, nonrevizuirii frontierelor și a legitimității lor. Revizuirea frontierelor ar deschide cutia Pandorei. În mod concret, aplicarea clauzelor Tratatului de la Paris privind reorganizarea Principatelor se realizează în trei ani de lupte intestine și de negocieri între Marile Puteri. Prima miză este aceea a alegerii adunărilor din 1857, atît în Moldova cît și în Țara Românească. Lupta îi opune pe partizanii unirii aflați față în față cu antiunioniștii. Primii reclamă unirea Principatelor sub un prinț străin și o cartă constituțională. Trimișii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
reclamă unirea Principatelor sub un prinț străin și o cartă constituțională. Trimișii Constantinopolului intră în scenă, manipulează și falsifică alegerile. De la Plombières, unde s-a stabilit pentru o vreme, Napoleon III amenință, în iulie 1857, cu ruperea relațiilor cu Poarta. Mizele privesc compoziția socială și politică a listelor electorale. Țăranii sînt excluși de la vot. Grupurile care se opun în privința programului se sfîșie reciproc în rivalități personale: conservatorii duc, adesea, lupte intestine în mijlocul acelorași familii; cîmpul partidului național este împărțit în mai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spre susținerea franceză. Cuza este constrîns să abdice în 1866 printr-un complot care-i unește pe conservatori și pe liberali. Căderea lui Cuza și ascensiunea la tronul principatelor a prințului Carol de Hohenzollern, candidatul Franței și al Prusiei, ascunde miza geopolitică și culturală majoră, în care Rusia devine puterea din Balcani în ascensiune față de Poartă. Dacă unii reprezentanți ai elitelor românești consideră că, pentru viitor, tactica consistă în a negocia cu imperiul decadent și reformist, care este Imperiul otoman, alții
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că "Sublima Poartă nu are nici o îndoială că Alteța Voastră Serenisimă n-ar respecta în mod constant drepturile suzeranității Sultanului asupra Principatelor unite care fac parte integrantă din Imperiul otoman". Acceptarea acestui rol de vasal este fără îndoială tactică. Principatele constituie o miză în tocmeala dintre cei Mari. La Salzburg, în 1867, Napoleon III propune lui Julius Andrassy să le schimbe cu Veneția. Ministrul împăratului Austriei ar fi replicat: Ne oferiți ceva ce nu ne aparține și pe care nu-l putem păstra
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
el nu se gîndește la nevoile și aspirațiile lor. Tenacitatea și energia pe care prințul le dezvoltă pentru a crea un stat militar sau pentru a face paradă de independență sînt imputate de către țară numai ambițiilor sale personale". Garanțiile și mizele anilor 1875-1878 sînt enorme. Echilibrul între constrîn-gerile externe și autonomia deciziilor interne se dovedește a fi dificil de stabilit. În prima etapă a crizei, prudența tactică conduce spre București. În mod rațional, Carol mizează pe moderație pentru a se demarca
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spațiul marii prăbușiri de sfîrșit al imperiilor. El determină printr-un iredentism pătimaș acest sfîrșit al imperiilor, activînd avangarde politice și culturale care fac să se clatine frontierele legitime ale statelor-națiuni burgheze și distrug legitimitățile dinastice. În zorii secolului XX, mizele ideologice cu care sînt confruntați intelectualii români sînt acelea ale modernității. Dincolo de vorbele despre românism și specificul lui, de problema fundamentală a națiunii, dincolo de denunțările evreilor, ale socialiștilor și ale avangardelor decadente sau cosmopolite, trebuie văzută o frică oarbă de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
guvernului, se arată mult mai moderat și taie subvențiile pentru instituțiile culturale românești din Transilvania. Motivul: aderarea României la Tripla Alianță este singurul mijloc pentru România de a-și garanta, propria independență față de Rusia. Aceste tergiversări politice și politicianiste ascund mize mai profunde: spre 1895 mișcarea națională se reînnoiește și natura reflecțiilor asupra națiunii pune în discuție însăși evoluția imperiului. Conservatorismul și apărarea națiunii prin reamintirea tradițiilor istorice sînt depășite de o filosofie darwinistă: națiunea se dezvoltă neabătut ca o conștiință
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unui popor transilvănean victimă a feudalității maghiare cucerește unele spirite care vor introduce în războiul în desfășurare amintirea războiului Marii Națiuni. La Londra, cauza românească primise sprijinul istoricului Seton-Watson prin intermediul săptămînalului The New Europe. CONFRUNTAREA CU O NOUĂ ORDINE EUROPEANĂ Miza diplomatică esențială este poziția Statelor Unite. Trei timpi marchează într-un mod decisiv evoluția americanilor asupra viitorului Austro-Ungariei și deci asupra sorții viitoarei Românii Mari: Wilson apreciază, pe 27 septembrie, că Pacea de la București este nedreaptă și dezonorantă. Pe 19 octombrie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
A existat tendința de a analiza viața politică a anilor '20 ca pe o criză cvasipermanentă datorată moravurilor balcanice trucarea alegerilor, nepotism... -, fără a se lua în considerație profunzimea dezbaterilor interne asupra identității naționale, asupra expresiei sale politice și asupra mizelor dezvoltării economice și sociale. DEZBATEREA IDENTITARĂ Atmosfera tulbure de după război este în întregime consecința transformării teritoriale și demografice a țării. Micul regat moldo-valah s-a mărit în așa măsură încît este pe punctul de a deveni o putere regională. Noua
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ar fi fost astfel private de resurse. De partea sa, Bucureștiul vede în aceste Biserici avanposturile expansionismului și prozelitismului antiromânesc. În curînd, un nou motiv de plîngere se adaugă acestor prime demersuri: politica asimilaționistă a educației naționale practicată de liberali. Miza implică, prin urmare, simultan pămîntul, credința religioasă și limba maternă. Replica Bucureștiului, sub forma unui lung memoriu al reprezentantului permanent al României pe lîngă Societatea Națiunilor, este categorică: reforma agrară făcută, publică prin decretul lege din 10 septembrie 1919, are
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
diplomației de la București. Aceste opțiuni sînt rezultatul evoluțiilor interne pe care Parisul le urmărește cu atenție, negîndu-le în același timp realitatea. Tendința nu mai este aceea de a avea încredere în dreptul garantat de instanțele geneveze. În 1931, Titulescu calculase riscurile, mizele ideologice, și își exprimase, în calitatea sa de președinte al celei de-a douăsprezecea sesiuni a Adunării Societății Națiunilor, speranța bazată pe voluntarismul universalist: "La ora actuală, dușmanul nu se află la granițe; el este în noi! Să ne ucidem
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unor elite economice și intelectuale este împrăștiată de experiența fizică și morală a războiului, prin conștientizarea revoluției bolșevice vecine. Odată cu războiul, mica Românie patriarhală de la hotarele orientale ale Europei a intrat în modernitate. Această modernitate se traduce printr-o eliberare. Miza nu mai este reprezentată de tema singurătății sau a nerecunoașterii membrilor elitelor de către concetățenii lor, temă asociată celei a mediocrității combinațiilor locale subiect dezvoltat încă din 1840 de Alecsandri care se plîngea de îngustimea de spirit a lașilor sau, pe la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să se ucidă între ei, au cel puțin meritul de a ucide rapid, de a pune cît mai repede capăt suferințelor corpului, în timp ce rănile spirituale sapă lent bazele vieții, ca o mulțime de carii înfometate, pînă ce reușesc să-1 doboare". "Mizele evocate în aceste texte foarte citite reprezintă destinul eroului, smuls de pe propriul său dram și confruntat cu un destin colectiv, cu istoria. Războiul este cel care-i impune eroului lui Rebreanu, Bologa, un român chemat sub arme în armata Imperiului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de intersecție a intereselor rusești și ale Europei Centrale la gurile Dunării și în pragul Balcanilor -, adică exact în locul în care s-a rupt echilibrul Europei orientale". Această mărturisire se înscrie într-o suită a reprezentării destinului dramatic al României, miză între marea presiune rusă și sovietică și puternica înaintare germană. În această configurație geopolitică, fidelitatea Vestului este profundă dar inoperantă. Limitele acestei analize constau în a prezenta România ca o entitate unită în jurul regelui, în timp ce fracturile mentalităților și confruntările din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Doar marile puteri pot să-și permită o politică echivocă". Politica sa este definită începînd din septembrie 1940, cea a opoziției se precizează în 1942. În iunie 1941, războiul alături de Germania fusese acceptat, ba mai mult chiar dorit: acceptat deoarece miza imediată era eliberarea Basarabiei și a Bucovinei. În 1942, războiul este cu atît mai mult respins, cu cît el riscă să se soldeze cu o înfrîngere. Și așa și este, în diferite grade și cu proiecții diverse, după oamenii și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1944 nu se poate limita la un duel între rege și mareșal. Dincolo de această așezare față în față, se combăteau două ideologii, două viziuni asupra României și asupra locului ei în Europa, chiar dacă dezbaterile ulterioare au tins să minimalizeze această miză. Revenirile și reinterpretările momentului 23 august au fost numeroase în mediile emigrației. Aceste reveniri la o analiză a responsabilităților unora și altora se operează în timp ce patriile române democratică liberală sau național-fascistă fuseseră distruse de către istoria României socialiste. A existat tendința
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prin sovrom-uri. Veniturile și capitalurile acestor societăți se impun în domeniile petrolului, transporturilor, industriei lemnului și băncilor, care sînt scutite de impozite și taxe. Sovrompetrolul sovietic absoarbe cele două mari companii naționale de petrol, Moldova și Muntenia. Problemele economice și mizele ideologice se suprapun: este imposibil să se realizeze o bună colectivizare care este corolarul industrializării, cu o populație analfabetă, afirma Dej în 1949. Este, așadar, necesar să se construiască un partid care să fie altceva decît o grupare vastă și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
socialist." Nu există socialism fără URSS, însă totul ar merge mai bine dacă Moscova ar accepta "că într-o țară, organizarea "managementului" la nivel de întreprindere și de județe, de exemplu, să aibă specificul ei. Ce-i rău în asta?" Miza reformismului cehoslovac este redusă de Ceaușescu la o simplă problemă de reorganizare internă. El nu va face nici o aluzie la problema libertăților civile deschisă de primăvara de la Praga... Viața își urmează cursul. Pleacă de Gaulle, vine Nixon, iar mulțimile îl
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dintre libertate și totalitarism. Guvernele ungar și român încearcă negocieri bilaterale care eșuează și se acuză reciproc de intenții agresive. Aceste discursuri de stat nu privesc decît parțial apărarea drepturilor omului și se cufundă într-o confruntare istorică a cărei miză majoră este salvarea integrității teritoriului și respectul frontierelor. Moscova lasă Budapesta să atace Bucureștiul la nivel internațional, în timp ce autoritățile ungurești susțin că nu se consultă cu Moscova. Mai multe momente intense punctează anii 1988-1989. Gesturile provocatoare, la adresa conducerii politice românești
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
and the production of History", în National ideology under Socialisme, Identity and Cultural politics in Ceaușescu 's Romania, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1991. PARTEA A II-A: EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII CAPITOLUL I: Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a chestiunii orientale CAPITOLUL II: Principatele în chestiunea orientală: un cîmp de luptă CAPITOLUL III: Tradițiile naționale ale unei culturi europene Alecsandri, Vasile, Opere. Corespondența, 1834-1860, București, Editura Minerva, 1981. Aspects des relations russo-roumaines. Retrospective et orientations, Paris, Éditions Minard
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Rezistență și filiații europene Ortodoxie, Reformă și Contrareformă . . . 47 Compromisul sau rezistența . . . . . 48 Unirea cu Roma: Salvare sau înstrăinare . . . . 53 Despotism luminat și manifestări populare . . . . 57 PARTEA A II-A EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII Capitolul l Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a chestiunii orientale . . . . 67 Un popor ignorat . . . . . . 70 Semnele exotismului . . . . . . 75 Capitolul 2 Principatele în chestiunea orientală: un cîmp de luptă . Capitolul 3 Tradițiile naționale ale unei culturi europene . 85 Moldovalahii și romantismul european . . . . 86 Experiența franceză . . . . . . 89 Intrarea în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Acum puteți aprecia daca faptul d-lui Strat servă sau deservă creditul statului, daca acesta nu primește lovituri când vine să ne arate un deficit imens de 28 1/2 milioane în cheltuielile zilnice ale anului 1875 și 1876. Această miză în scenă care a surprins pe toți a făcut chiar pe președintele Adunării să devie, din ultracatolic, protestant, din ultraguvernamental, opozant. Cunoașteți toți ce este exact și ce nu. Ceea ce este exact știm că tot acest deficit de 28 1
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ale secolului și, dacă la cifră se adaugă întreaga mișcare în jurul expoziției, "lunile de pregătiri, sutele de mii de vizitatori, materiale, volumele publicate, personalități antrenate în elaborarea și alimentarea discursului vizual (scriitori, filosofi, chiar și oameni politici), toate acestea arată miza reală a unei asemenea întreprinderi...". Nimic scăpat de sub control. Totul, în viziunea comisarilor expoziției, trebuia să conveargă spre o imagine clară, nefetișizată, a sexului în artă, ca reflex al spiritului analitic și aseptic al momentului de-acum. Numele mari ale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se ridice mai presus de altele; cine pretinde partea leului își vede rivalii aliniați contra sa; în felul acesta, se formează între marile state un fel de asociație cu participare; ele înțeleg să conserve ceea ce posedă, să câștige proporțional cu mizele lor și să interzică fiecăruia dintre asociați să facă lege altora; este ceea ce se cheamă balanța forțelor sau echilibrul european; așadar, „echilibrul nu este deci nici un principiu de ordine, nici o garanție a dreptului”, deși fiecare stat conservă în arhivele sale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]