6,604 matches
-
i-a spus că, În timpul vernisajului unei expoziții-omagiu, cei doi Ceaușești au Întârziat În fața unei pânze a lui Palade, privind-o cu interes și admirație. (Palade nu poate concepe că acest tip de mesaje puteau avea rolul de a-l mobiliza mai mult și de a-l pregăti pentru viitoare comenzi.) Al treilea episod se referă la un compliment foarte vulgar pe care Palade l-a primit din partea unui general pe nume Stan. Aflat În vizită În atelierul său, urmărind eforturile
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
emoțiile programe afective universale, biologice, înnăscute, înscrise în codul genetic al oamenilor, care au evoluat în timp și care au funcția de a rezolva amenințările ancestrale și recurente cu care se confruntă supraviețuirea („Funcția primară a emoției este de a mobiliza organismul să răspundă rapid la provocările interacțiunilor interpersonale” - Ekman, 1992, p. 171). Pe de altă parte, teoriile constructiviste susțin că emoțiile sunt răspunsuri învățate în cadrul societății, construite ca parte componentă a discursului social în acord cu elemente culturale specifice precum
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
exprime, că vor să se comporte responsabil, să-și demonstreze luciditatea civică, angajamentul, rostul politic. Dar miza ni se pare mică și formele de manifestare - candid juvenile. În plus, ne tulbură să constatăm că sute de mii de oameni se mobilizează, pe tot globul, pentru a condamna războiul din Irak, dar că împotriva unor dictatori sîngeroși de tipul Kim Jong Il, Ceaușescu, Saddam Hussein, Gaddafi sau Fidel Castro nu s-au născut niciodată mișcări de asemenea anvergură. Steven Spielberg declara de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în minte). Gradul de spontaneitate se corelează, de obicei, pozitiv cu efectul pe care discursul îl are asupra publicului, după cum absența totală a planificării se corelează negativ cu judecățile publicului despre discurs. Tracul are asupra vorbitorului un efect pozitiv (îl mobilizează pentru a produce un discurs pe care îl crede pe placul publicului) și unul negativ (destructurează discursul); folosirea tracului în beneficiul discursului este unul dintre elementele fundamentale în dobândirea abilității de a vorbi în public. Distincția emițător/sursă poate fi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mai multă simpatie decât poate său dorește celălalt să dea. Acest schimb de emoții se desfășoară sub controlul normelor culturale. Candace Clark consideră că simpatia operează că o „valoare de protecție” care îi permite celui aflat în dificultate să-și mobilizeze resursele pentru a acționa conform normelor culturale. Simpatia este colacul de salvare care uneori îi ajută pe cei aflați în pericol. De asemenea, profesoara de la Montclair State College apreciază că simpatia îi mobilizează pe cei care se simpatizează să se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
permite celui aflat în dificultate să-și mobilizeze resursele pentru a acționa conform normelor culturale. Simpatia este colacul de salvare care uneori îi ajută pe cei aflați în pericol. De asemenea, profesoara de la Montclair State College apreciază că simpatia îi mobilizează pe cei care se simpatizează să se focalizeze pe aspectele morale, pe regulile culturale și, prin această, simpatia are funcție de integrare socială. ∗ Cu toata varietatea conceptelor, tezelor și ipotezelor constituente, teoriile culturale ale emoțiilor au o sumă de elemente comune
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
sunt: motivația percepția învățarea convingerile/ atitudinile Motivația reprezintă o nevoie care a atins un nivel corespunzător de intensitate și este suficient de presantă pentru a determina individul să încerce să și-o satisfacă. Motivația este considerată o stare interioară care mobilizează un individ în vederea îndeplinirii unui anumit scop. Orice persoană manifestă la un moment dat o serie de nevoi. O parte dintre ele sunt biologice - rezultatul unei stări fiziologice de tensiune (nevoia de apreciere, de stima, de apartenență la un grupa
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
nevoilor colective alcătuiesc relațiile financiare sau, altfel spus, finanțele. Sfera finanțelor cuprinde doar relațiile bănești care exprimă un transfer de valoare, nu și pe acelea care ilustrează o schimbare a formelor valorii. Prin definiție, scopul finanțelor este acela de a mobiliza și aloca resurse bănești indispensabile în susținerea acțiunilor publice și a afacerilor private. Repartiția financiară se realizează cu ajutorul banilor, așadar, operațiile financiare echivalează cu operațiile bănești. Se impun câteva precizări cu privire la transferul de valoare care generează relațiile sociale: apariția relațiilor
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
Din perspectivă economică, bugetul de stat: ilustrează relațiile economice în formă bănească, ce iau naștere în procesul de repartiție a PIB-ului, corespunzător cu obiectivele de politică economică, socială și financiară. Aceste relații se manifestă ca relații cu ajutorul cărora se mobilizează resurse bănești la dispoziția statului și ca relații prin care se distribuie aceste resurse; reprezintă un plan financiar care se emite la nivel macroeconomic. Prof. Nicolae Hoanță definește bugetul de stat ca fiind un document tehnic de conducere, dar și
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
asigurărilor sociale de stat; resursele instituțiilor și autorităților publice cu caracter autonom. Nivelul resurselor necesare statului depinde în primul rând de nivelul cheltuielilor publice. Cheltuielile publice ilustrează cererea de resurse financiare publice, iar veniturile sau resursele pe care le poate mobiliza statul exprimă posibilitatea de a se forma la dispoziția statului. Nivelul resurselor financiare publice este influențat de o serie de factori: factori monetari (dobândă, credit, masă monetară): - își transmit influența prin preț; - majorarea prețurilor, accentuarea fenomenelor inflaționiste determină creșterea veniturilor
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
ajutoarele și donațiile primite din străinătate; - sumele rezultate din: - valorificarea bunurilor statului peste graniță; - lichidarea participațiilor de capital în străinătate; - emisiunea bănească fără acoperire în economia reală. Capitolul 5 57 57 D) Din perspectiva bugetului sau fondului la care se mobilizează, structura resurselor financiare sau veniturilor publice cuprinde: venituri ale bugetului de stat; venituri ale asigurărilor sociale de stat și protecției sociale; venituri ale unităților administrativ-teritoriale; venituri care alimentează fondurile speciale constituite la nivel central. E) Ținând cont de proveniența lor
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
un buget în altul; - neconsolidabile - cheltuielile care se realizează în cadrul fiecărui buget și sunt de transfer (pensii); - prime, dobânzi la datoriile publice, rezerve; b) cheltuieli de capital sau de investiții (se realizează investiții și se formează stocurile de rezervă și mobilizate): 83 I. Văcărel și colab., op. cit., p. 13. 84 Maria Andrada Georgescu, op. cit., p. 80. Finanțe publice 122 122 - împrumuturi acordate - statul poate proceda la acordarea de împrumuturi unor firme de stat pentru sprijinirea acestora în cazul arieratelor; - rambursări la
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
emitent, cu scopul: - ținerii evidenței împrumutului - numărul de titluri emise, înscrierea lor, seriile rămase pe piață, seriile retrase prin trageri la sorți periodice; - evaluării eficienței împrumutului - cheltuielile de emisiune (tipărire, publicitate, plasare), costul total al împrumutului, cheltuielile de rambursare, suma mobilizată în urma emisiunii. Finanțe publice 128 128 Alte elemente tehnice ale împrumutului de stat care interesează atât emitentul, cât și eventualii creditori sunt următoarele: înscrisul - actul/documentul care atestă că posesorul său este creditor pentru emitent; - se prezintă ca o hârtie
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
problemelor legate de conceperea site-ului web, de integrarea sistemelor de securitate aferente plăților electronice și partajului informațional. În noul context socioeconomic de mobilitate și int erdependență, o întreprindere care se dorește competitivă trebuie să-și regândească organizarea, să-și mobilizeze competențele umane și să și redefinească strategiile. Celor trei unități de loc, de timp și de acțiune li se substituie organizațiile în re țea, cu procese care traversează toate structurile, desincronizează activitățile, demater ializează schimburile, oferind un plus de autonomie
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
acțiune viitoare. Contrar principiilor tradițional admise de organizațiile industriale, nevoile, metodele și instrumentele de lucru nu pot fi definite în avans în cazul organizației bazate pe cunoaștere. Organizația trebuie să fie c apabilă să producă unele cunoștințe și să-și mobilizeze inteligența în mod permanent, să răspundă competitiv în fața problemelor noi și imprevizibile care pot apărea. Aceste obiective pot fi atinse numai prin procesul de învățare organizațională. În cadrul organizației, mediul de lucru și, implic it, cultura organizațională vor suferi transformări importante
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
propuse. Fără a fi întru totul inovatoare, ideea de a asocia mobilizărilor pasive ale membrelor superioare sau inferioare deficitare pe cele ale membrelor sănătoase s-a dovedit a fi de o reală eficiență, luându-se în calcul antrenarea mecanismelor ce mobilizează sinergismele musculare, atât pe orizontală, cât și pe verticală. Efectuând - atât cât se poate - un program cu acțiuni ce apelează la efectele adiționale, care introduc în motricitatea controlată reflexul Magnus și mecanismele sinergice, pacientul va reuși să perceapă mai ușor
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
dau concursul și canalele semicirculare situate în urechea medie. Modalitatea de testare este mai mult decât simplă și constă în solicitarea pacientului (aflat cu ochii închiși) de a preciza în ce direcție, cu ce amplitudine și forță i-a fost mobilizat un segment de la mână sau picior, fie el și numai un deget. Tot în relație cu sensibilitatea profundă (pacientul fiind cu ochii închiși) esteșisolicitarea ca acesta să-și poziționeze un segment, sau un braț în întregime, în aceeași poziție pe
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și a progreselor pe care le constată; • cum consideră că poate fi executat un anumit exercițiu; • ce consideră că mai are de făcut pentru o execuție apropiată de normal. În urma acestui sistem de acționare din partea kinetoterapeutului, pacientul reușește să se mobilizeze mai bine pentru a găsi calea prin care să ajungă la autocorecție. Pentru a dobândi capacitatea de autocorectare, pacientul parcurge trei faze, în ordine: Faza de urmărire. Stimulat de interesul kinetoterapeutului față de persoana sa, pacientul începe să acorde mai multă
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
segment corporal sau chiar întregul corp trebuie menținut o anumită perioadă într-o stare de imobilizare temporară sau într-o poziție corectivă, se aplică un aparat special. Prin aplicarea acestor dispozitive și amenajări, pacientul nu mai are posibilitatea de a mobiliza articulația respectivă sau de a deplasa voluntar segmentul supus imobilizării. În această situație, pentru a evita consecințele imobilismului prelungit, sunt indicate contracțiile izometrice. Realizarea practică a imobilizării se face prin: aparat gipsat, materiale sintetice sau metale ușoare, corsete, atele, orteze
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de mușchi de la nivelul articulației respective, ci poate fi furnizată de: gravitație; acțiunea subiectului însuși; utilizarea unor tehnici asociate. a) Gravitația Gravitația are un rol important în asigurarea mobilității unei articulații. Se acționează prin scoaterea segmentului ce urmează să fie mobilizat în afara suprafeței de sprijin, fapt ce determină ca, prin atracție gravitațională, segmentul să „cadă” în sensul de flexie sau de extensie, în funcție de poziția pacientului. Spre exemplu: pacientul, în așezat pe masa de lucru, are dificultăți de flectare a genunchiului. În
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de a pregăti organismul pentru efort, de a forma obișnuința mișcării coordonate, în care să alterneze contracția și relaxarea mușchilor agoniști și antagoniști. Sunt situații în care mișcarea pasivă capătă o cu totul altă orientare, care poate fi sistematizată astfel: - mobilizează articulațiile, mărind bogăția de informații prin excitarea propriocepției periși intraarticulare și menținând troficitatea articulară; - învinge contracturile și retracțiile în devenire, prevenind instalarea diformităților (Robănescu, 1976). Mobilizările pasive se repetă de 10-15 ori pe zi, pe un fond de relaxare-decontracturare ce
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
cu abilitate. Coordonarea bimanuală reprezintă capacitatea de a folosi ambele mâini în acțiuni simultane, alternativ sau în opoziție, în tot acest timp asigurându-se o coordonare perfectă a diferitelor tipuri de prehensiune. Iscusința sau discernământul motric este capacitatea de a mobiliza toate resursele fizice și psihice pentru a selecționa din bagajul de abilități manuale numai acele acte motrice care sunt adecvate acțiunii respective. Se știe, de altfel, că aceeași mișcare, cu sau fără finalizare utilitară, nu este executată la fel de toți indivizii
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
dorsală a degetelor 2-5, iar policele cuprinde degetele pacientului pe fața palmară, CP pe treimea distală a antebrațului. Acțiunea: flexia și extensia degetelor de la nivelul falangei 1, cu menținerea în extensie a falangelor 2 și 3. Φ INDICAȚII METODICE: se mobilizează prima falangă, prin flexie și extensie; apoi se mobilizează și a doua falangă, dar se menține în extensie prima falangă și cea de-a treia prin schimbarea CP, policele KT trecând pe fața palmară la nivelul articulației metacarpo-falangiană, iar degetele
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pe fața palmară, CP pe treimea distală a antebrațului. Acțiunea: flexia și extensia degetelor de la nivelul falangei 1, cu menținerea în extensie a falangelor 2 și 3. Φ INDICAȚII METODICE: se mobilizează prima falangă, prin flexie și extensie; apoi se mobilizează și a doua falangă, dar se menține în extensie prima falangă și cea de-a treia prin schimbarea CP, policele KT trecând pe fața palmară la nivelul articulației metacarpo-falangiană, iar degetele 2-5 pe fața dorsală a mâinii pacientului la același
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
o extinde către gesturile grosiere, care, pe măsură ce capacitatea de coordonare a degetelor crește, vor fi orientate în direcția exersării gesturilor de finețe. Exersarea în programul recuperator a tipurilor de prehensiune este condiționată de modul în care pacientul reușește să-și mobilizeze degetele în axele și planurile lor fiziologice de mișcare. O atenție deosebită se acordă atât posturării corporale, cât și poziției de lucru a membrului superior în ansamblu, nu numai a pumnului și a mâinii. Această regulă este fundamentală, întrucât îi
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]