3,398 matches
-
specii mitologice. Minunându-se de virilitatea sa neverosimilă, Vladimir întrebă de Melanie dacă mai există vreo femeie la fel de frumoasă și de apetisantă ca și ea însăși în tot hotelul și pe tot cuprinsul Bărăganului. Când primi răspunsul ei plin de modestie că s-ar putea să mai fie și altele, se simți dator și față de aceste femei, așa că, din spirit promiscuu, pe care se zice că îl practică arabii, puse pariu că ar putea să le facă pe toate să simtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
e așa, Albert rosti el cu dezmierdare că tâlcul acestei pravile umple de desfătare pe cel ce o aude? Profesorul nu-i dădu răspuns, mărginindu-se să primenească, în înzecite păreri de cuget neexprimat, baia lui de reflexii noi. Între modestie și triumf, Vânătorul continuă interogațiile adresate Profesorului: Taci? De ce taci? Poate nu știi care-i agerimea razei de Lună? Dacă nu o știi, ascultă! Află că agerimea razei de Lună este graba de o clipă în care ea străbate întinderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
departe am ajuns, cât de mult a crescut Celebrul animal În cei aproape doi ani cât l-am Îngrijit, cum am reușit la un moment dat să ne transformăm În revoluționari milionari, nu mă pot abține să nu zâmbesc. Dar modestia Începutului are farmecul și dramatismul ei. Așa că, dați-mi voie să vă prezint: lista de necesități: un loc de Întâlnire (Îmi ofer eu birtul, Leac - garsoniera) o imprimantă (Florin are una, dar muribundă) - cel puțin 3 milioane coli autocolante - cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
serviți șerbet: e opera soției! Sărut mîinile tuturor! Apoi se aplecă pe rînd și sărută mîna fiecăreia. Doamna Pavel, aflată În picioare lîngă ușă, se Întoarse cu spatele apropiindu-se de bufet, făcîndu-se a neglija lauda soțului, mimînd stîngaci o modestie vizibil jucată. După scurt timp, În care schimbă, cu aplomb bineînțeles, cîteva vorbe de clacă, el se retrase În camera de alături, unde, așezat În fotoliu, rămas singur, deschise unul din cele două ziare de Capitală din ziua aceea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
vorbă despre omul Herlea. “Trăiesc cu mulțumirea de a fi avut o carieră lungă - obișnuia să- mi spună, în lungile noastre seri de întâlniri colegiale la el acasă - în care am reușit să pătrund în inimile oamenilor.” Apoi, cu înnăscută modestie profesională, dar și cu regretul artistului împlinit, adăuga: “M-am retras de pe scenă din proprie voință și “cu voce” (cu două săptămâni înainte de pensionare, am cântat “Rigoletto”!). Am făcut-o în momentul când am considerat, că m-aș fi repetat
Nicolae Herlea. Un g?nd de desp?r?ire by Viorel COSMA () [Corola-journal/Journalistic/83462_a_84787]
-
caiete, ne dăm seama că retractilitatea socială a acestui om avea rădăcini profunde. De fapt, încăpățînarea cu care evita să apară în public, refuzînd mereu să se manifeste în vreo împrejurare oficială, încăpățînarea aceasta nu pornea din timiditate sau din modestie, ci din ceva mult mai adînc: dintr-un sentiment indelebil al ratării proprii, din certitudinea că viața lui fusese un eșec. Cînd intuiești că de cariera ta profesorală s-a ales praful - iar Dragomir era anume înzestrat pentru a fi
Stilul lui Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8349_a_9674]
-
sensuri și semnificații noi, păstrând semnificantul și reevaluând semnificatul. Astfel, avem de-a face cu „muzici tranzitive, reflexive sau narative” dar - după cum vom vedea - și cu muzici asociate modelelor temperamentale hipocratice. În toate aceste cazuri, autorul ne atrage atenția, cu modestie, că [...] orice poveste muzicală este imposibil de zugrăvit într-un alt sistem semiologic<footnote Idem, op. cit., p. 18. footnote>, și că unele scenarii propuse sunt realiste, verosimile, iar altele utopice, posibile doar în plan teoretic, speculativ<footnote Idem, op. cit., p.
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
Copilul bolnăvicios, ferecat în inhibiții, a devenit un tânăr sociabil și un spirit matur, nu o dată contestatar. Lecturile abundente și variate i-au format un gust literar sigur, pe care criticul nu se sfiește să-l declare, cu exces de modestie, ca pe singura lui calitate. Student la Litere și Filosofie, discută în contradictoriu și îi face șicane lui Mihalache Dragomirescu, al cărui sistem critic, prin excelență dogmatic, forma obiectul unei ironii aproape generale. Meticulos, mereu cu documentele pe masă, descrie
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
născut, într-un fel, această reverență pe care o fac maestrului Ioan Tugearu, care, în noiembrie trecut, a împlinit o vîrstă frumoasă. Apropierea domniei sale de tînăra generație. Și susținerea artiștilor tineri pînă la capăt, necondiționat, cu o uriașă deschidere și modestie. A fost pe aceleași baricade cu generația de tineri balerini, dansatori și coregrafi, le-a încurajat visele, proiectele, bătăliile. Cred că și asta a contat în faptul că mișcarea de dans de la noi a fost, la un moment dat, foarte
Despre Ioan Tugearu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8684_a_10009]
-
poză și un mod de apărare, felul său de-a se purta, stil "mare scriitor", toate astea atrăgeau uneori antipatia. Aparența era însă mai degrabă înșelătoare. Dacă îl cunoșteai puțin, nu era prea greu să-i descoperi vulnerabilitatea și chiar modestia. Sau mai precis nesiguranța, îndoiala. A fost unul dintre scriitorii care credeau într-adevăr în literatură. Avea pentru Pinget o admirație pe care nu șovăia să și-o exprime public. Iar dacă părea obsedat de propria sa operă, acceptând să
Acesta nu e un necrolog... by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Journalistic/8681_a_10006]
-
atâția ideologi și agitatori postmoderniști, Gheorghe Perian e, probabil, singurul postmodern în stare naturală; oricum, singurul care nu practică postmodernismul de amvon, ca pe o religie grabnică; singurul care nu operează prin prozelitism, ci prin toleranță și mai degrabă prin modestia Ťalternativeiť decât prin fanatismul ei. Poate că tocmai de aceea Comitetul Central al postmodernismului nu-l prea iubește, deși e primul autor al unei cărți dedicate Scriitorilor români postmoderni (1996). Dar și aceea era o carte fără dogmă postmodernistă, o
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
mai recente cărți semnate de aceștia. Din partea cealaltă se numește volumul de publicistică și eseuri semnat de Dumitru Radu Popa, volum ce reunește texte de atitudine intelectuală și morală (publicate în ultimii ani în paginile revistei craiovene), miză voalată cu modestie în Lămuririle date de autor: "Din partea cealaltă e un fel de stare de spirit: încercarea de a desluși, prin aerul nebulos al amintirii, ceea ce leagă identitatea unui om matur de anii lui de formație, de crâmpeie fulgurante care, altfel, nepuse
Un incomod agreabil by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8709_a_10034]
-
o bună satisfacție pentru mine, dar în același timp cauza unor mari necazuri, pentru că eram considerat aici ca unul care nu mai exista și dintr-odată am îndrăznit să exist! Draga mea Simona, aș prefera să trăiesc ascuns, ascuns cu modestie în micile mele amuzamente, în micile mele aventuri și plăceri, dar cum vezi sunt obligat să trăiesc cu neplăcere un destin care nu mi se potrivește deloc!" Atmosfera coșmarescă a acestei perioade, care a mers accentuându-se spre 1975, apare
Milan Kundera arta romanului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8717_a_10042]
-
Institut, 3-ème edition, Paris, 1861 (editor: Mallet-Bachelier, Quai des Augustins, 55). {EminescuOpX 119} {EminescuOpX 120} Din această carte deschidem orice față vom voi și vom găsi îndată cuvânt din cuvânt experiența profitată de d. Petrescu, slabele d-sale cunoștințe și modestia sa de a nu fi făcut ceva perfect. Iată dar câteva exemple: Petrescu Pag. 7: Întrebuințăm cuvântul unitate pentru a arăta un obiect oarecare făcând abstracțiune de calitățile sale; și numim în general număr sau totalitatea de mai multe unități
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prozaică dare de seamă asupra unui proiect de lege relativ la clauza penală, dare de seamă în care date statistice și considerațiuni economice ar fi fost mai cu cale decât fraze ieftene, pe care d. D. Giani, cu sentimentul său de modestie, binevoiește a le numi filosofice. Principiul libertății convențiunilor e subordonat principiului libertății omului"! Asta s-ar părea că vrea să zică ceva, dar în fond nu zice nimic. În realitate omul e tot așa de puțin liber precum e picătura
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d-lui Giuvara este că scumpa noastră literatură națională născândă, care până acuma - slavă Domnului - n-a ajuns încă la halul de-a fi apărată și încurajată de bătrânul "Romînul", are nevoie de mai puțină suficiență și de mai multă modestie, mai ales din partea acelora cari prin sine nu însemnează nimic și cari vor să-și câștige un modest nume prin copiarea Vămilor văzduhului. Iar cât despre rămășițele ce strămoșii ne-au lăsat împrăștiate pe ici pe colo, primejdia ase menea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
îndestul de mic pentru întreținerea culturii adevărate; dacă însă în locul acesteia se grămădește cea falsă, se grămădesc enciclopedii medicale, furtografia urechească sau Scrisorile cătră demoșteniți, nu mai e loc pentru cultura cea adevărată și sănătoasă. D. Dame în fine are modestia de-a zice că d-sa e prea neînsemnat pentru ca să ne ocupăm de d-sa. Dar tocmai motivul acesta ne face pe noi să vorbim, căci atunci am trebui să tăcem și despre d. Urechilă. Îndealtmintrelea fraza aceasta ne-aduce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
neînsemnat pentru ca să ne ocupăm de d-sa. Dar tocmai motivul acesta ne face pe noi să vorbim, căci atunci am trebui să tăcem și despre d. Urechilă. Îndealtmintrelea fraza aceasta ne-aduce aminte o epigramă a lui C. Bălăcescu: Din modestie se vede Zici că nu-nsemnezi nimic; Tu o zici făr-a o crede, Eu o crez fără s-o zic. [8 aprilie 1879] {EminescuOpX 218} CESTIUNEA ORIENTULUI ["DUPĂ CUM ȘTIM... După cum știm, o telegramă din Constantinopol ne-a anunțat numirea lui Aleco
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
n-a putut să rămâie afară din corul vocal atât de frumos aranjat în plângere și post universal de către coreligionari. La 27 iulie stil vechi, dată care coincide telegraficește cu data scrisorilor celor două Alianțe, "Fraternitatea" - deși cu mai multă modestie și c-un prefăcut sentiment de strictă legalitate - cuprinde, sub forma unei polemice cu "Războiul", următoarea revistă internă: "Războiul" de la 19 iulie a. c. tună și fulgeră contra evreilor din țară și mai cu deosebire împotriva atitudinei pasive a celor din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și echipament electric, să ridici ici colo uzine electrice, și o să-ți dau ceva cadre de-ale noastre care au mai făcut canale. Trei: în chestiunea devierii: cunoști pericolele unei devieri. Lenin a fost împotriva lor, îmi spuse Stalin cu modestie, ca și când el ar fi fost ceva mai indulgentă decât Lenin și nu făcuse bine că nu-i urmase învățătura: era în măsură să mă sfătuiască să nu fiu indulgent. Li-chidați, zise, printr-o discuție în Comitetul Central și apoi în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și legume. "E foarte bun, zise Micu uimit, înfulecînd cu poftă. Nu-i mai păsa de ciupercile, pe care le mesteca preocupat, savurîndu-le de data asta. Ne dați și nouă rețeta?" Rețeta e ce se vede, zise Matilda cu o modestie simplă: crap mare, sos de legume și untdelemn, legume și ciuperci și... la cuptor... Cine vă ține menajul, mai zise ea, duduia știe să gătească?" " Știe și ea ce știu și eu, zise Micu, un ceai, o omletă... Noroc că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ceilalți, ca doi oameni care știu mai multe decât cei care îi ascultă. Nu i-am văzut de pildă niciodată dând semne că se iubesc, nici cel mai mic, dar gândul acela secret pe care el i-l adresa și modestia cu care ea îl primea fără să fie tentată să-l desvăluie erau semnul superior unei mângâieri, care n-ar fi avut nimic nenatural, unei tandreți în voce, unei priviri revelatoare, adesea neștiute de cei ce se iubesc. Un mister
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lipsit de interes, o chestie personală fără semnificații adânci... Erau evenimente eterne puțin importante. Nou și pasionant era ceea ce se petrecea într-o ședință. Nu vroia să mă impresioneze și nici nu mă impresiona (avea în glas un soi de modestie simplă și nesimulată de om înțelept care nu jubila de o mare victorie, deși se speria în adâncuri de o înfrîngere) când îmi spuse că la ședință luaseră parte președintele Consiliului de Miniștri și președintele Marii Adunări Naționale, bătrânul zimbru
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mititel s-ar putea simți ofensat și să-i răspundă). "Un universitar la filozofie, îi răspunsei, nu e neapărat un filozof." "Nu e? Dar ce e?" "Un simplu profesor!" "Un simplu profesor", îmi reluă el intonația modestă și asupra acestei modestii a mele făcu iar: "aaîîîaaa!" Și se uită dracului într-o parte, scârbit parcă de spectacolul puținătății umane. Da, nici măcar nu puteai zice că râde de tine, atât de sus se simțea. Acrit de lipsa de variație a comportării oamenilor
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sa este aproape de arhetipul naționalismului critic. În locul glorificării măreției eroice a trecutului românesc, D.D. Patrașcanu (1937) este deplin conștient de statutul minor și locația periferică a istoriei autohtone în contextul istoriei universale. Într-o remarcabilă declarație de umilință istorică și modestie națională, Patrașcanu recunoaște că "istoria popoarelor apusene, în desfășurarea ei, ne prezintă figuri gigantice, culturi străvechi și evenimente mai formidabile decât le putem găsi în vifosorul nostru trecut" (p. III). Totuși, pe urmele lui Kogălniceanu din Cuvântul pentru deschiderea..., Patrașcanu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]