4,567 matches
-
asupra realităților românești sub raport social, cultural, economic, politic și În cea mai largă măsură despre istoria obștei românești. Curentul de idei promovat de presă a dus la crearea Partidului Național Moldovenesc și redactarea programului acestui partid prin formularea doleanțelor moldovenilor. Pe primul loc se situa autonomia Basarabiei, apoi reforma agrară, reorganizarea Învățământului În sensul principal - introducerea limbii materne În școli. Pan Halippa s-a aflat În fruntea susținătorilor acestor reforme. Petre V. Haneș, martor ocular al evoluției politice În peisajul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Inculeț este trimis În Basarabia de Guvernul Kerenski, Împreună cu alți 40 de activiști revoluționari pentru sprijinirea și adâncirea revoluției ruse. Ajuns la Chișinău la sfârșitul lunii August 1917, cunoaște și Înțelege ce simt, ce doresc și spre ce se Îndreaptă moldovenii. Sub Îndrumarea sa este declanșată o vastă acțiune de culturalizare a satelor pentru reaprinderea conștiinței naționale și antrenarea cetățenilor la un program care să apere interesele și demnitatea basarabenilor. Adunările, mitingurile și congresele, desfășurate În Întreaga Basarabie au culminat cu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
sa În istorie debutează În data de 21 noiembrie 1917, când rostește o cuvântare de salut la inaugurarea ședințelor Sfatului Țării În numele ziarului „Cuvânt Moldovenesc”. În ianuarie 1918 este ales deputat În Sfatul Țării din partea Societății Studenților Moldoveni și a Moldovenilor Transnistreni. După absolvirea școlii Începătoare din Susleni, urmează Seminarul Teologic din Chișinău, iar după absolvire În 1917 continuă studiile superioare la Facultatea de Litere și Istorie a Universității din Iași (1918-1924ă. Apreciat de corpul universitar ieșean este propus pentru continuarea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
aplicat În timpul țarismului. Deportările au continuat. Masive! Școlile au devenit mijloace principale de dezinformare În ceea ce privește istoria, cultura și spiritualitatea românească. Prin falsificarea adevărului istoric și cultural s-a ajuns la decretarea a două limbi și a două popoare: români și moldoveni. Cuțitul a fost Înfipt, cum se spune, drept În inimă. Dorința românilor de păstrare a identității culturale și de neam a fost taxată ca tendință revanșardă și expansionistă, preamărinduse la nesfârșit generozitatea și superioritatea culturii fratelui mai mare. În ciuda speranțelor
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mult decât atât, a reconsolidat o conștiință națională capabilă să reziste demersului sovietic de deznaționalizare forțată, inumană prin măsuri drastice de depopulare, prin deportări și emigrație planificată. Aceeași conștiință națională a rezistat diversiunii provocate pe bază de limbă și etnogeneză: moldoveni și români, susținută fiind de eforturi culturale uriașe exercitate de un imens aparat de cercetători, comentatori, analiști, publiciști, scenariști, situați pe mai multe trepte de control și Îndrumare angajând În sectorul de propagandă o masă de obiediență și ignoranță. În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
faptului că vânătoarea de dușmani ai poporului și socialismului continuă, În Basarabia aveau loc evenimente izvorâte din conștiință națională, inteligent și cu prudență concepute, desfășurarea lor fiind de regulă precedată sau succedată de slogane oratorice marxiste. Limbajul conformist, propriu unor moldoveni cu responsabilități oficiale, se impunea pe de o parte pentru a masca intenția reală, iar pe de altă parte pentru a conferi În ochii oficialităților o anumită credibilitate demersului național de care realizatorii erau sincer animați. Dintr-un asemenea unghi
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Mari, județul Soroca. Tatăl lor, Alexandru Cazacliu, mazil sorocean, a fost vizitat la scurt timp după eliberarea Basarabiei de către Mihail Sadoveanu și care povestește de vizita făcută vestitului mazil. A fost impresionat de harul de povestitor În legătură cu viața sa, aspirațiile moldovenilor basarabeni, mândru de opțiunile politice a celor doi feciori. Redăm după I. Colesnic scurte note biografice publicate În studiul enciclopedic Sfatul Țării (1998ă. Cazacliu Grigore s-a născut la 20 ianuarie 1892; școala primară, gimnaziul și liceul tehnicoagricol le-a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
s-a născut În cătunul Slobozia Cușelănca, iar școala primară și medie le urmează În capitala Basarabiei. Studiile superioare le-a urmat la Kiev unde activează În sprijinul mișcării Pro Basarabia, organizație care sa afirmat prin participarea militanților pentru drepturile moldovenilor basarabeni - Șt. Ciobanu, Al. Mateevici, S. Mirafia. La constituirea Partidului Național Moldovenesc este ales În Comitetul din Conducere, iar la Congresul de Constituire a Organizației Studenților Basarabeni din 20 mai 1917 aduce salutul Partidului recent Înființat. La Congresul Naționalităților din
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
participă la reuniunea ostașilor moldoveni sub președinția lui Gh. V. Madan. La finalul Întâlnirii adunarea Își exprimă hotărârea de a se Înscrie În Partidul Național Moldovenesc care revendica prin programul său: 1. Împroprietărirea țăranilor pe temeiul criteriilor democratice; 2. Partidul Moldovenilor să ia atitudine Împotriva jafurilor și anarhiei ce bântuiau În acel timp În Întreaga Basarabie. A. Crihan participă la Înființarea Comitetului Național Ostășesc din Odessa și la Înființarea primelor cohorte de ostași basarabeni cu sarcina de Comisar pentru ”trebile Sovietelor
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
la Iași, Înviorat de Întâlnirea cu foștii elevi din Bălți și cu regretul că ”nu poate trece Prutul măcar și pentru o fracțiune de zi. ” Nostalgia și drama spațiului basarabean le vedem sintetizate În: ”la nord de cercul polar rătăcesc moldovenii prin noapte/ În căutare de sălașuri de iarnă/ Se potihnesc și cad În troiene/ Lupii miloși din Carelia/ Le sfâșie pieptul cu colții/ Nu-I lasă să moară de frig” -(Rătăcesc moldoveniiă. În toate Împrejurările ascensiunii sale a evocat cu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ultimelor secole. Am În vedere două teme. Mai Întâi aș aborda aserțiunile hazlii că Înainte de formarea statului moldovenesc un prisecar de lângă Suceava, Iațco, a adus, nu se știe cum și de ce, niște ucraineni, de a populat În câțiva ani cu... moldoveni un teritoriu de la Colacin și Colomeea până la Marea Neagră. A doua boacănă care trebui demistificată este ”Cântecul cneazului Igor”, care Însuflețește pornirile expansioniste de esență slavă. Numai că povestea asta este cântată pe strune neacordate la realități. Este un fabricat mult
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
naționale colaborează la revistele „Viața Basarabiei” condusă de Pan Holippa, „Revista Fundațiilor Regale” dar mai cu seamă la „Convorbiri Literare”. După declanșarea războiului de eliberare tema articolelor de presă erau persecuțiile religioase din Basarabia ocupată, mijloacele inumane În scopul descreștinării moldovenilor. La scurt timp de la declanșarea războiului, trece dincolo de Nistru și În perioada românească ale identifică cu realitățile acestei provincii autonome colaborând intens la săptămânalul „Transnistria”. Literatura și organele de presă care apăreau Înainte În provincia de peste Nistru erau În totalitate
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
a spânzurat... Și a plecat.” Păncescu trece iar cu furca-n spinare prin fața casei. Mierea din farfurioară mi s-a topit demult. S-au învălmășit cețurile de pe Râiosu până spre Clocotici. Soarele a mai pâlpâit stins pe coroana albă a Moldoveanului și s-a ascuns. Fumul de sub pirostrii se culcă spre Râul Doamnei și miroase a ceaun ars. “Nu a existat nici o luptă de rezistență anticomunistă în Argeș, cu atât mai puțin antisovietică. Banda Arnăuțoiu-Arsenescu continua lupta lotrilor de altădată. E
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Hurmuzachi, unde se puteau pregăti ca specialiști cu studii universitare. Sistemul de burse era mai bine pus la punct atunci. Am discutat și cu președintele Ucrainei care mi-a spus că este dorința celor din Basarabia să spună că sunt moldoveni și nu români și că vorbesc moldovenește. Există 13 asociații ale românilor din Cernăuți în conflict permanent și și-au pierdut locul de deputat în Parlamentul de la Kiev. Bine, dar România acceptă ca ucrainenii de la noi să fie reprezentați automat
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
vreodată un personaj mai urât în tot spațiul românesc. Ion Sturza, convins că Plahotniuk l-a lucrat în Parlament, scria imediat după propunerea lui Marian Lupu despre acest monstru: „De ce dorește neapărat război acest om? Este cel mai detestat dintre moldoveni. Este autorul matricei oligarhice din țară. Participant activ la furtul miliardului și al schemei de spălare de bani. Beneficiar al schemei de energie, telecomunicații, metal și multe altele. Plătitor regulat de mită la mulți demnitari din Moldova și nu numai
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ca un ordin secret: comandanții industriei să fie ruși sau ucraineni, transferați din alte părți ale imperiului. De aici și apariția în stânga Nistrului a unei elite separate. Am în vedere o parte a consacratei nomenclaturi a PCUS, care nu includea moldoveni de pe malul drept al Nistrului, adică români basarabeni. Paralel, în Basarabia, se evidențiase un alt aspect al industrializării forțate sovietice - consolidarea unui mare complex agraro-industrial de importanță unională. Complexul agroalimentar local era printre cele mai avansate din URSS. Mulți conaționali
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
generalului Lebed. Trăiam timpuri tulburi. Presa rusă descoperea fapte de răpire a martorilor incomozi. Ziarele scriau despre executarea unor indezirabili, conform legii marțiale, fără anchetă și judecată. Auzeam despre tortură. La Tiraspol, prin biroul comandantului treceau sute de oameni, atât moldoveni, cât și militari ruși. Astăzi, însă, n-o să-i auzi vorbind pe martorii oculari - unii nu mai sunt în viață, alții și-au luat zborul... Și Nistrul are ape adânci. În vâltoarea lor poate să dispară orice, fără urmă... Vladimir
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
o cruce de hotar, atletic chiar, poartă pe chip expresia apotropaică a coifului de la Coțofănești. Fiindcă este un suflet bun, dar să nu-l calci pe sistem! Un partener de afaceri din Țara Sfântă nu a înțeles de ce nu vrea moldoveanul un câștig rapid, cu meseriașe exotice, aduse anume de el aici pentru politicieni plictisiți și cartofori cinici. „Apăi io așa nu vreau! Ce-ar zice mama să afle că fac nelegiuiri la han?...” Și a trebuit să se despartă ca
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
aflăm că Arghezi a spus că pictura intransigentului Pallady este „culoare oftată sau suspin perceptibil cu ochii”, iar George Călinescu a afirmat că „Pallady este un poet de mare rafinament...un poet care scrie cu penelul”. Părinții lui Pallady, boieri moldoveni de seamă, au ridicat casa aici în via din Bucium prin 1855. Th.Pallady descoperitorul Buciumului pictural cu lumina lui difuză care nu știi de unde vine...spunea despre casa de aici: „Am avut o casă în Bucium...sus pe deal
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
te-au întristat prea mult. Aștept cu viu interes slovele tale. Pe curând, iubite prieten. X Nu mai credeam că o să-ți amintești de remarca pe care o făcurăm noi cândva, privitoare la faptul că George Topârceanu devenise atât de moldovean încât în conferința „Cum am devenit ieșean”, din 1935, a folosit cu dezinvoltură cuvântul „colb”. M-am bucurat nu numai pentru că ți-ai adus aminte de dragul Topârceanu, ci și pentru că mi-ai amintit cât de colbăiți și arși de soare
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
plăcere, cu bucurie, cu boare de nostalgie și pe care, dacă ești îndemnat, îl istorisești celor dispuși să te asculte cu mult lux de amănunte. De la părinții și frații mei mai mari am învățat limba maternă, acea vorbă domoală de moldovean cu inflexiuni calde și cuvinte aduse la lumină din tezaurul unui grai pe care marii noștri scriitori, Creangă, Sadoveanu, Eminescu, ni l-au făcut familiar. Sub privirile atente ale părinților și surorilor am crescut, m-am jucat cu copiii de
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
Moldova, mă cuprinde un fior de emoție când știu că sub acea lespede de marmură se odihnește în veci corpul acelui viteaz care a apărat cu atâta dârzenie alături de plăieșii săi hotarele întregii Moldove, de hoardele streine, spre mândria tuturor moldovenilor, în durerea și spaima dușmanilor, care căutau mereu să subjuge această frumoasă și bogată regiune. La moartea acestui viteaz, l-a plâns tot poporul moldovean, însă pentru noi el n-a murit, el trăiește veșnic în inimile și sufletele noastre
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
-i avem. Mulțumiți-vă dintâi cu traduceri; piesele originale vor veni mai târziu; când tinerii scriitori vor vedea că există o scenă națională, se vor grăbi să-i ofere concursul; dar pentru asta trebuie răbdare și, mai ales, interesul tuturor moldovenilor față de o întreprindere care nu poate aduce decât bine poporului nostru.“ Dincolo de obiectul ei particular, pledoaria atât de caldă a tânărului Kogălniceanu are darul să ne edifice asupra unui adevăr important: la baza „formelor fără fond“ nu stau impulsurile generoase
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fost în stare a mă lămuri din adresa de față, apoi rog ca să mi se trimată, odată cu ea, și pe amploiantul ce au scris-o, ca să mi-o citească.“ (Frământări literare cu schimbarea alfabetului, în Ioan Neculce, 1923, p. 233) Moldovean mehenghi și caustic, de o delicioasă îndărătnicie, personajul pare desprins dintr-un „cânticel“ de Alecsandri. I-ar fi stat bine lângă Nae Postuleanu, „paraponisitul“ din 1866, care-și „recomenda meritele pe altarul patriei spre a fi integrat în vreun cerbiciu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
desigur ar fi spus-o) că Isidor Budu era băcăuan și că se născuse în același an (la 21 februarie 1881) cu Bacovia. La rîndul său, profesorul Marin Cosmescu-Delasabar, care a scris un studiu monografic intitulat Ceva de neamul Budenilor moldoveni (Ed. „Grigore Tabacaru”, 2000), a știut aceste lucruri, însă pentru că n-a văzut „Arta”, nu pomenește de întîlnirea celor doi în pagina revistei ieșene. Egale ca mărime (trei strofe fiecare), poemele lor au fost așezate astfel: „Marguerite” (datat: „Munchen 1904
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]