2,533 matches
-
Curtea de Argeș, unde a fost înmormântată Regina Ana, și-a disputat cu Sinaia poziția de capitală de vară a României, în timpul regelui Carol I. Primul rege al României moderne a construit un Palat, jumătate regal, jumătate episcopal, pe domeniul monahal din Curtea de Argeș, ne-a spus Dan Ciachir. Scriitorul, care a locuit, în 1986, în Palatul din Curtea de Argeș, a dat DCNews amănunte despre această minune arhitectonică. De ce a fost aleasă Sinaia Parcul din jurul mănăstirii de la Curtea de Argeș se întinde pe 14 hectare
Secretele Palatului Regal de la Curtea de Argeș. De ce a ”câștigat” Sinaia () [Corola-website/Journalistic/105989_a_107281]
-
ar fi Lourdes, Fatima, Montserrat, Mária-Pocs, Loretto sau Czestochowa', consideră reprezentanții Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla. Potrivit informațiilor oferite de Mitropolia Clujului, Mănăstirea de la Nicula este atestată documentar în anul 1552. În primul secol de existență aici a fost o așezare monahală modestă, "un fel de sihăstrie a câtorva călugări retrași în pustietatea codrului, păstrând urma discreției la fel ca în cazul altor vetre monahale ardelene", după cum susțin reprezentanții Mitropoliei Clujului. Numele ei a ieșit la lumină de abia în primăvara anului
Mănăstirea Nicula. Mii de credincioși ortodocși și greco-catolici în pelerinaj by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105988_a_107280]
-
Nicula este atestată documentar în anul 1552. În primul secol de existență aici a fost o așezare monahală modestă, "un fel de sihăstrie a câtorva călugări retrași în pustietatea codrului, păstrând urma discreției la fel ca în cazul altor vetre monahale ardelene", după cum susțin reprezentanții Mitropoliei Clujului. Numele ei a ieșit la lumină de abia în primăvara anului 1699, prin icoana Maicii Domnului, zugrăvită în 1681 de către preotul ortodox Luca din Iclod, cumpărată de la acesta de nobilul român Ioan Cupșa și
Mănăstirea Nicula. Mii de credincioși ortodocși și greco-catolici în pelerinaj by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105988_a_107280]
-
cu viață — s-au refugiat peste munți. În 1774 mai exista în Nicula un singur călugăr ortodox; după toate probabilitățile acesta este anul în jurul căruia mănăstirea Nicula a intrat sub administrație greco-catolică. Deși ca mănăstire propriu-zisă, cu călugări și pravilă monahală, nu a funcționat decât 13 ani, între 1935 și 1948, ea a continuat să rămână obiectiv de pelerinaj prin icoana Maicii Domnului", se arată într-un comunicat al Biroului de Presă al Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului. Biserica de zid
Mănăstirea Nicula. Mii de credincioși ortodocși și greco-catolici în pelerinaj by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105988_a_107280]
-
a refugiat în sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului, de unde s-a întors triumfal și definitiv în 1992. În acest răstimp, de 44 de ani, Nicula a reintrat în conul de umbră al istoriei, rămânând o mănăstire modestă, cu o viață monahală întru nimic ieșită din comun", se arată în comunicatul Mitropoliei Clujului. Mănăstirea Nicula, al doilea centru de pelerinaj din România Începând cu anul 1992, în condițiile libertății religioase de după Revoluția din Decembrie 1989, Mănăstirea Nicula a devenit al doilea mare
Mănăstirea Nicula. Mii de credincioși ortodocși și greco-catolici în pelerinaj by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105988_a_107280]
-
e drept, ambiguu, deoarece ar putea fi interpretat și ca un gest purificator, în numele principiului evanghelic trădat, ni-l oferă tirul pamfletar orientat asupra Bisericii și a slujitorilor acesteia: Faptul poate părea, la prima vedere, oarecum surprinzător, dată fiind experiența monahală de tinerețe a lui Arghezi. Explicația trebuie găsită însă tocmai în reversul medaliei: scriitorul cunoscuse, între 1900-1905, din interior viața monahală și instituțiile ce o guvernează, în toate amănuntele sale. Chiar și plecarea sa intempestivă, prin demisia din postul de
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
pamfletar orientat asupra Bisericii și a slujitorilor acesteia: Faptul poate părea, la prima vedere, oarecum surprinzător, dată fiind experiența monahală de tinerețe a lui Arghezi. Explicația trebuie găsită însă tocmai în reversul medaliei: scriitorul cunoscuse, între 1900-1905, din interior viața monahală și instituțiile ce o guvernează, în toate amănuntele sale. Chiar și plecarea sa intempestivă, prin demisia din postul de diacon ce-l ocupa la Catedrala Mitropolitană din București, poate constitui motivul în plus al unor nemulțumiri la adresa clerului, amplificate mai
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
dărnicia unor oameni generoși, Mănăstirea Leorda, cu cele trei locașuri de închinare - cu hramul „Sfintele Femei Mironosițe”, „Sfântul Mucenic Pantelimon”, „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” - este o oază de ortodoxie, unde credința își are rădăcina în arborele neamului românesc. Așezământul monahal se află sub ocrotirea Sfântului Mare Mucenic Pantelimon și a fost înălțat pe locul unei vechi bisericuțe.Praznicul a început cu Sfânta Liturghie, oficiată de PS Evsevii, Episcop de Șepetovka și Slavuta, regiunea Hmelnițk, susținut de un sobor de 30
Monumente ale credinţei () [Corola-website/Journalistic/296390_a_297719]