3,345 matches
-
Muncel și altele. Onufrie Vințeler presupune că la originea toponimului Zalău stă un apelativ de origine slavă și oferă trei ipoteze. Prima arată că Zalău s-a format din "zalaj", din limba rusă, care are sensul de depresiune între două movile. A doua ipoteză arată că toponimul s-a format din "zola", întâlnit în limbele slave cu sensul de sol după arderea pădurii. Istoricul arată că în Zalău au avut loc numeroase defrișări de păduri prin metoda arderii. A treia ipoteză
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
unei coline tot de argint, iar în stânga, pe fond roșu, un iepure de aur, ridicat în două labe spre dreapta, având deasupra două stele de aur cu cinci raze. Aceasta este o veche stemă rectificată, la care s-a adăugat movila de la Tecuci, care servea în vremurile cele mai vechi drept loc de veghe. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Tecuci. A fost declarat municipiu în anul 1968. Tot în această perioadă, Tecuciul a fost cunoscut sub
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
Acestea sunt doar două documente ce amintesc de Huși, însă au mai existat și altele. În 1495, Ștefan cel Mare a construit aici o biserică cu hramul "Sfinții Apostoli Petru și Pavel". Un secol mai tarziu, în 1598, domnitorul Ieremia Movila a înființat Episcopia Hușilor, iar Biserică "Sf. Apostoli Petru și Pavel" a devenit catedrală episcopala. evrei , au ajuns la Huși , cam prin anii 1590- 1600 , după ce au evacuat Spania , prin 1452-1457, și unul din primii necesități sun servici de religia
Huși () [Corola-website/Science/296985_a_298314]
-
de asemenea, la intrarea în Depresiunea Neamțului, la poalele Culmii Pleșu, Vârful Vânători (624 m). Principale forme de relief sunt Depresiunea Neamțului (Ozana - Topolița) și dealurile și culmile ce țin de Subcarpații Moldovei: Culmea Pleșu (culme submontană) la nord, dealurile Movilelor, Humulești și Ocea la sud, și dealul Boiștea care închide valea Ozanei la est. Culmea Pleșului, cu o lungime de 24 km, situată la nord, are înălțimea maximă de 913 m. Înspre orașul Tîrgu Neamț, se află vârful Vânători care
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
Neamț, se află vârful Vânători care are altitudinea de 623 m, ce se ridică cu aproape 250 m deasupra albiei râului Ozana, printr-o pantă stâncoasă. Înspre sud dealurile au aspect de coline datorită înăltimilor lor nu foarte mari: Dealul Movilelor (440 m), dealul Humulești (410 m), dealul Ocea (400 m). Dealul Boiștea este situat pe latura estică a orașului Tîrgu Neamț, pe cealaltă parte a râului Ozana, la ieșirea din depresiunea subcarpatică. Are altitudinea maximă de 582 m și străjuiește
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
șoseaua județeană DJ201, care merge pe malul drept al Ialomiței la Slobozia și mai departe către Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Tot lângă Țăndărei, DN2A se intersectează cu șoseaua județeană DJ212, care duce spre sud la Platonești, Movila și Fetești (unde se termină în DN3B) și spre nord la Mihail Kogălniceanu și mai departe în județul Brăila la Berteștii de Jos, Stăncuța, Gropeni și Chiscani (unde se termină în DN21). Orașul este nod feroviar, aici întâlnindu-se calea
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
din Târgoviște (5-8 octombrie 1595) și apoi București (12 octombrie 1595), după care le-a provocat pierderi grele în retragerea lor disperată peste Dunăre la Giurgiu (15-20 octombrie 1595). Între timp, Ștefan Răzvan este înlocuit de pe tronul Moldovei cu Ieremia Movilă, domn fidel polonezilor. În 1594 și în anii următori Mihai Viteazul a condus o campanie militară în sudul Dunării, cucerind cetățile Isaccea, Măcin, Cernavodă, Razgrad, Babadag, Târgul de Floci, Silistra și chiar Rusciuc, Șiștova, Nicopole și Vidin. Potrivit istoricului Nicolae
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
modernă, începe a fi receptat ca unificator abia spre mijlocul secolului al XIX-lea. O asemenea interpretare lipsește cu desăvîrșire în istoriografia cronicărească a veacului al XVII-lea și chiar mai târziu, spre 1800, la Școala Ardeleană". Domnia lui Ieremia Movilă, devotat polonezilor, însemnase practic îndepărtarea Moldovei de Sfânta Alianță. În Transilvania, Sigismund renunța la tron în favoarea vărului său, Andrei Bathory (de asemenea înclinat către politica polonă). În iulie 1599 Mihai Viteazul a trimis o solie la Praga pentru a cere
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
recunoscut de Dietă doar ca guvernator imperial, Mihai a fost conducătorul "de facto" al Transilvaniei. La 1 mai 1600 Mihai își așeză tabăra la Prejmer. Acolo făcu cunoscut ostașilor săi că vor trece Carpații pentru a-l alunga pe Ieremia Movilă de pe tronul Moldovei. La 6 mai Mihai în fruntea oastei sale trece munții, dar nu pe drumul obișnuit, unde știa că îl așteaptă dușmanul, ci urcându-se pe munții cei mai grei. În acea vreme armata sa a avut mult
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
urcându-se pe munții cei mai grei. În acea vreme armata sa a avut mult de suferit, mai cu seamă din lipsa proviziilor care nu se găseau nici acolo și nici în părțile Moldovei, care au fost pustiite de Ieremia Movilă. Caii nu au avut pășune iar ostașii au fost siliți să mănânce foi din copaci. Mihai îl învinge pe Ieremia Movilă la Bacău, și realizează astfel, prima unire a țărilor române. Titulatura folosită de voievod (într-un document din 6
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
lipsa proviziilor care nu se găseau nici acolo și nici în părțile Moldovei, care au fost pustiite de Ieremia Movilă. Caii nu au avut pășune iar ostașii au fost siliți să mănânce foi din copaci. Mihai îl învinge pe Ieremia Movilă la Bacău, și realizează astfel, prima unire a țărilor române. Titulatura folosită de voievod (într-un document din 6 iulie 1600) era: „Domn al Țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei”. La recomandarea marii boierimi, Mihai a numit
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
-l susțină pe român. Împreună cu generalul Basta, Mihai pornește campania de recucerire a teritoriilor românești. Prin victoria de la Guruslău (3 august 1601), voievodul valah îl îndepărtează pe Bathory din Transilvania. Continuă prin a recupera Țara Românească gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron. În aceste condiții, se întrezăreau perspectivele unei noi uniri românești, perspectivă ce nu convenea împăratului habsburgic, Rudolf al II-lea. Din ordinul său se pune la cale înlăturarea fizică a domnitorului român, și la , la 3 km sud
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Unul este un alt monument de arhitectură, conacul dr. Constantin Angelescu, datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Celălalt este un sit arheologic aflat la nord-est de sat în punctul „Movila lui Pătrașcu” care cuprinde o așezare și o necropolă din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din perioada Latène (secolele al V-lea-I î.e.n.), o altă necropolă din primul mileniu
Stâlpu, Buzău () [Corola-website/Science/301044_a_302373]
-
reședința) și Vâlcele. Are o populație de aproximativ 3330 locuitori. Comuna Ulmeni se afla la o distanță de vest de municipiul Buzău și de municipiul Ploiești. Prin localitate trec râul Sărata și pârâul Dara. Se învecinează cu comunele Merei, Stâlpu, Movila Banului, Săhăteni și Pietroasele. Comuna este străbătută de șoseaua națională DN1B, care leagă Buzăul de Ploiești. Lângă satul Sărata, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ203C, care o leagă spre nord de Pietroasele și spre sud de Movila Banului
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
Stâlpu, Movila Banului, Săhăteni și Pietroasele. Comuna este străbătută de șoseaua națională DN1B, care leagă Buzăul de Ploiești. Lângă satul Sărata, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ203C, care o leagă spre nord de Pietroasele și spre sud de Movila Banului. Prin comună trece calea ferată Buzău-Ploiești, localitățile comunei fiind deservite de stațiile "Ulmeni" și "Clondiru" Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ulmeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
interes local. Unul dintre ele este clasificat ca monument de arhitectură; este vorba de biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, datând din secolul al XIX-lea, aflată în satul Vâlcelele. Celelalte două sunt clasificate ca situri arheologice. Situl de „Pe Movilă”, a flat la ieșirea din satul Clondiru spre Movila Banului, în jurul cramei fostului CAP, cuprinde o așezare aparținând culturii Boian din neoliticul mijlociu (mileniile al V-lea-al IV-lea î.e.n.) și una din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolele al
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
de arhitectură; este vorba de biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, datând din secolul al XIX-lea, aflată în satul Vâlcelele. Celelalte două sunt clasificate ca situri arheologice. Situl de „Pe Movilă”, a flat la ieșirea din satul Clondiru spre Movila Banului, în jurul cramei fostului CAP, cuprinde o așezare aparținând culturii Boian din neoliticul mijlociu (mileniile al V-lea-al IV-lea î.e.n.) și una din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolele al III-lea-al IV-lea e.n.). Situl de la Ulmeni
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
lui Ștefan Leu” din colțul vestic al satului Poșta Câlnău, de pe malul drept al râului Câlnău, cuprinde o așezare din epoca migrațiilor aparținând culturii Cerneahov (secolele al III-lea-al IV-lea) și una medievală timpurie aparținând culturii Dridu. La „Movila Boului”, tot în preajma satului Poșta Câlnău, dar spre est, la 5,5 km de gara Boboc, s-au găsit urmele unei așezări din neoliticul mijlociu (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.). Un al treilea sit, mai amplu, se
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
dar spre est, la 5,5 km de gara Boboc, s-au găsit urmele unei așezări din neoliticul mijlociu (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.). Un al treilea sit, mai amplu, se află în preajma satului Potârnichești pe diverse movile din jurul satului. El cuprinde cuprinde opt necropole: una eneolitică, din mileniul al IV-lea î.e.n.; una din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.); trei din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n., din
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
obiective din comuna Săhăteni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice și două ca monumente de arhitectură. Situl arheologic de la Istrița de Jos, aflat în luncă, „la movilă”, cuprinde o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor, aparținând culturii Cerneahov din secolul al IV-lea, precum și o așezare medievală din secolele al XVI-lea-al XVII-lea și o necropolă din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice și celelalte două ca monumente de arhitectură. Ambele situri arheologice se află în zona satului Știubei. Primul, de la „Movila Săpată”, cuprinde o așezare neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) și o necropolă medievală timpurie din secolele al X-lea-al XI-lea. Celălalt
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
o așezare neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) și o necropolă medievală timpurie din secolele al X-lea-al XI-lea. Celălalt, aflat la movila Panait D. Matei, aflat la sud-sud-est de sat, cuprinde și el o așezare neolitică și una din Epoca Bronzului din aceleași perioade ca primul, precum și o așezare din epoca migrațiilor aparținând culturii Cerneahov (secolul al IV-lea e.n.) și o
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
interes local, toate fiind clasificate drept situri arheologice. Primul este așezarea din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al VI-lea) descoperită la nord-est de Oreavu, pe terasa înaltă a râului Râmnicu Sărat. Un al doilea sit, aflat în punctul „Movila Miresii” de lângă satul Rubla include o așezare neolitică din mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n., una din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), și una aparținând culturii Cerneahov din epoca migrațiilor, secolul al IV
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
Cinci obiective din comuna Ziduri sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate drept situri arheologice. Situl arheologic de la Costieni, aflat la est de sat, pe malul gârlei Valea, și pe movila de la izvor aflată la 1 nord-est de sat, cuprinde o așezare eneolitică din mileniul al V-lea î.e.n., două așezări din secolele al III-lea-al IV-lea e.n. și una din epoca migrațiilor (secolele al VIII-lea-al IX
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
î.e.n.), Epoca Bronzului (cultura Monteoru, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.) și epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolele al III-lea-al IV-lea e.n.). Pe terasa de la poalele „Movilei Bătrâne” din Lanurile s-au descoperit două necropole, una aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului și una culturii Cerneahov din epoca migrațiilor. Un al patrulea sit, aflat la vest de satul Zoița, pe movila Zoița, cuprinde o așezare și din
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]