57,196 matches
-
produselor, ale serviciilor ... vor face pasul important în ridicarea României de pe ultimele locuri din Europa. Pe umerii săi, a Profesorului, se sprijină, până când, și ... ospătarii! Cine se mai gândește și la țărișoara aceasta, cu toate formele sale de relief, cu munții ei bogați, cu izvoarele cristaline, cu dealurile și foste odată, stufoase păduri, populate cu capre negre, cocoși de munte... Aici, unde Mihai Viteazul a scris istorie, El, profesorul, alături de investitori, laolaltă pot sădi o sămânță. Sămânța exemplului de urmat. ...Așadar
COMPLEXUL DE LÂNGĂ FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381598_a_382927]
-
Profesorului, se sprijină, până când, și ... ospătarii! Cine se mai gândește și la țărișoara aceasta, cu toate formele sale de relief, cu munții ei bogați, cu izvoarele cristaline, cu dealurile și foste odată, stufoase păduri, populate cu capre negre, cocoși de munte... Aici, unde Mihai Viteazul a scris istorie, El, profesorul, alături de investitori, laolaltă pot sădi o sămânță. Sămânța exemplului de urmat. ...Așadar, un român s-a întors din Spania. Hotărât ca și prin exemplul și dăruirile sale, să poată determina, atât
COMPLEXUL DE LÂNGĂ FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381598_a_382927]
-
Ce îmi veghează lumea, prin furtuni, Și-n bezna grea îmi luminează calea Ferindu-mă de negre-amărăciuni, Măicuța mea, când mă doboară jalea. În ziua când, măicuță, împlineam Frumoasă vârstă, tinerețe-n floare, Obrazul tău și pieptul îl sădeam Sub munte de pământ și de răcoare. Mi-e dor și jale, mamă, mi-e pustiu Și-mi duc, smerită, gândul către tine Și te-nștiințez c-am început să scriu Amestecând cuvinte cu suspine... Referință Bibliografică: MI-E DOR ȘI JALE
MI-E DOR ȘI JALE, MI-E PUSTIU de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381645_a_382974]
-
latină a neamului și Școala latinistă Ardeleană formulează Programul de emancipare națională, care intră în conflict atât cu maghiarii, cât și cu greco-slavii din Țările Române”. Mai întâi, să reținem că Uniația nu a angrenat chiar întreaga suflare românească de peste munți. De asemenea, nu prin Uniație s-a descoperit originea noastră latină: ea fusese afirmată de cronicarii „de dincoace” și des invocată de Cantemir moldoveanul. De aceea, mai degrabă, Uniația, pentru a se legitima, a preluat ca argument istoric ideea originii
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
furat, căzuse într-un ciulin și așa le-a mers numele. Cultivau legume pe pământul primit și nu se dădeau în lături de la furtișaguri. Erau oameni aprigi la mânie și duri ca o stâncă. Caii lor erau mărunți, aduși de la munte, inimoși și iuți ca săgeata. Când ieșea noaptea la furat, Marin Ciulei lăsa porțile deschise, ca la întoarcere, să i se piardă urma, iar hoțul neprins e negustor cinstit. Într-o iarnă, furase un cal de la un țigan. Acesta l-
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
furat, căzuse într-un ciulin și așa le-a mers numele. Cultivau legume pe pământul primit și nu se dădeau în lături de la furtișaguri. Erau oameni aprigi la mânie și duri ca o stâncă. Caii lor erau mărunți, aduși de la munte, inimoși și iuți ca săgeata.Când ieșea noaptea la furat, Marin Ciulei lăsa porțile deschise, ca la întoarcere, să i se piardă urma, iar hoțul neprins e negustor cinstit. Într-o iarnă, furase un cal de la un țigan. Acesta l-
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
III. DE ACUM, TOTUL S-A SFÂRȘIT, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017. De acum, totul s-a sfârșit, Trecem înstrăinați pe stradă, Adânciți în gândurile Încolonate de paradă. Sunt clipe înalte cât un munte, Te urcă-n stele, în senin cer, Străfulgerat, gândul pe frunte, Fior în inimă și mister - Când ești iubit și ești izvorul Atâtor bucurii mărețe Ca niște poame bune-n pomul Ce l-ai sădit în tinerețe... De-acum, n-
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
Ci orbi vom merge în tot drumul, Iubirea noastră fără sorți Se-mprăștie în vânt ca fumul... Citește mai mult De acum, totul s-a sfârșit,Trecem înstrăinați pe stradă,Adânciți în gândurileîncolonate de paradă.Sunt clipe înalte cât un munte,Te urcă-n stele, în senin cer,Străfulgerat, gândul pe frunte,Fior în inimă și mister -Când ești iubit și ești izvorulAtâtor bucurii mărețeCa niște poame bune-n pomulCe l-ai sădit în tinerețe...De-acum, n-o să le trăim
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
1981 din 03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Urcând trepte negândind la nimic. Un înger fals facandu-ti semne că urmează o altă treaptă. Și,tot așa urcând treaptă după treaptă, sub călăuzirea unui înger fals, te trezesti pe un munte înalt; izolat,singur: pierzandu-ti identitatea, pierzandu-ti claritatea... te găsești confuz și dezorientat, pierzandu-ti sensul vieții, pierzandu-te pe țin' Referință Bibliografica: Naivitate / Ileana Vičič Stâncă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1981, Anul VI, 03 iunie 2016
NAIVITATE de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381671_a_383000]
-
mă îndoaie. Măicuță bună, te aduc În gândul meu din nopți cu lună Și chiar de-s doar un pui de cuc Cuvântul tău îmi mai răsună În minte și vorbim ades, Tu mă întrebi dacă sunt bine Și dacă muntele mi-e șes Și dacă pieptul mi-e suspine. Da, mamă, supraviețuiesc Și-mi duc cu greu în spate-o cruce, Scriu poezii, prin vers trăiesc Și mă îndrept către răscruce De vânt, de doruri și de drum Și de
PE STEAUA TA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381664_a_382993]
-
Îmi caut iubirea în glastre și-n pâine, O caut în păsări și în ziua de mâine, În apa pe buze, în ochii de sfinți Cu- acea disperare a celor cuminți, Te caut pe tine ca pe-o salvare A muntelui care răsare din mare, A stelei ce cade din galaxii În care nu mor acei oameni vii, Caut și caut și cern ca-n infern Păcatele lumii, tânjirea-n etern, Discern în putința-mi diseminată, Puterea de-a căuta înca
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
ÎN MATCA LUMINIIÎmi caut iubirea în glastre și-n pâine,O caut în păsări și în ziua de mâine,În apa pe buze, în ochii de sfințiCu- acea disperare a celor cuminți,Te caut pe tine ca pe-o salvareA muntelui care răsare din mare,A stelei ce cade din galaxiiîn care nu mor acei oameni vii,Caut și caut și cern ca-n infernPăcatele lumii, tânjirea-n etern,Discern în putința-mi diseminată,Puterea de-a căuta înca o dată,În
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
lume, Că n-are rost să-nvii trecutul, Că viața trece orice-ai face Și vrem, nu vrem, ne ia pământul. Eu, însă am regrete multe, Și de-aș primi o viață-n dar, Aș vrea să stau în vârf de munte, Din nori și vânt să-mi fac altar. Regret că n-am iubit mai multe În astă păcătoasă viață, Și am lăsat prea des ca ura, Să-mi fie sprijin și povață. Regret că n-am dormit în iarbă, S-
REGRETE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381693_a_383022]
-
ființă, Ce-a incercat din greu să spere, Care-a iubit, care-a iertat, Și plânsul i-a fost mângâiere... Și-acum regretele sunt multe, Și de-aș primi în dar o viață, Aș vrea să stau în vârf de munte, Iar Dumnezeu să-mi dea povață. 27 august 2016 Referință Bibliografică: REGRETE / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2078, Anul VI, 08 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
REGRETE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381693_a_383022]
-
CU PICĂTURI DE APĂ, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017. Din alte ere, o amintire grea se scutură nostalgic pe o stea, fără odihnă și fără de scuturi se odihneau tăceri de începuturi, iar prin munte, cărare de bazalt se oglindea tărâmul celălalt. Cu pleoapa mea, cu pleoapa grea iertarea de la ceruri tot se vrea, prin rana ca o lacrimă ce sapă în ochiul plin cu picături de apă. Citește mai mult Din alte ere, o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
vrea, prin rana ca o lacrimă ce sapă în ochiul plin cu picături de apă. Citește mai mult Din alte ere, o amintire grease scutură nostalgic pe o stea,fără odihnă și fără de scuturise odihneau tăceri de începuturi,iar prin munte, cărare de bazaltse oglindea tărâmul celălalt.Cu pleoapa mea, cu pleoapa greaiertarea de la ceruri tot se vrea,prin rana ca o lacrimă ce sapăîn ochiul plin cu picături de apă.... XV. SFÂNTUL AUGUSTIN, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
nr. 2267 din 16 martie 2017. Să cucerim o speranță, am spus, apoi voi inventa morile de vânt. Ah vântul, ce cutreieră de la răsărit la apus și colindă cu ploile peste întinderi ce sorb ninsorile. Rostogolesc o stâncă spre vîrful muntelei. Iar mă întorc la Sisif. Nu este important muntele, nici stânca important este că urc cufundat de adânc și dincolo de orice consolare ung rănile cu sare. Cei care au visat cel mai mult sunt cei ce au suferit mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
speranță, am spus, apoi voi inventa morile de vânt. Ah vântul, ce cutreieră de la răsărit la apus și colindă cu ploile peste întinderi ce sorb ninsorile. Rostogolesc o stâncă spre vîrful muntelei. Iar mă întorc la Sisif. Nu este important muntele, nici stânca important este că urc cufundat de adânc și dincolo de orice consolare ung rănile cu sare. Cei care au visat cel mai mult sunt cei ce au suferit mai mult, fiecare cu muntele și stânca ce urcă împinsă spre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
întorc la Sisif. Nu este important muntele, nici stânca important este că urc cufundat de adânc și dincolo de orice consolare ung rănile cu sare. Cei care au visat cel mai mult sunt cei ce au suferit mai mult, fiecare cu muntele și stânca ce urcă împinsă spre creasta de muncă și... ? Tăcerea țipă iar durerea speră. Tăcere! Citește mai mult Să cucerim o speranță, am spus,apoi voi inventa morile de vânt.Ah vântul, ce cutreieră de la răsărit la apusși colindă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
țipă iar durerea speră. Tăcere! Citește mai mult Să cucerim o speranță, am spus,apoi voi inventa morile de vânt.Ah vântul, ce cutreieră de la răsărit la apusși colindă cu ploilepeste întinderi ce sorb ninsorile.Rostogolesc o stâncă spre vîrful muntelei.Iar mă întorc la Sisif.Nu este important muntele, nici stâncaimportant este că urc cufundat de adâncși dincolo de orice consolareung rănile cu sare.Cei care au visat cel mai multsunt cei ce au suferit mai mult,fiecare cu muntele și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
cucerim o speranță, am spus,apoi voi inventa morile de vânt.Ah vântul, ce cutreieră de la răsărit la apusși colindă cu ploilepeste întinderi ce sorb ninsorile.Rostogolesc o stâncă spre vîrful muntelei.Iar mă întorc la Sisif.Nu este important muntele, nici stâncaimportant este că urc cufundat de adâncși dincolo de orice consolareung rănile cu sare.Cei care au visat cel mai multsunt cei ce au suferit mai mult,fiecare cu muntele și stânca ce urcăîmpinsă spre creasta de muncăși... ? Tăcerea țipă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
vîrful muntelei.Iar mă întorc la Sisif.Nu este important muntele, nici stâncaimportant este că urc cufundat de adâncși dincolo de orice consolareung rănile cu sare.Cei care au visat cel mai multsunt cei ce au suferit mai mult,fiecare cu muntele și stânca ce urcăîmpinsă spre creasta de muncăși... ? Tăcerea țipă iar durerea speră.Tăcere!... XVII. SISIF, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2263 din 12 martie 2017. Sisif urcă pe munte încet, șontâc, banal, cu o greutate atârnată pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
cei ce au suferit mai mult,fiecare cu muntele și stânca ce urcăîmpinsă spre creasta de muncăși... ? Tăcerea țipă iar durerea speră.Tăcere!... XVII. SISIF, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2263 din 12 martie 2017. Sisif urcă pe munte încet, șontâc, banal, cu o greutate atârnată pe umerii de viață. Să ne definim, strigăm, pe gaura de horn, un paradox agățat de oftat, începutul și sfârșitul unei cărți se aseamănă și puse pe un eșafod definesc un nod: nodul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
ne-a abandonat printr-un cuvânt. ,,și totuși se învârte” spune Ce...? Să ne lăsăm uciși pentru idei să ne adăpăm cu iluzii, și totuși se învârte? Departe, aproape, pe un nor, o punte, între cer și marele mister un munte. Citește mai mult În acest secol totul e absurdfilosofia nu a descifrat totulpunctul de plecare ca abandonare,iar jocul se adaugă cu locul.Răul făcut spiritului prin abandonne ridică la stadiul de OM,acest paradox ca întrebarerămâne ca permanentă stare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
adevărul său despre rotundne-a abandonat printr-un cuvânt.,,și totuși se învârte” spuneCe...? Să ne lăsăm uciși pentru ideisă ne adăpăm cu iluzii,și totuși se învârte? Departe, aproape, pe un nor, o punte,între cer și marele mister un munte.... XXV. PESTE POTECI ȘI IERNI, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017. La capătul drumului cu prima zăpadă se formase o stâncă de gheață, acolo încremenise tristețea mea în culoarea șofranului adunată și ea. Bezna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]