73,760 matches
-
ai făcut atunci/ Să vină cineva să-i dea de veste/ Să se apropie cu ochii-nchiși/ Că trupul meu asemenea ielelor este?" (Asemenea ielelor). Stihia morții suflă cu putere, împietrind alaiul nupțial: " Să bem vinul, de nuntă, mirele a murit,/ Mireasa a murit și ea,/ Nuntașii toți sînt morți și în pămînt am simțit/ Cum hora miresei se învîrtea" (Taci, mireasă, nu mai plînge). Viziunea trece nemijlocit în coșmar, sub imboldul aceleiași dorințe irepresibile de-a percepe stagnarea vieții, fixitatea
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
Să vină cineva să-i dea de veste/ Să se apropie cu ochii-nchiși/ Că trupul meu asemenea ielelor este?" (Asemenea ielelor). Stihia morții suflă cu putere, împietrind alaiul nupțial: " Să bem vinul, de nuntă, mirele a murit,/ Mireasa a murit și ea,/ Nuntașii toți sînt morți și în pămînt am simțit/ Cum hora miresei se învîrtea" (Taci, mireasă, nu mai plînge). Viziunea trece nemijlocit în coșmar, sub imboldul aceleiași dorințe irepresibile de-a percepe stagnarea vieții, fixitatea mortuară: "Aplecați asupra
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
fel se întîmplă cînd imaginile, chipurile, se reflectă în oglinzi pervers complexe și, din nou, încremenesc într-un portret, precum acela - aproape sincron - al mult prea tînărului rege Edward al VI-lea. Ce, poate că tocmai de aceea, a și murit atît de tînăr. Fiindcă și-a văzut - și a lăsat să i se vadă - chipul distorsionat. Nu-mi vine prea greu să cred că tocmai aceasta va fi fost menirea scurtei sale vieți. Ca aproape neștiuta sa anamorfoză să păzească
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
acele vremuri aspre de prigoană împotriva populației românești din Transilvania. De altfel, în 1865 e instalat la conducerea ziarului Telegraful Român, întemeiat de Șaguna. Aici condeiul lui a vibrat timp de 18 ani, adică mult după ce maestrul său (mitropolitul) a murit (1873). Erau, atunci, vremurile aprige de după instituirea dualismului (1867), cînd maghiarizarea forțată a românilor (care reprezentau majoritatea populației Transilvaniei, recensămintele acreditînd prezența a trei milioane de români), româna nefiind recunoscută în administrație, în școli și licee, neîngăduindu-se o universitate
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
lumei, în chip de operă a geniului românesc și a artei române.") Era, acum, prin 1897, împotriva lui Ion Rațiu, președintele P.N.R., și a altora din apropierea lui și îl detesta pe Partenie Cosma, directorul băncii Albina. În octombrie 1898 a murit mitropolitul Miron Romanul. Spera în succesiunea episcopului de Caransebeș Popea (unchiul lui T. Maiorescu). A venit pe scaunul mitropolitan Metianu. Omul nostru îi încondeia în jurnal și pe răposat și pe nou înscăunatul. Își păstrase convingerile activiste și, în septembrie
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
1947 și i-am văzut umbra, cu pălăria lui trasă pe ochi, sărăcăcios îmbrăcat, se strecura pe lângă ziduri. M-am întrebat: Acesta este marele savant Racoviță? Am chemat profesorii universitari, colegi de-ai lui, și i-am întrebat de Racoviță. "Moare de foame", mi-au răspuns.[...]" Pentru că l-au dat afară de la catedră, l-au dat afară de la Academie". A murit de mizerie. Am făcut această paranteză ca să vă arăt cum astfel de comori spirituale nu sunt prețuite"(din stenograma unei
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
întrebat: Acesta este marele savant Racoviță? Am chemat profesorii universitari, colegi de-ai lui, și i-am întrebat de Racoviță. "Moare de foame", mi-au răspuns.[...]" Pentru că l-au dat afară de la catedră, l-au dat afară de la Academie". A murit de mizerie. Am făcut această paranteză ca să vă arăt cum astfel de comori spirituale nu sunt prețuite"(din stenograma unei vizite a dr. Petru Groza la Prezidiul Academiei R.P.R., apud Petre Popescu Gogan, Demolarea"Academiei Române. Memento!, în "Memoria - Revista gândirii arestate
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
Preda. Șeicaru s-a numărat printre naționaliștii care, imediat după 1918, au relansat ideea într-o Românie întregită, pregătind mișcarea legionară (deși oamenii lui Codreanu i-au fost adversari). A emigrat îndată după al doilea război în Spania, unde a murit la începutul anilor '80, dacă nu greșesc. A scris numeroase pamflete (dar și cronici literare!), în timpul în care s-a aflat în țară, între care acela contra lui G. Călinescu ("dement cu intermitențe"), cu ocazia Istoriei literaturii, și a fost
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
urmărind rosturi și înțelesuri știute numai de el. Ambiția și vanitatea l-au făcut să rupă pe rînd cu toți binefăcătorii săi, în grațiile cărora se strecura în mod iezuit. Sfîrșitul său pare tot un episod dintr-o operă romantică: murea tînăr încă, nenorocit și singur, la un spital de ofticoși, dar era purtat în ultimul său drum de Kogălniceanu și de C.A. Rosetti, era deplîns și absolvit de culpe de cei mai mari poeți ai noștri. Iată acel necrolog
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
se supuneau regimului comunist, a făcut închisoare și în Iugoslavia lui Tito unde a izbutit să treacă după ce lupta partizanilor din munți a fost nimicită, sau, după cum afirmă Dr. Ștefan Racoviceanu;... cel mai fierbinte gând al său a fost să moară în lupta împotriva slugilor Moscovei. Descendent al unei familii de luptători pentru Unire, din orașul Dej, Oliviu Beldeanu este arestat în 1946: "într-o zi de marți, pe la începutul lui februarie, am fost arestat de către ruși și apoi predat Siguranței
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
mare, explică Nadia cu superioritate. - Noi sîntem de vină, pentru că venim dintr-o lume mică, decide fetița alunecînd pe burtă. Aș vrea s-o salvez, spune ea deodată îndreptîndu-se într-adevăr. - Las-o! țipă Nadia isterizată. - De ce? - Las-o să moară, nu înțelegi? - Cum?" Distanța între real și ideal este atît de idilic și de clar arătată, încît nu e de mirare că are ca efect neverosimilitatea și, apărută într-o lume în care idealul a murit, nu mai este, ca să
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
De ce? - Las-o să moară, nu înțelegi? - Cum?" Distanța între real și ideal este atît de idilic și de clar arătată, încît nu e de mirare că are ca efect neverosimilitatea și, apărută într-o lume în care idealul a murit, nu mai este, ca să folosesc o sintagmă a scriitoarei "obiect prețios", a devenit o pseudo-problemă. Din păcate, "falsele obiecte prețioase" prezente în existența noastră și detectate de scriitoare printre adevăratele valori fac parte dintr-un alt "fals obiect prețios" care
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
al acelui așezămînt. Dar, curios lucru, refuza să coboare pentru a intra în curtea spitalului. Cine știe ce amintiri triste îi evoca acea curte, în care se afla casa unde și-a trăit copilăria și adolescența! Destinul a fost bun cu el, murind, în octombrie 1989 (la 66 de ani), cu două luni numai înainte de revoluția din 1989, care, lui, fostului ilegalist comunist, i-ar fi adus dezagremente. Cartea alcătuită de dl Ion Simuț mi-a readus în memorie toate cele relatate mai
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
carton, cu alimentele pline de calorii, la grămadă. Mult, dens, deși fără gust. Pe străzi, văzusem panourile unui mare trust pe care scria cu litere de 3-4 metri înălțime FOOD. Dacă e un loc în care nici un om nu poate muri de foame, - oricît de sărac - acela este America, - numai de n-ai vrea să mănînci! De obicei, la acele partiuri totul se servea laolaltă pe niște farfurii imense de plastic sau carton. Ceea ce îl făcuse pe un prieten francez și
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
acasă, la București, la marele poet Ștefan Augustin Doinaș, în timp ce marea balerină Irinel Liciu, gătind simplu, dar copios, spunea rîzînd spirituală: uite hrană,... na-vă hrană! * * * Totuși, în 1976, nu eram o țară americană sau asiatică în care oamenii să moară pe străzi de foame. Se trăia prost de tot, însă o malnutriție generalizată și cu efecte catastrofale nu se putea spune că se abătuse peste noi, cum ar fi azi în Coreea de nord, sau în Uganda... O duceam și-
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
hohote și mai grele și mai dese, aplecîndu-și bustul spre podeaua cu parchetul de stejar lucind ca o oglindă, își dăduse drumul și mai tare abia mai articulînd, pe cînd ceilalți amuțiseră de tot: Și voi, acolo, în România care muriți de foame și cădeți de foame pe străzi și vă cară cu căruțele, că nici salvări nu aveți,... vai și vai! ce nenorocire pe capul vostru, - mi se adresa mie, cu palmele împreunate, de jos, în genunchi, cum ședea, știind
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
cel mai tare m-a incitat acest ultim spectacol al lui Purcărete, găsindu-l cel mai împlinit în rafinamentul său absolut din tot ce-am văzut. Celebrul Marchiz de Sade trăiește. Cel puțin corpul corpul său care a refuzat să moară și care se adăpostește, la cei 260 de ani, 2 luni și 16 zile într-o grotă-vilă a misterelor. Petrecem aici cu Sade, cu umbrele și personajele care-l vizitează, o săptămînă sadică, ultima din existența lumii, mai exat intervalul
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
cu un strămoș al său; ultima sa iubită, Magdeleine Leclerc în vîrstă de 15 ani; testamentul lui Sade în care o conjură pe Magdeleine să nu-i acopere corpul timp de 48 de ore, de teama de a nu fi murit cu adevărat. Magdeleine Leclerc nu se ține de cuvînt și de aceea corpul Marchizului bîntuie fără suflet printre noi. Ca și ciudatele arătări, ființe tarate fizic de șirul de incesturi al căror rezultat sînt. Minotaurii, străinii vizitatori ai grotei dau
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
ieftină (toate victimele sunt, după episodul cumplit al genocidului, salvate de autor), dacă, oscilând între dezamăgire, iritare și ironie, cititorul nu ar întrezări dintr-odată uimitoarea strategie a lui Thomas: toate personajele capitolului final sunt, fără excepție, oameni care au murit. Singura concluzie care se poate desprinde prin urmare este că ei au ajuns în paradis, stația terminus a patimilor - care prin coordonatele geografice și modul de viață și de organizare poartă un nume ce poate fi găsit pe hartă: Israel
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
sunt incluse evenimente istorice. "10 august 1942 - se naște la Suceava Neculai Prelipceanu 1943 - familia Prelipceanu se mută la Babadag 1948 - se mută la Crasna (Sălaj) 1949 - N.P. începe școala primară 1952 - cu familia, se mută la Margita (Bihor) 1953 - moare Stalin 1955 - cu familia, se mută la Curtea de Argeș 1957 - moare Petru Groza, stă un minut nemișcat în stradă 1960 - N.P. termină liceul din localitate. Eșec la admiterea pentru Facultatea de Filologie din București, pe 25% din locuri - nu avea dreptul
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
Suceava Neculai Prelipceanu 1943 - familia Prelipceanu se mută la Babadag 1948 - se mută la Crasna (Sălaj) 1949 - N.P. începe școala primară 1952 - cu familia, se mută la Margita (Bihor) 1953 - moare Stalin 1955 - cu familia, se mută la Curtea de Argeș 1957 - moare Petru Groza, stă un minut nemișcat în stradă 1960 - N.P. termină liceul din localitate. Eșec la admiterea pentru Facultatea de Filologie din București, pe 25% din locuri - nu avea dreptul la "bursele de sfaturi populare". Se înscrie la Școala tehnică
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
legionari pătrund în vila de la Sinaia a lui Madgearu și-i aduc la cunoștință sentința. A urmat, în iulie 1936, asasinarea, la spitalul Brîncovenesc, a dizidentului Mihail Stelescu, de către un comando de zece legionari ("decemvirii"). Apoi, la sfîrșitul lui 1937, mor, în războiul din Spania, comandanții Ion Moța și Vasile Marin. Procesiunea înmormîntării lor (la care au slujit 200 preoți, în frunte cu mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan) și tot pelerinajul cu cei doi morți prin t Dl Armin Heinen, întreprinzînd un
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
până la un punct, figura mitică a țapului ispășitor: "și, din câte își amintește el, cu câteva zile în urmă, s-a... sinucis, parcă, și-a dat foc. Sau a fost răstignit [...] Fă, fimeie, batjocori el cuvintele, eu am lepră, am murit, am fugit de oameni: nu m-au pus ei pe fugă?". În imaginea animalului sacrificat, Aristotel le apare sătenilor din Sfânta Paraschiva, care îl găsesc, o întruchipare a monstruosului ("plin de noroi închegat, ars în carne vie") dar, în același
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
Câmpia Bărăganului, nu are nimic de invidiat și nici de transmis. Oamenii trăiesc ca în epoca de piatră, fără cel mai mic confort, departe de cele mai elementare norme de igiena și de civilizație. Așa ceva nu trebuie perpetuat; bătrâni care mor dintr-o simplă răceală pentru că nu au acces la un medic, canceroși care își dau duhul acasă în chinuri înfiorătoate, bărbați alcoolici, neveste bătute și alungate de acasă în mijlocul nopții. Ce ar trebui făcut e greu de spus. Nu sunt
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
Memorii, că în lagărul de la Miercurea Ciuc, unde amîndoi fuseseră încarcerați pentru legionarism, profesorul i-a împărtășit gîndul să scrie o carte, Căderea în Cosmos, pe care însă n-a mai apucat să o redacteze pentru că, rău bolnav de cord, a murit în noiembrie 1940. După moartea sa în 1941, un grup de prieteni și elevi au decis că stenogramele cursurilor sale de metafizică și logică (pe care profesorul nu le-a revăzut niciodată și n-a avizat publicarea lor) sînt componentele
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]