2,613 matches
-
unul ascuns, de ordin intelectual, agresivitatea semnifică întotdeauna elementul intențional, de ostilitate din partea unei persoane împotriva alteia, considerată obiectul ostilității. Un copil răsfățat, de exemplu, poate foarte bine să facă o criză puternică de nervozitate, irascibilitate, furie, pentru o simplă mustrare primită. Human Behavior and Personglity, în „Projective techniques”, l952, Ch/ 1, New-York. Astfel, nu numai J. Dollard și colaboratorii săi, dar și o serie de alți psihologi explică războiul și agresiunile care apar în relațiile sociale ca o manifestare a
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a deveni acum starea onto-poetică de recurență a unui individ frământat în permanență de preocuparea creației care să dea sens și mai ales să vindece ființa de frigul incertitudinilor: Pe un munte de sare/ îmi fac rugăciunea/ pentru tine,/ deși mustrarea zorilor/ e tot mai aproape.// în ziua sabatului,/ cuvintele,/ ca niște vorbitoare statui ale frigului,/ vor insera pe altarul vindecării noastre" (Pe muntele de sare). Sau: " E întuneric;/ tu încă mai privești foile/ pline de/ graiul nopților,/ ce sapă/ huma
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
iv) Agentul de poliție: "Dumneata nu știi să citești ? N-ai văzut indicatorul de limitare a vitezei ?" Șoferul contravenient: "Domnule agent, nu e cazul să strigați atît de tare cînd cereți o informație". Această glumă neagă forța ilocuționară derivată (observație, mustrare), reținînd doar valoarea primitivă a interogației: obținerea informației. v) Un tînăr se adresează unei tinere: "Vă plac bomboanele ?" Tînăra răspunde: Da, mulțumesc". Tînărul replică: "Eu vă mulțumesc, făceam o anchetă". Din nou întrebarea-invitație este redusă la valoarea primitivă de întrebare
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
depus în procesul învățării. Totodată, trebuie să remarcăm caracterul exotic al acestor pedepse pentru nativii digital, dar și utilizarea lor inconsecventă și rară: eliminarea de la lecție, scăderea notei la purtare, absențe, pus la colț, stat cinci minute cu mâinile ridicate, mustrare în fața colegilor, teme suplimentare, ștersul tablei, scos în fața clasei și ascultat în condiții de stres, stat în picioare, chemarea în fața consiliului profesoral. În cazul mediului virtual detalierile calitative relevă tocmai conexiunea dintre inițiativele personale și modul în care acestea sunt
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
o privire aspră pentru a-și impune superioritatea cu succes. Dacă mai are nevoie să ridice vocea sau să repete un ordin, dominația sa este ușor nesigură, iar în eventualitatea recăpătării controlului, trebuie să-și restabilească statutul prin administrarea unei mustrări sau a unei pedepse simbolice". (Morris, 2010, p. 62). Modul de manifestare al profesorului în sala de clasă exprimă în rezumat valorile lumii adulților, lume în care copiii doresc cu disperare să intre, pentru că o asociază cu libertatea (care de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
unor elemente înnăscute și nu a unora învățate; în acest sens, cităm: "Comportamentul teritorial al copiilor subdotați intelectual (IQ sub 50) este mult mai pregnant decât al copiilor normali. Comportamentul teritorial al acestor copii nu a putut fi influențat prin mustrare verbală, care în alte situații s-a dovedit eficientă. Prin împărțirea spațiului se creează o ordine socială care dă copiilor un sentiment de siguranță. Fiecare își cunoaște locul și știe că acolo este lăsat în pace, cu alte cuvinte știe
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
imagini ale corecției educative: Cine cruță nuiaua, urăște pe fiul său, dar cine-l iubește, îl pedepsește îndată" (13, 23); "Pedepsește-ți fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori" (19, 18); Nu cruța copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri" (23, 13). O formulă din Ecclesiastic răspunde bine acestor proverbe: "Cât e necopt, gâdilă-i coastele pleacă-i spinarea, ca nu cumva, scăpat din frâu, să nu te mai asculte
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
părintelui de a trezi în rândul copiilor orgoliul și moralitatea; p. 81, r. 2 4: „Să umblați numai așa, frunza frăsinelului, toată viața voastră și să vă lăudați că sunteți feciori de crai, asta nu miroasă a nas de om...” mustrarea fiilor pentru superficialitate și mândrie deșartă, incompatibile prin definiție cu statutul moral al omului și în special al suveranului; r. 35 36: „Cel de-sus varsă darul său și peste cei neputincioși”binecuvântarea divină nu ține cont de aparențe sau
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
manifestările, cursul evolutiv al moralității sau civismului persoanei sau al grupului. Judecățile estimative sunt finalizate de cele decisiv imperative sau recomandative, deziderative, in general incitative. Aspectul de sancțiune are loc, în primul rând, în conștiință, prin procesele suferinței interioare, a mustrărilor, căinței, regretelor, a trăirii vinei etc., pe de o parte, sau prin acelea ale satisfacției, încurajarii și îmboldirilor, ale automobilizărilor cu noi energii, superioare, în săvârșirea unor acte bune, pe de altă parte. Sancțiunea negativă se repercutează și exterior prin
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
-se încalcările, greșelile; observația , care de data aceasta exprimă special obiectii critice, reproșuri, imputări individului, grupului pentru faptele rele, munca de mântuială, neglijență, pasivitate față de actele rele ale altora etc., atragându-se atenția asupra unor consecinte neplăcute în cazul repetării răului; mustrarea, care îmbină elementele observației cu elementele de pedepsire , verbală sau scrisă. Pedeapsa este cea mai aspră formă a dezaprobării și condamnării a abaterilor de la ordinea morală și civică. Ea este neadmisă în școală și în societatea noastră sub forma violenței
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
destin istoric glorios, în paradigma regretelor specifică vremurilor postnaționaliste avem de-a face cu o memorie colectivă vinovată, măcinată moral de o conștiință a culpabilității istorice. Etica europeană postnaționalistă a memoriei inspirată de politica regretelor presupune o memorie națională cu mustrări de conștiință, impulsionată de o voință de pocăință în efortul de eliberare catharctică de greșelile trecutului prin spovedania publică și asumarea oficială a păcatelor trecutului. Această penitențializare a politicii memoriei este identificată de către J. Olick ca fiind "noul principiu de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
feciori pe care îi învățase tot vânătoarea. El îi sfătui să vâneze pe oriunde, numai pe Muntele Vânăt să nu se ducă, că cine s-a dus acolo nu s-a mai întors." ("Busuioc Verde"226); "Un orfan, nemaiputând suferi mustrările nedrepte ale epitropilor săi, se duse în lume și ajunse într-o poiană la un foc foarte mare, în jurul căruia era un om mare cât un uriaș. Se băgă în cracul nădragului său și mase noaptea acolo. Omul îl însărcină
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cognitive, afective, volitive, motivaționale și comportamentale ale elevilor. De exemplu, un ton grav al profesorului îl face pe elev să creadă că mesajul transmis este foarte important pentru un demers cognitiv sau pentru unul atitudinal. Un ton nazal face ca mustrarea profesorului să fie ineficientă, elevul respectiv manifestând în continuare comportamentul indezirabil. Atunci când profesorul prezintă evenimente, perioade istorice, personaje etc., tonul vocii este obiectiv, impersonal, iar când dezvăluie opinii personale asupra celor prezentate, experiențe de viață, mici secrete, tonul devine subiectiv
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
interioară abia dacă poate fi cuprinsă În cuvinte. * „Noaptea s-a făcut pentru ca să-și judece omul faptele pe care le face ziua.” (Cilibi Moise) Nu acordăm atîta recunoștință cîtă ar trebui „viselor” din timpul somnului, care ne scapă de asprimea mustrărilor de conștiință pe care ar fi trebuit să le avem În timpul zilei!... * „Îți trebuie un sfert de ceas pentru a deveni un sfînt.” (J. Renard) Însă, „revelația”, ca moment de inspirație, nu se poate naște decît din lungi și chinuitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
descoperirilor creatoare.” (W.I. Beveridge) * „Eul afectiv și eul intelectual fiind distincte, nu e de mirare ca Într-o inteligență foarte Înaltă să poată exista un caracter foarte josnic.” (Gustave Le Bon) De aceea chiar și În fața actului suprem al mustrării de conștiință al cuiva trebuie să fim atenți, deoarece el poate fi realizat cu o ipocrizie disimulată (ex: se declară neputincios În lupta cu slaba sa voință, pentru a obține astfel compasiunea celorlalți și justificarea pentru viitoarele lui greșeli sau
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
stăpînim adevărul.” (M. Eminescu) Poate pentru faptul că nu există adevăr absolut, el trebuind să fie mereu adîncit, pentru a fi cucerit. Într-o altă explicație, mai facilă, adevărul ne stăpînește, pentru că omul, oricît ar Încerca să evite rigorile și mustrările lui morale, nu va putea scăpa de el. * „La un om care se laudă cu teama de Dumnezeu nu trebuie niciodată să căutăm adevărate simțăminte creștine.” (G.Ch. Lichtenberg) În general, cine se laudă că are o anumită calitate sufletească Își
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nimic.” (Cicero) Iată un exemplu oferit de N. Iorga: „Unii oameni te Înșală numai pentru a-ți dovedi inteligența lor, pe care n-o pot dovedi altfel”. * „Cel mai curajos dintre noi se teme de eul său!” (Oscar Wilde) De mustrările propriei conștiințe nu poți fugi: „Tigrul Își sfîșie prada și apoi doarme liniștit; omul ucide, dar după aceasta nu poate dormi” (R.F. de Chateaubriand). * „SÎnt o ființă de dialog; totul În mine se luptă, se contrazice.” (A. Gide) Interiorizarea mentală
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
părăsit ordinea să intre În ea printr-o pedeapsă”. * „Orice dojană, la Început, pare că nu ține de bucurie, ci de Întristare; după aceea Însă ea redă celor puși la Încercare fructul Împăcării și al dreptății.” („Biblia” - Evrei, 12, 11) „Mustrarea” (sau chiar pedeapsa), deși pe moment este supărătoare pentru noi, ne obligă totuși să realizăm un proces de interiorizare mentală, prin care se obțin, treptat, clarificări morale și chiar un sentiment al răspunderii proprii, care va impune pentru viitor acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Întoarce-te spre tine Însuți; În omul lăuntric locuiește adevărul.” (Sf. Augustin) Într-adevăr, puterea Îi vine omului din interiorul său, din clarificările și convingerile pe care și le impune. Iată un proverb revelator, În acest sens: „Pe cei necinstiți mustrarea nu-i Îndreaptă, ci Îi Înrăiește”. Însă trebuie observat totuși faptul că această meditație interioară asupra „sinelui”, asupra propriei condiții morale, are limitele ei, deoarece, deși pretinde a fi FILENAME \p D:\A-mona2007\MONA\mona\eternul uman in aforisme.doc
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
n-au scăpat nici cei doi apostoli când au cerut să ocupe locuri de mărire în împărăția pe care o așteptau să fie stabilită de învățătorul lor. „...Nu știți ce cereți”, le-a răspuns Domnul, iar răspunsul Lui este o mustrare pentru toate dorințele noastre nesocotite, pentru toate ambițiile noastre păcătoase pe care le formulăm în cererile noastre către Atotputernicul. Admirabile cuvinte aflăm în cartea profetului Isaia, care zice: „Nu mâna Domnului e prea scurtă ca să mântuiască, nici urechea Lui prea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
va cunoaște? Eu, Domnul, pătrund inima și cerc cele dinăuntru”. Atât în Vechiul Testament, cât și în Noul Testament, inima e pusă adeseori în opoziție cu gura, care ar trebui să mărturisească ceea ce știe inima. Aceasta se întâmplă mai rar, de aceea mustrările adresate de Domnul poporului evreu prin prooroci, arată această nepotrivire dintre ceea ce este în inimă și ceea ce mărturisește gura. „Acest neam se apropie de Mine și mă cinstește cu gura și cu buzele, iar cu inima este departe de mine
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
iertat după pocăința pe care a făcut-o, din nou împăcat cu Dumnezeu, sufletul său se simte cuprins de un fior nou. Din acel moment nu mai era cuprins de povara grea și rușinoasă a păcatului și nu mai avea mustrări de conștiință. Sufletul lui se simte ușurat și liniștit și trăiește fiorul reînnoirii duhovnicești, simțindu-se stăpânit de un dar primit de la Dumnezeu: acela de a lăuda, de a binevesti puterea și măreția lui Dumnezeu. în același timp, cel
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
îndatoririle noastre, adică milă și bunătate față de semenii noștri. însă neascultarea și vinovăția noastră față de Dumnezeu nu ne îngăduie decât pocăință și rugăciune de umilință și de iubire milostivă. în această privință, se impune ființei noastre adânca și deplina prosternare, mustrarea cugetului și recunoșterea neputinței și nevredniciei noastre. Din fericire, totuși, în bunătatea și iubirea Sa de oameni, Dumnezeu ne-a învrednicit de cinstea de a-i înălța rugăciuni, după ce ne-a făcut chip după asemănarea Sa, fii ai Tatălui ceresc
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
religioasă, confesională, ci este o cerință și o necesitate pe care o cere firea noastră însăși. Aceasta reiese din faptul că un păcat greu, care apasă asupra conștiinței și o tulbură, nu poate rămâne multă vreme ascuns, nemărturisit. El produce mustrarea grea a conștiinței, de aceea, pentru ușurare, trebuie mărturisit, iar preotul duhovnic îi face rugăciune de iertare: „ Dumnezeule, Mântuitorul nostru, Care prin proorocul Tău Natan ai dăruit lui David, cel ce s-a pocăit, iertare pentru păcatele lui și ai
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ne rugăm lui Dumnezeu să ne ferească de acele împrejurări, de acele momente când, în loc să facem o faptă bună, suntem înclinați să facem o faptă rea, fie din mânie, fie din neatenție sau din ispită diavolească. Apoi regretăm și avem mustrări de conștiință pentru ceea ce am făcut. Așa cum spune și Sf. Apostol Pavel: „Nu fac binele pe care îl voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc”, iar în altă parte, „toate îmi sunt libere, dar nu toate de folos
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]