KorAP: Find »[drukola/base=naționalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...101 102 103 ...575 >

14,353 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920

bine, acești oameni de peste Dunăre, de jure supuși străini până azi, s-au constituit în societate politică la noi, au scos gazeta "Romînul", ba au jucat chiar frumoasa farsă de-a se da de mai români decât românii, făcând din naționalitate și patriotism o marfă pe care-o debitează de 25 de ani. De-atunci păcurarul din Rucăr și rotarul din Vrancea au crezut că acești oameni sunt în adevăr ce pretind a fi și le-a cumpărat marfa de fraze

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
ș. a. m. d. in infinitum. Orice demnitate publică e în România apanajul ignoranței și al străinătății. "Gazeta de San - petersburg ", dând seamă despre cartea d-lui Martens asupra Egipetului, zice că egiptenii nu sunt o nație, ci o adunătură de naționalități, că nu pot fi independenți, căci o sumă de interese europene sunt angajate acolo, că pseudoautonomia țării e un rezultat al rivalității puterilor care-și țin cumpăna și că soluțiunea cea mai bună e de-a menține statu-quo și a

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
predominarea escluzivă a unei singure puteri. Puneți în loc de egipteni români, în loc de Suez Dunărea și e exact starea României în care-a adus-o partidul liberal și d. C. A. Rosetti. Românii nu mai sunt o națiune, ci o adunătură de naționalități. Negoț, funcții publice, proprietate fonciară - toate foiesc de numiri străine, cărora li-i de România cum ni-i nouă de China. Și asta merge crescendo. În fiece an, de la venirea lui Carol Îngăduitorul încoace, intră câte 20 000 de străini

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
cu putință. În vremea Basarabilor mai exista încă o națiune română; ea exista încă la 1830 și a existat până la căile ferate ale regelui Stroussberg. De atuncea încoace națiunii române i se substituie din ce în ce o adunătură de naționalități, precum s-a întîmplat în Egipt de la deschiderea Canalului de Suez încoace. Cu cât țara se saturează cu elemente străine cu atât ea decade economic, intelectual și moral. Încă cinzeci de ani de domnie liberală și România nu va mai

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
de-un subprefect. După asemenea formalitate ierarhică credem că subprefecții maghiari trebuie să fie prezentați de călău, spre a se păstra unitatea de principiu în eticheta maghiară de Curte. Spre caracterizarea furiei de persecuțiune ce-a cuprins pe maghiari în contra naționalităților și în contra românilor îndeosebi, cari sunt naționalitatea cea mai numeroasă, reproducem următoarele după "Telegraful romîn" din Sibiiu: Ziarul "Egyetertes", organul principal al unei partide cu popularitate în Ungaria, al revoluționarilor Kossuthiani, salută cu bucurie hotărârea adunărei protopresbiteratului de confesia augsburgică

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
credem că subprefecții maghiari trebuie să fie prezentați de călău, spre a se păstra unitatea de principiu în eticheta maghiară de Curte. Spre caracterizarea furiei de persecuțiune ce-a cuprins pe maghiari în contra naționalităților și în contra românilor îndeosebi, cari sunt naționalitatea cea mai numeroasă, reproducem următoarele după "Telegraful romîn" din Sibiiu: Ziarul "Egyetertes", organul principal al unei partide cu popularitate în Ungaria, al revoluționarilor Kossuthiani, salută cu bucurie hotărârea adunărei protopresbiteratului de confesia augsburgică din Hont. Protopresbiteratul numit a ținut în

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
fapt adevărații stăpâni. Așa e! Slugi, intelectual și moral vorbind, au devenit stăpâni în România. Vide valetul Chirițopol! Se poate zice că viața politică nu există în țară! Iată ceea ce spunem de mult. Nu există viață politică, pentru că adunătura de naționalități nu e o națiune și o asemenea adunătură a biruit România, fără arme, numai prin demagogie și prin amăgire. 162 {EminescuOpXIII 163} Toate acestea le constată "Romînul" pe baza unor enunțări ale d-lui C. A. Rosetti. [Î]i mulțumim

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
devine foarte substanțial și dovedește că nu de "oameni de-o înaltă onorabilitate" vorbim, nu de acei cari prin caracter și fapte s-au asimilat și cu spiritul și cu caracterul acestei țări, ci de aceia pentru cari patriotismul și naționalitatea, precum și principiile politice sunt o simplă marfă, când albă când roșie, după plac și după darea de mână a cumpărătorului. Iată dar ceea ce combatem în pretinșii români și e foarte indiferent daca cel ce anunță acest adevăr e bulgar sau

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
decât români și câțiva bulgari în patria lui Alexandru cel Mare. Nu există un singur grec, cu toate astea ideea greacă e dominantă, pentru c-au îmbrățișat-o românii. E vorba acum de-a readuce aceste oi rătăcite la turma naționalității române. Aceasta este fără nici o îndoială opera pe care o urmărește propaganda cu mai multă ardoare decât succes și al cărei pontif e d. Urechia. Se 'nțelege că elementul grec a dispărut cu totul din Macedonia. E drept că se vorbește

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
e de ajuns a spune că d. Pencovici și toți compatrioții săi nu se pot înțelege cu cuțovlahii decât prin interpret. Își fac iluzii la București când și 'nchipuie că prin emisari și institutori români vor separa pe cuțovlahi de naționalitatea greacă. Admițând chiar cu d. Pencovici că-n Macedonia nu sunt decât români grecizați, e sigur că aceștia, mândri cum sunt de numele de grec, nu se vor lăsa duși de intriganți pe o cale care - ar izbuti fatalmente la

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
București, cari dau încă crezare minciunilor îndrăznețe ale unui Mărgărit și raporturilor nesăbuite ale unui Pencovici. După Margaritis și alți oameni ejusdem farinae locuitorii Olimpului ar fi trebuit să se ridice în masă la apropiarea trupelor grecești, pentru a afirma naționalitatea lor română fie chiar vărsîndu-și sângele. La apropiarea trupelor noastre ei au mers în masă spre întîmpinare și și-au plecat stindardul, ceea ce pentru ei era un semn invederat de supunere națională. Acestea erau sentimentele acestor români pe cari d.

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
pentru ei era un semn invederat de supunere națională. Acestea erau sentimentele acestor români pe cari d. Brătianu întreprinsese, într-un voiaj ce l-a făcut anume la Londra și la Paris, de a-i reprezenta ca inamici incarnați ai naționalității grecești. Cei din Macedonia nu se vor purta altfel în ziua în care vor vedea desfășurîndu-se în mijlocul lor mândrele noastre colori naționale. 165 {EminescuOpXIII 166} Nu vom insista asupra opiniilor politice din articolul de mai sus, ci vom releva numai

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
maghiarilor, nu de "Daco - românia ", o invențiune austro - rusească, făcută pentru a fi opusă de-o putere celeilalte, ci de-un adevăr, de-o realitate etnologică. Deși munții despart poporul românesc în bucăți, deși acești munți, care le-a păstrat naționalitatea în evul mediu, constituie azi o piedică statornică pentru unirea politică a lor, totuși, din suta a șaptesprezecea începînd, au prins a se naște un contact intelectual între diferitele provincii în care acest popor locuiește. Faptul cel mai curios și

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
se petrec dincolo. Și-n adevăr curioase lucruri se petrec. Pe când presa germană și maghiară [î]i dă zilnic zor cu identitatea de interese între România și Austro-Ungaria, o jumătate a poporului nostru e supus unui tratament cu totul escepțional. Naționalități egale la număr cu românii au de mult o poziție politică. Cehii discută în Dieta Boemiei, au școli și o universitate plătită de stat; în Galiția limba polonă e oficială, atât la autorități cât și în învățămînt. Croații au Dieta

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
cum "Romînul" tace în privirea aceasta. Noi nu ne-am mirat de aceasta. Oamenii politici ai roșilor nu au nici o pricepere pentru cestiuni naționale, n-au avut-o înlăuntru, n-o au în afară: Fraza au repetat-o pururea: vorba naționalitate au fost înscris-o pe drapelul lor; esența însă n-au înțeles-o nicicând. De vorbă s-au servit gonind popularitate, dar în faptă s-au dovedit a fi intelectual străini, a nu pricepe nimic din tot ce constituie viața

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-o pe drapelul lor; esența însă n-au înțeles-o nicicând. De vorbă s-au servit gonind popularitate, dar în faptă s-au dovedit a fi intelectual străini, a nu pricepe nimic din tot ce constituie viața proprie a unei naționalități. Desprețuind biserica noastră națională și înjosind-o, atei și francmasoni cum sunt toți, ei ne-au lipsit de arma cea mai puternică în lupta națională; disprețuind limba prin împestrițări și prin frazeologie străină, au lovit un al doilea element de

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
interesul pe care din nou și pe neașteptate îl arată "Romînul" pentru stările de lucruri de dincolo de munți va avea un caracter cu totul platonic, de vreme ce toată viața politică a roșiilor ne dovedește incapacitatea lor înnăscută de-a înțelege ideea naționalității și lipsa de pietate pentru toate elementele cîte-o constituie. [14 august 1882] [""NAȚIUNEA" NE CAM IA... "] "Națiunea" ne cam ia a nume de rău că am reprodus din ziarele germane impresia pe care actualul ministru de esterne o face asupra

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
i sug sângele și-l schingiuiesc! De câte ori a fost vorba de soarta lui pe hârtie s-au ridicat sute și mii de voci din tabăra zisă liberală ca să protesteze de devotamentul și de solicitudinea lor pentru temelia casei și a naționalității române... Fiecare s-a grăbit a recunoaște că condițiunea eroului de la Plevna este din cele mai mizerabile și că trebuie să se aducă o îndreptare relelor de cari sufere, sub pedeapsă de a fi tratați de barbari și de a

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
Așa este, și acesta e liberalismul. Școală? Libertatea învățămîntului. Fiecare - fie ori nu calificat - are dreptul de-a deschide școli și de-a instrui generații întregi în lucruri ce el nu le știe. Biserica? Nu este o instituție istorică a naționalității ci... treaba comunei. Fiecine e liber de-a avea morala care-i convine, chiar daca ea e imorală. Meserie? Fiecine e liber a o profesa, chiar cârpaci fie, și a concura în mod neonest pe meseriașul cu zeci de ani de

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
ROMÎNIA"... "] Sub titlul " Situația politică din Romînia" "Gazeta generală" din Augsburg publică următorul articol ce i se trimite din București, cu data de 11 septemvrie. Astăzi românii serbează aniversara celei dentăi lupte victorioase după sute de ani de apăsare a naționalității lor Luarea redutei de la Grivița, care constituia o parte din formidabila întărire de pământ de la Plevna, li se reamintește azi tuturor locuitorilor tării printr-un Te Deum oficial în toate bisericele. La Sinaia, reședința de vară a regelui, serviciul divin

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
îndoială că "Romînul" va striga numaidecât că e o provocațiune la străini etc., deși în fond nu e decât un crud adevăr. Un sistem a cărui esență e spoliația [î]l face indiferent pe omul din popor pentru țara și naționalitatea lui; purtând numai sarcini fără nici o compensație, un asemenea sistem face asupra lui efectul unei dominațiuni mai odioase decât cea în adevăr străină. 187 {EminescuOpXIII 188} Poate ca acest pesimism să nu fie îndreptățit; poate chiar ca esprimarea lui să

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
acest pământ e mai mare decât acum douăzeci și cinci de ani, dar e așa repărțită încît prea puțin din ea e 'n mâini indigene. Daca însă acest lucru e indiferent, daca prosperitatea pe espresia geografică e totul, iar espresia etnologică a naționalității nu 'nseamnă nimic, atunci fără îndoială e mare progres și ne-am mira de-un singur lucru, de ce "Romînul" n-ar propune mijloace pentru ca acest progres să fie și mai mare? Există oameni cari susțin cu toată seriozitatea că colonizarea

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
cu totul poporul nostru propriu? A fost în adevăr marea operă a maestrului din Strada Doamnei de-a face pe lume să crează că interesele naționale sunt identice cu acelea ale liberalismului cosmopolit, de-a combina în unitate liberalismul cu naționalitatea și de-a sacrifica pe nesimțite pe cea din urmă celui dentăi. Ei bine, lumea l-a crezut și orice reformă în senzul său rupea bucăți câte unul din elementele vieții naționale; azi prerogativele politice ale proprietății istorice, mâni biserica

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
rezultatele civilizației apusene. 196 {EminescuOpXIII 197} Un copac nu poate crește decât din rădăcinele sale proprii, nu poate da decât frunzele și fructele sale proprii. Tot astfel și un popor. Frunzele și fructele de carton, atârnate pe arborul dezrădăcinat al naționalității nu sunt un produs organic, ci un artefact sterp, incapabil de-a se regenera. [30 septembrie 1882] ["NU-NȚELEGEM CE FOLOS... Nu-nțelegem ce folos poate să aibă "Romînul" din falsificarea și esplicarea strâmbă a statisticei? În dorința ce are

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
obținut cu sacrificarea imensei majorități a populațiunii indigene un român nu se poate felicita. S-ar putea felicita oameni pentru cari țara însemnează totalul chilometrilor pătrați, indiferent fiindu-i cine trăiește pe ei, dar nu omul pentru care țară și naționalitate sunt noțiuni identice. S-au zidit fără îndoială multe palate în București, s-au înmulțit numărul acelora cari trăiesc numai în capitală sau numai în străinătate, țara muncește înzecit pentru a întreține absenteismul și luxul, precum și pătura numeroasă de oameni

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]