2,620 matches
-
curbură dublă) și o calotă pe pendentive, reprezentând în plus și o inflexiune în sensul profilului longitudinal. În interior, diferențierea etapelor de construcție este accentuată prin faptul că pictura veche, originală, se păstrează numai pe pereții și pe bolta vechiului naos. Suprafețele porțiunilor adăugate în anul 1810 au rămas zugrăvite simplu până în anul 2001, când biserica a fost pictată în naosul nou și în altar. În anul 1985 s-a pus în biserică un iconostas nou, sculptat, iar când s-a
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
etapelor de construcție este accentuată prin faptul că pictura veche, originală, se păstrează numai pe pereții și pe bolta vechiului naos. Suprafețele porțiunilor adăugate în anul 1810 au rămas zugrăvite simplu până în anul 2001, când biserica a fost pictată în naosul nou și în altar. În anul 1985 s-a pus în biserică un iconostas nou, sculptat, iar când s-a pictat biserica a fost vopsit cu bronz auriu. În anul 2002, biserica a fost reparată în exterior, în partea stângă
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
Manasia. Biserică parohiala „Înălțarea Domnului” a fost construită din cărămidă între anii 1838-1842. Ctitorul bisericii este principele sârb Efrem Obrenovici (1790-1856), fratele mai mic al cneazului Milos, întemeietor al dinastiei Obrenovici care a condus Șerbia aproape un secol (1815-1903). În naosul bisericii în partea dreaptă se află mormântul ctitorului bisericii acoperit cu o placă de marmură vișinie cu următoarea inscripție în limbile sârbă și română: „Aici repauzează rămășițele lui Efrem Obrenovici, cel mai tânăr frate al principelui și domnitorului Șerbiei, Milos
Biserica „Înălțarea Domnului” din Manasia () [Corola-website/Science/334910_a_336239]
-
monumentul apare cu codul 167482.21. Biserica de plan trilobat are abside poligonale, pronaosul supralărgit și absida altarului decroșată. Pridvorul deschis este sprijinit pe arcade trilobate și pe opt coloane la care se adaugă două semicoloane octogonale de piatră monolit. Naosul este acoperit cu o turlă octogonală, iar în partea dinspre apus cu o boltă cilindrică (în aceasta porțiune a fost amenajat un cafas de lemn). Pronaosul, de două ori mai larg decât lung, este acoperit cu o calotă sprijinită pe
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
apus cu o boltă cilindrică (în aceasta porțiune a fost amenajat un cafas de lemn). Pronaosul, de două ori mai larg decât lung, este acoperit cu o calotă sprijinită pe arce și console pe care se ridică o clopotniță octogonală. Naosul și pronaosul sunt despărțite prin trei arcade inegale sprijinite pe doi stâlpi cilindrici. Tâmpla este de zid și nu merge până la boltă. Turlele au proporții înalte și elegante. Clopotnița de pe pronaos e puțin mai redusă, ca dimensiuni, decât turla pantocratorului
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
decât turla pantocratorului, dar au aceeași compoziție și proporții. Decorația exterioară este alcătuită din doua rânduri de firide - cele de jos dreptunghiulare, cele de sus arcuite -, despărțite printr-un tor și din cornișele biserici și turlelor. În afară de amenajarea cafasului în naos, biserica nu a suferit nici o modificare. Ancadramentele ușii de intrare și ferestrelor sunt cu motive florale, ușa veche este de lemn sculptat, deasupra pisaniei este o friza puternic reliefată, răsuflătorile sunt de piatră traforată. Pictura originară, în frescă, spălată și
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului București. Biserica este de plan trilobat, cu pronaos ușor lărgit, clopotnița pe pronaos și turla peste naos. Altarul are o boltă cilindrică, terminată cu o calotă sferică. Naosul este despărțit de pronaos printr-un arc, închis ulterior cu patru pilaștri cu arcade în plin cintru. Pronaosul, mai larg, este acoperit cu o calotă sferică. În interior se
Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” – cu Sfinți () [Corola-website/Science/334925_a_336254]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului București. Biserica este de plan trilobat, cu pronaos ușor lărgit, clopotnița pe pronaos și turla peste naos. Altarul are o boltă cilindrică, terminată cu o calotă sferică. Naosul este despărțit de pronaos printr-un arc, închis ulterior cu patru pilaștri cu arcade în plin cintru. Pronaosul, mai larg, este acoperit cu o calotă sferică. În interior se păstrează vechea pictură cu figurile lui N. Mavrocordat și a mitropolitului
Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” – cu Sfinți () [Corola-website/Science/334925_a_336254]
-
4 la Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului. Vestigiile care au fost păstrate provin cu precădere din registrul inferior al pronaosului (anume portretul votiv al lui Neagoe Basarab și al familiei sale, portretul lui Mircea cel Bătrân, portretul Domniței Ruxandra) și al naosului (o impresionantă galerie de sfinți militari), precum și din absida meridională (seria "„Deisis”" - Maica Domnului, Iisus mare împărat și arhiereu, Ioan Botezătorul) sau din câteva intradosuri disparate (Adormirea Maicii Domnului, îngeri etc.), Arhanghelul Mihail. Pictura bisericii (făcută „cu vopsele de aur
Dobromir din Târgoviște () [Corola-website/Science/334967_a_336296]
-
are trei abside, iar cea mai mare cupolă ajunge la înălțimea de 50 de metri. Suprafața sa este de 780 m. Absida altarului este semicirculară și este înconjurată de un portic deschis, arcuit. Un dom mare poligonal se ridică deasupra naosului; ferestrele sunt arcuite și biserica are coloane mici peste tot în jurul ei. Patru turle mai mici octogonale similare înconjoară turla principală. Pronaosul este exprimat spre fațada de vest printr-o mare arcadă, în centrul căreia este dispus un mozaic amplu
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
1666. A avut trei copii cu Vasile Lupu: Ștefăniță (1641 - 1661), Ioan (? - 1648) și Alexandru (? - 1648). În 1659, Ștefăniță devine domn al Moldovei sub numele de Ștefăniță Lupu. Imaginea Doamnei Ecaterina este reprezentată iconografic pe spătarul jilțului domnesc aflat în naosul bisericii Mănăstirii Golia din Iași, precum și în tabloul votiv de la Mănăstirea Hlincea, alături de soțul și fiul ei. Pictura Mănăstirii Hlincea a fost lucrată în frescă între anii 1659-1661, în timpul domniei lui Ștefăniță Lupu, de către pictorul Ioan Matei. Ea are o
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]
-
soțul și fiul ei. Pictura Mănăstirii Hlincea a fost lucrată în frescă între anii 1659-1661, în timpul domniei lui Ștefăniță Lupu, de către pictorul Ioan Matei. Ea are o deosebită valoare istorică și artistică. În tabloul votiv de pe peretele de sud al naosului sunt pictați noii ctitori: Vasile Lupu, Ștefăniță Lupu și Doamna Ecaterina, îmbrăcați în costumele de ceremonie. Domnul ține în mână un pergament și o biserică în miniatură, Ștefăniță are în mâna dreaptă o fâșie de pergament cu o inscripție în
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]
-
Sebastian și Roch", altarul din sacristie, precum și picturile de pe tavan cu "David și Goliat", "Avraam și Isaac" și "Cain și Abel", precum și opt tondi ale celor opt doctori ai Bisericii și ale evangheliștilor, toate în sacristia mare, iar "Cincizecimea" în naos. Cupola bazilicii "Santa Maria della Salute" a fost o completare importantă a linia orizontului venețian și în curând a devenit emblematica pentru oraș, inspirându-i pe pictorii Canaletto, J. M. W. Turner, John Singer Sargent și Francesco Guardi, iar poetul
Bazilica Santa Maria della Salute din Veneția () [Corola-website/Science/333431_a_334760]
-
ani după demararea construcției. Deși pereții exteriori formează un plan rectangular, interiorul navei (înconjurat de coloane corintice care susțin o suprastructură cu colțuri rotunjite) are forma aparentă a unei elipse. Există trei altare amplasate în spatele liniei pilonilor de pe fiecare parte. Naosul este bine luminat pe ambele fețe, prin ferestre înalte și mari, care scot în evidență tonurile contrastante ale pereților albi și ale pietrei gri. Decorarea plafonului a fost încredințată lui Giovanni Battista Tiepolo care a semnat un contract cu dominicanii
I Gesuati () [Corola-website/Science/333513_a_334842]
-
Dominic, în genunchi, binecuvântând un călugăr dominican. Lorenzetti sugerează că acesta ar putea fi Fra Paolo, dominicanul care a fost în mare măsură responsabil pentru construirea bisericii. Picturile de pe tavan se văd cel mai bine după-amiaza. Picturile și sculpturile din naos vor fi descrise în ordine, de la ușa de intrare principală. O pictură în ulei pe pânză de G.B.Tiepolo se află deasupra primului altar de pe dreapta. Deși pânza a fost pregătită în decembrie 1739, pictura finalizată a fost instalat în
I Gesuati () [Corola-website/Science/333513_a_334842]
-
ține atributele sale, un chivot și o imagine a Fecioarei cu pruncul, despre care se spune că ar fi purtat-o cu el în torentul furios al Nistrului din care a fost salvat în mod miraculos. Pe partea stângă a naosului, piesa de mobilier de deasupra primului altar este o pictură în ulei de Sebastiano Ricci (1659-1734), sărbătorindu-i pe trei dintre cei mai renumiți dominicani, Papa Pius al V-lea, Toma d'Aquino și Sfântul Petru Martir. Deasupra lor sunt
I Gesuati () [Corola-website/Science/333513_a_334842]
-
vest de municipiul Suceava. O lungă perioadă de timp nu s-au știut date legate de construirea bisericii, crezându-se că pisania nu s-a păstrat. S-a presupus că biserica a început să fie construită după 1541. Prezența în naos a pietrei de mormânt a Marenei, mama pârcălabului Nicolară Hâra, decedată la 8 aprilie 1542, ceea ce a dus la concluzia că biserica era în construcție în acel an, nefiind probabil finalizată. În timpul săpăturilor arheologice începute în septembrie 2005 și coordonate
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
a dus la concluzia că biserica era în construcție în acel an, nefiind probabil finalizată. În timpul săpăturilor arheologice începute în septembrie 2005 și coordonate de profesorul Florin Hău s-a găsit pisania îngropată la circa 2 m sub podeaua dintre naos și pronaos. Cu această ocazie, s-a aflat că lăcașul de cult a fost sfințit la data de 20 iulie 1545 de către mitropolitul Grigorie Roșca al Moldovei, primind hramul Sf. Nicolae. Pisania are dimensiunile de 0,68 X 0,50
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
Constantin, cel de-al treilea fiu, Doamna Elena a murit sugrumată din porunca ginerelui său, Alexandru Lăpușneanu. A fost înmormântată în biserica Mănăstirii Probota, alături de Petru Rareș. Cele două morminte domnești se află în încăperea mormintelor (aflată între pronaos și naos), lângă zidul dinspre pronaos: mormântul lui Petru Rareș se află lângă peretele sudic, iar mormântul doamnei de-a lungul aceluiași perete, înspre culoar. Inscripția în limba slavonă ce se află pe lespedea funerară a mormântului său conține următoarele cuvinte: "„Această
Elena Rareș () [Corola-website/Science/335152_a_336481]
-
chiar dacă sunt alterate sau au ajuns în stadiul de ruine. Cele mai multe clădiri ce au supraviețuit sunt bisericile, capelele și catedralele masive. În Occident, arhitectura ecleziastică comună, cuprinde bazilica romană ca un model primar cu evoluții ulterioare. Acesta constă dintr-un naos, transepte, iar altarul se situează la capătul din est. De asemenea, catedrale au fost influențate de stilul bizantin de domuri și stilul crucii grecești, cu altarul situat în sanctuarul pe partea de est a bisericii. Exemplarele supraviețuitoare ale arhitecturii medievale
Arhitectură medievală () [Corola-website/Science/331552_a_332881]
-
fost finisate lucrările de reparație a bisericii de vara cu hramul ,Adormirea Maicii Donmului. Biserica este realizată în stil rusesc, având planul dreptunghiular, de dimensiuni mici. Are doua turle în stil gotic, una de-asupra tindei și alta de-asupra naosului. Absidele laterale sunt puțin evidențiate. Interiorul bisericii are delimitări tradiționale. Plafonul bisericii are o forma boltită. În partea superioară a pronaosului se află cafastrul. La moment pe teritoriul mănăstirii funcțonează 3 biserici. A treia biserică a fost înălâată în anul
Mănăstirea Țigănești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/331719_a_333048]
-
actualmente este pr. Radu Ivan. Parohia are ca filiale Filipeștii de Pădure (str. Valea Rea nr. 159), unde există o capelă. Parohia nu deține un cimitir propriu. Biserica, cu o suprafață de 212 mp (18x12m) , are stil romanic, cu pronaos, naos, prezbiteriu și înălțimea maximă din interior 10 m. Are un turn cu un clopot (a rămas doar cel mic, de 2 tone, din trei câte au fost inițial) și este acoperită cu tablă. Zidăria este din piatră, blocuri de carieră
Biserica Sfântul Anton din Câmpina () [Corola-website/Science/335634_a_336963]
-
cu basoreliefurile celor patru evangheliști. Statuile și amvonul provin din atelierele Stufflesser Gardena (Italia) . În planurile laterale ale arcadei de deasupra altarului se află din anul 2001 două picturi mari cu temele: Isus ne învață și Isus ne hrănește. În naos se află coloanele, brâul interior și ornamentele în stucatură fină. În stânga, fată, se află o mare pictură în ulei, imagine clasică: Isus pe Cruce. În dreapta, un mare basorelief reprezentând grupul edenic cu Maica Domnului (Ajutorul creștinilor - Auxilium christianorum). Pe pereții
Biserica Sfântul Anton din Câmpina () [Corola-website/Science/335634_a_336963]
-
anii 1990. Parohia are mai multe filiale (fără capele): Viforâta, Lucieni, Moreni și alte sate. Parohia deține și un cimitir propriu. Hramul se sărbătorește anual în 4 octombrie. Cu o suprafață de 212 mp (18x12m), are stil neoromanic, cu pronaos, naos, prezbiteriu și înălțimea maximă din interior 10 m. Are un turn cu un clopot (a rămas doar cel mic, de 2 tone, din trei câte au fost inițial) și este acoperită cu tablă. Zidăria este din piatră, blocuri de carieră
Biserica Sfântul Francisc de Assisi din Târgoviște () [Corola-website/Science/335665_a_336994]
-
de cult au fost proiectate de arhitectul Victor Smigelschi (fratele pictorului Octavian Smigelschi) iar lucrarea i-a fost încredințată lui G.P. Liteanu. Edificiul respectă planimetria bizantină îmbinând-o cu elemente specifice arhitecturii românești, păstrând structura spațiului ecleziastic în nartex, pronaos, naos și altar. Întreaga clădire este dominată de o cupolă centrală pe pandative cu un diamteru de 14 metri și o înălțime la vârful crucii de 40 m. Razele de lumină pătrund prin arcadele largi ale tamburului cupolei și se resfrând
Catedrala Greco-Catolică „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Satu Mare () [Corola-website/Science/332561_a_333890]