2,809 matches
-
de pieire. O babă cu fumuri de frumoasă, Se împodobește, zarifefsește, Dar o foarte mare mincinoasă, Se pudruiește și sulimenește. Zavistnică, clevetitoare, Gâci cine este... Ocarnică, hulitoare, un înfumurat: Altul este înalt, La gât sugrumat, Cu capul pe spate, Cu nările umflate, Mari lucruri grăiește, Pe nime nu socotește, Foarte înfumurat, Cu samur îmbrăcat, Fără nici o stare, Casă nicăiuri n-are, Nimărui nu mai plătește. Gâci ș-acesta cine este. VASILE AARON ȘI ION BARAC Dacă nu s-ar amesteca în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
B. Fundoianu e un panteism olfactiv și tactil, o îmbătare de exalațiile vitale. Poetul are o capacitate extraordinară de a se bucura de prezența materiei. Totul îl îmbată: târgul care "miroase-a ploaie", creșterea "de sfeclă, de mărării, de ceapă", nările boilor cu "miros de lapte și de rîpi", fânul plin de mireasmă udă", bălăcirea porcilor în noroi, răcoarea cărnii cartofului, izul vinului din cramă, parfumul gutuii, aburul jimblei, chiar mirosul de doctorii. Evreu, B. Fundoianu e invadat de o nostalgie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rugat pe fiul său să o îmbrace în chipul acela (site dedicat credinței ortodoxe, www.crestinortodox.ro, 26.XI.2007) Logan, promovat în maniera low-cost (titlu pe un site de știri auto, masini.acasa.ro, 6.III.2007) Toboșarii din Nara îmbină misticismul și realismul muzicii și dansului japonez într-o manieră spectaculoasă, demnă, explozivă, atrăgătoare (prezentarea unui eveniment pe un site de vânzare de bilete pentru spectacole, http://bilet.ro, 5.III.2008) Sub nicio formă, în cadrul directorului "1001 Locuri
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
unui decedat, buni creștini și smeriți, la înmormântarea defunctului, invită mai mulți preoți de mir și un preot monah. La prezentarea acestuia, unul din preoții de mir rostește: „ce caută legionarul acesta printre noi?” Această nălucă de preot, pierdut, cu nările și gura înspumate de legionarofobie, deșartă cuvinte ca un bețiv ce reazimă taverne, scuipând necuviințe dintr-un suflet halucinant într-un moment când el a fost chemat să aducă cântări unui fost rugător întru odihnă veșnică. Trăim într-o lume
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
din proprie inițiativă, căci nu le-am dorit). Cu capul așezat pe perna din sicriu, tata arată ca scufundat într-un somn trist. Pe cartonul albicios al fotografiei, chipul său pare de var, pătat în golul gurii întredeschise și al nărilor. Ciudat, am privit setul fără să-mi vină vreo lacrimă. Doamne, chiar m-a cuprins uscăciunea?! M-au chemat la „convorbirea cu biroul”, care se vrea un fel de confesional. Sperînd să obțină o declarație în consens cu a sa
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
minute. — Nu știam că durează atât de mult formalitățile de la intrare. În plus, liftul a mers îngrozitor de încet. Ajunsesem, de fapt, cu zece minute mai devreme. A dat din cap ușor, ca și când ar fi spus: „Da, știu“. Am simțit în nări un iz de apă de colonie cu care se dăduse probabil pe gât. Îmi mirosea a câmp de pepeni galbeni într-o dimineață de vară. Mirosul acela mi-a creat o stare ciudată. Era un fel de nostalgie sau, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ne gândim mai întâi cât sunt de importante două coarne. Ele asigură, în primul rând, simetria. Aceasta atrage după sine un echilibru perfect al organismului, atât din punct de vedere al dezvoltării, cât și al libertății de mișcare. Cele două nări contribuie și ele, practic, la această simetrie. Ba chiar și gura. E adevărat că există un singur buric, dar acesta este un organ atrofiat. — Dar penisul? am întrebat eu. — Penisul și vaginul se iau împreună. Ca un cârnat într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
a așteptat până a dispărut spuma. A băut jumătate. — Scuză-ne pentru neplăcerile pricinuite. Ar trebui să-ți explic ce vânt ne-a adus aici. Am venit, de fapt, să te ajutăm. — Cum? Spărgându-mi ușa? Pitic se înroși brusc. Nările îi fremătau. — Ți-am mai spus s-o lași încolo de ușă, zise el aparent calm. Se întoarse apoi spre Matahală: Nu-i așa că i-am spus? Individul dădu doar din cap. Mi se părea foarte umil, iar mie nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
puțin aceasta era explicația pe care o dădeau psihologii. Numai că imaginea pe care o creasem eu mi se părea mult prea reală. Era puternică și strâns legată de existența mea proprie. Îmi mai persista și acum mirosul acela în nări și vuietul în urechi. Deși aveam doar nouă sau zece ani, îmi era încă foarte clară senzația de frică provocată de confuzie și intangibil. Oricine ce-ar spune, mie chiar mi s-a întâmplat așa ceva. Clar. Nu știu din ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ciudate, dar pentru noi sunt absolut normale. Logice, pure, simple. Tare aș vrea să le iei așa cum sunt. Eu am dus multă vreme viață de militar, dar nu o regret deloc. Mi-a plăcut chiar. Mai am și-acum în nări mirosul prafului de pușcă și al sângelui, sclipirea sabiei în fața ochilor și sunetul cornului de vânătoare în urechi. Dar nu-mi amintesc ce anume m-a îndemnat să pornesc la bătălie. Onoarea? Patriotismul? Dorința de a lupta? Ura? Chiar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
directă sau prin interpuși, jovialitatea intonației, care uneori ascunde o rană: „Aflați despre mine că o duc foarte singur/ ca un tren fără cale ferată și gări/ că o duc în beție de toamnă-mpușcată/ cu arome de struguri putrezind lângă nări/ ceea ce vă doresc câteodată și vouă...” În unele poezii apar ecouri ale cântecului de lume sau ale tonului de o tristețe expansivă întâlnit în romanțe: „Vara de toamnă, toamna de vară/ cățeaua de viață lătrând în noi/ tu, Constandino, aprinde
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
doctorate de artiști”, se străduiește („șaisprezece scenarii ca să fiu înghițit”) ca să i „se îndese în gură batista aia stacojie cât steagul Partidului, călușul meu plin de muci, iar eu să urlu de fericire că mai pot respira pe-o singură nară”. Toată cartea este un strigăt de suferință după „anii furați”, după jocul interminabil de-a compromisurile cu cenzura, cu Dulea, Suzana Gâdea și armata de gudurăi, cu „vizionări” și „comisii ideologice”. „A venit ceasul să rup pisica”, exclamă personajul când
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
am făcut să plângi./ Ar fi trebuit să te omor./ Ar fi trebuit să te apuc de suflet,/ să te bat cu el îngrozitor. // Ar fi trebuit să-ți văd curgând/ sângele, șuviță cu șuviță./ Nu să-ți mângâii ochiul, nara, gura,/ și să-ți las ființa slabă și pestriță.// Iartă-mă că te-am făcut să suferi./ Ar fi trebuit să te-nspăimânt./ Dar nu-s Dumnezeu -Pedepsitorul/ - ci doar opera lui de pământ” (Romanță). Jocul e interzis, sentimentul de izolare
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
ca un om cu fratele lui așa sunt uniți,/ se țin laolaltă și nu se vor despărți./ La strănutul lui strălucește lumina,/ iar ochii lui, arătarea luceafărului de dimineață./ Din gură-i ies făclii arzânde/ și scapără cărbuni aprinși;/ din nările lui iese fum,/ cuptor ce arde cu foc de cărbuni;/ răsuflarea lui cărbuni,/ flacără-i iese din gură./ Când se întoarce, spaimă-i pentru pentru fiarele cu patru labe/ ce saltă pe pământ./ Când vin asupră-i sulițe, nimic nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și extracurriculare abilitatea copiilor și a tinerilor de a reflecta și a povesti coerent. Capacitatea de reflecție poate fi stimulată prin promovarea în rândurile copiilor a unor activități axate pe reflecție, cum ar fi șahul. Abilitățile de a reflecta și nara sunt importante atât pentru aflarea sensului de care are nevoie ființa umană pentru a se situa față de orice eveniment, cât și pentru conectarea experienței personale cu a colectivului (familie, grup de prieteni, colegi). Această orientare promovată de școală ar putea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
veacuri, parcă de mii de ani n-am mai prânzit și n-am mai stat la cină Parcă de veacuri, parcă de mii de ani am suge fier, am roade bolovani, și-am hăpăi moloz și rogojină. Ziua pândim cu nările în vânt năluca unui abur de mâncare. Ziua pândim cu nările în vânt poate din cer, din iad sau din mormânt, să ne arunce resturi ca la fiare. În bezna nopții ne visăm strigoi cum ne-nfruptăm din hoit fierbinte
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
n-am mai stat la cină Parcă de veacuri, parcă de mii de ani am suge fier, am roade bolovani, și-am hăpăi moloz și rogojină. Ziua pândim cu nările în vânt năluca unui abur de mâncare. Ziua pândim cu nările în vânt poate din cer, din iad sau din mormânt, să ne arunce resturi ca la fiare. În bezna nopții ne visăm strigoi cum ne-nfruptăm din hoit fierbinte. În bezna nopții ne visăm strigoi și numai moartea rupe hălci
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Zografi, Miruna Bostan De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Mit, magie și manipulare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lui Taine despre acest proces. Totul începe printr-o singură imagine care se dezvoltă și termină prin a acoperi realitatea obiectivă"375. Fantasmele de mărire și de ridicare (precum halucinațiile mistice ale lui Felicité), fenomene vizuale și olfactive asemănătoare ("suflul nărilor ei avea dulceața trandafirilor; un nor de tămâie se ridica din cămin, valurile cântau") țin de un delir halucinatoriu care a fost alimentat de către mentalitatea religioasă supersițioasă, deschisă către supranaturalul Evului Mediu, ca și de lecturile mai contemporane din Viețile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu are decât un culcuș de frunze uscate și trei vase de lut) și s-ar putea foarte bine să fie o aluzie la urciorul ovidian, fiindcă sfântul Iulian descoperă, când caută urciorul, "o aromă care îi dilată inima și nările". Era niște vin: ce descoperire!" Desigur, pusnicul ar fi putut să uite de urcior, dăruit poate de vreun călător ca mulțumire pentru trecerea cu barca și îl descoperă cu această ocazie. Dar aspectul fabulos și aproape miraculos al descoperirii ne
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unui cadavru. Doi cărbuni aprinși păreau că ard în locul ochilor care nu mai aveau sprâncene: o grămadă de piele tare îi spânzura pe frunte; urechile lui, depărtându-se de cap, începeau să se mărească și ridurile adânci formau semicercuri în jurul nărilor, îi dădeau un straniu aspect inspăimântător, îl făceau să semene cu o fiară sălbatică. Vocea sa denaturată semăna cu un muget". 405 Trad. rom. cit., pp. 89-90 (nota trad.). 406 Vezi Didierr Anzieu, Le Moi-peau, Dunod, 1985. 407 *Trad. rom
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Acolo unde liberalii mun teni, fideli unei logici conspiratoriale, preferă ridicarea insurec țională și complotul, liberalconser vatorii op tează, în mod lipsit de ambiguitate, pentru moderație și parla mentarism cenzitar. Prudența este corolarul unei rezerve față de etica improvizației instituționale. Adu nările populare, agitările instigate iacobin, îndemnurile la întronarea egalității sociale au un aer familiar, care explică delimitarea junimistă de la 1870.<ref id=”1”>A se vedea Ioan C. Filitti, „Un liberal clasic, Barbu Catargiu“, în Pagini din istoria României moderne, București
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
și stă întins pe spate. În moarte, în arte, în deșertăciuni curat-murdare și povești documentate. Și zi-mi ceva care se spală în Gange*. Înainte, înapoi, unu, doi, unu, oi, moi, șoimi, poi*. Continuă, inspiră, expiră, apasă, pucioasă, tămâioasă, pe nară, pe aură, pe spirală, pe deget, pe smoală. Ganga-taranga-ramaneeyajataakalaapam, Ganga-taranga*. Pun pariu că pleacă, pe Krishna*, pe apă plată, infectată, radiată, paradoxală, injectată. Aici Shiva* te caută, pe ghat, la curățat, culcat și lepădat. Vino cu mine în rickshaw*, spală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
dechide-o cu alta, trântește geamul și sperie animalul. Din ea, din maimuță, din sursă. Vei merge ca unsă, scursă. Atenție la cursă! Curăță-ți dinții zimțați, șterge praful colorat, desfă-ți rucsacul venerat. Namaste*, can I have some honeyyyyyyyy?! În nări aer cald, în ochi fum întortochiat, pe față un coș de mărimea third eye*. Descuie visul, închide Atlasul, pricepe extazul, dă-mi înapoi macazul și-ntinde obrazul. Răbdare. Mâine începe legarea-dezlegarea, pândirea-găsirea, prăjirea-nemurirea, oul-găina, râsul-idioțenia. Început de excursie de european
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
cu grotescul, prin orfelinatele invizibile și difuze ale României de astăzi. Față de acestă lume, cutremurătoare fi fascinantă în felul ei, Monica își organizează nenumărate trăiri pe care, chiar dacă nu le dezvăluie explicit, le transmite imponderabil prin fixitatea privirilor, prin freamătul nărilor, prin suspendarea respirației pînă la limita conservării funcțiilor vitale și, mai ales, prin țipetele mute, prin experiența implozivă a momentelor paroxistice. Așa cum Tina Turner avea, după propriile-i mărturisiri, cel puțin vreo trei-patru orgasme la fiecare concert, este evident că
Între Venus din Willendorf și Fata babei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12586_a_13911]