10,211 matches
-
narațiune; o narațiune care funcționează ca un cadru pentru o altă narațiune, oferindu-i un mediu înconjurător. În Manon Lescaut, narațiunea domnului de Renoncourt este o narațiune-cadru. ¶Vezi și NARAȚIUNE INSERATĂ, INSERARE, NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. narațiune-metadiegetică constrînsă [reduced metadiegetic narrative]. Vezi NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ. ¶Genette 1980. narem [narreme]. În terminologia lui Dorfman, o FUNCȚIE CARDINALĂ, un MIEZ, un NUCLEU. ¶Dorfman 1969; Wittmann 1975. naturalizare [naturalization]. Rețeaua de procedee pe care destinatarul unei narațiuni o leagă de un model deja cunoscut al realității și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
INSERATĂ, INSERARE, NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. narațiune-metadiegetică constrînsă [reduced metadiegetic narrative]. Vezi NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ. ¶Genette 1980. narem [narreme]. În terminologia lui Dorfman, o FUNCȚIE CARDINALĂ, un MIEZ, un NUCLEU. ¶Dorfman 1969; Wittmann 1975. naturalizare [naturalization]. Rețeaua de procedee pe care destinatarul unei narațiuni o leagă de un model deja cunoscut al realității și, astfel, îi diminuează stranietatea. Dacă MOTIVAȚIA e centrată pe autor, naturalizarea e centrată pe cititor sau destinatar. ¶Chatman 1978; Culler 1975; Rimmon-Kenan 1983. Vezi și VERIDICITATE. nivel diegetic [diegetic level
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
își povestește memoriile la un nivel EXTRADIEGETIC; situațiile și evenimentele relatate în aceste memorii (inclusiv povestea lui Des Grieux despre aventurile lui și ale lui Manon) au loc la nivelul DIEGETIC sau INTRADIEGETIC; iar aceste aventuri au loc într-o narațiune METADIEGETICĂ sau HIPODIEGETICĂ. ¶Genette 1980, 1983. nivel narativ [narrative level]. Vezi NIVEL DIEGETIC. non-focalizare [nonfocalization]. ¶Vezi FOCALIZARE ZERO. notificare prealabilă [advance notice]. O unitate narativă referindu-se în prealabil la situații și evenimente care vor avea loc și vor fi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
situații și evenimente care vor avea loc și vor fi povestite ulterior; o PROLEPSĂ ce se repetă; o ANTICIPARE: "Că într-o bună zi aveam să trăiesc o durere la fel de profundă ca și a mamei, o să vedem în cursul acestei narațiuni"; Vom mai vedea că, dimpotrivă, Ducesa de Guermantes s-a aliat cu Odette și Gilberte după moartea lui Swann". ¶Genette 1980. Vezi și PREAVIZARE, ANACRONIE. nucleu [nucleus]. Un MOTIV CONEX; o FUNCȚIE CARDINALĂ; un NOD (noyau). În opoziție cu CATALIZATORII
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
lui Friedman: omnisciența selectivă multiplă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă FOCALIZAREA-INTERNĂ VARIABILĂ (Spre far). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ. opozant [opponent]. 1. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii profunde, în prima versiune a modelului greimasian al narațiunii. Opozantul (analog RĂUFĂCĂTORULUI și FALSULUI EROU de la Propp și lui MARTE de la Souriau) se opune SUBIECTULUI. 2. În modelul greimasian mai recent, un AUXILIANT negativ care este reprezentat, la nivel superficial, de un ACTOR diferit de cel ce reprezintă SUBIECTUL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
s-a culcat" respectă ordinea cronologică, în timp ce "Harry s-a culcat după ce a lucrat" nu o respectă. Ordinea cronologică este sensibil favorizată de istoriografia pozitivistă. ¶Prince 1973. Vezi și FABULĂ, ORDINE, POVESTIRE. orientare [orientation]. În terminologia lui Labov, partea din NARAȚIUNE care identifică situația spațio-temporală (inițială) în care au avut loc evenimentele povestite. Dacă se consideră că o narațiune constituie o serie de răspunsuri la anumite întrebări, orientarea este acel constituent al său care răspunde la întrebările "Cine?", "Cînd?", "Ce?" și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cronologică este sensibil favorizată de istoriografia pozitivistă. ¶Prince 1973. Vezi și FABULĂ, ORDINE, POVESTIRE. orientare [orientation]. În terminologia lui Labov, partea din NARAȚIUNE care identifică situația spațio-temporală (inițială) în care au avut loc evenimentele povestite. Dacă se consideră că o narațiune constituie o serie de răspunsuri la anumite întrebări, orientarea este acel constituent al său care răspunde la întrebările "Cine?", "Cînd?", "Ce?" și "Unde?". Pratt 1977. orizont [reach]. Distanța temporală între TIMPUL ISTORIEI acoperit de o ANACRONIE și momentul "prezent" (sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1979 [1996]; Greimas, Courtés 1982; Saussure 1966 [1998]. Vezi și SINTAGMĂ. paralepsă [paralepsis]. O MODIFICARE care constă în oferta de mai multe informații (nu mai puține, ca în PARALIPSĂ) decît ar trebui date în raport cu codul de FOCALIZARE ce guvernează o narațiune. Dacă s-ar adopta FOCALIZAREA EXTERIOARĂ, de exemplu, și dacă gîndurile unui personaj s-ar reproduce dintr-o dată, se spune că s-ar obține o paralepsă. ¶Genette 1980. paralipsă [paralipsis]. O MODIFICARE care constă în oferta de mai puține informații
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o dată, se spune că s-ar obține o paralepsă. ¶Genette 1980. paralipsă [paralipsis]. O MODIFICARE care constă în oferta de mai puține informații (nu mai multe, ca în PARALEPSĂ) decît ar trebui date în raport cu codul de FOCALIZARE ce guvernează o narațiune; o ELIPSĂ laterală prin care se trec cu vederea unul sau mai mulți componenți din situația povestită, și nu doar un eveniment întîmplat. În Crima lui Roger Ackroyd, de exemplu, FOCALIZATORUL este și criminal, dar amănuntul pe care el îl
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Economia generală a părților componente dintr-o teorie semiotică, în terminologia greimasiană. Într-un parcurs generativ (parcours génératif), părțile componente sînt articulate pe o direcție care merge de la simplu la complex, de la abstract la concret. De exemplu, modelul greimasian al narațiunii în care două componente de bază (sintactic și semantic) sînt generate (li se desemnează o descriere) pe două nivele narative (profund și de suprafață) și un nivel discursiv pot fi reprezentate de diagrama următoare (care se citește de sus în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
canonic; împreună cu ELIPSA, SCENA, REZUMATUL și SEGMENTAREA, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd o parte oarecare a textului narativ sau un oarecare TIMP AL DISCURSULUI nu corespunde unei treceri a TIMPULUI ISTORIEI, se obține pauza (și se poate spune că narațiunea a ajuns la sfîrșit). O pauză poate fi prilejuită de o descriere sau de comentariile prelungite ale unui narator. ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și COMENTARIU, PAUZĂ DESCRIPTIVĂ, DURATĂ. pauză descriptivă [descriptive pause]. O PAUZĂ prilejuită de o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și COMENTARIU, PAUZĂ DESCRIPTIVĂ, DURATĂ. pauză descriptivă [descriptive pause]. O PAUZĂ prilejuită de o DESCRIERE. ¶Nu toate pauzele sînt pauze descriptive: unele sînt rezultatul COMENTARIULUI. Mai mult, nu orice descriere determină o pauză în narațiune: "Sala... era oarecum golașă cînd o vedeai în lungime și se deschidea în arcade mari într-un fel de hol împrejmuitor în care erau puse mese peste tot" constituie o pauză descriptivă pentru că nu corespunde vreunei treceri temporale în universul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de altă parte, "După pește a urmat o foarte gustoasă mîncare de carne, cu maioneză, apoi o salată de legume, apoi pui fript, o plăcintă... și, în cele din urmă, brînză și fructe" nu constituie o pauză descriptivă (în aceeași narațiune). ¶Genette 1980. pămînt [earth]. Unul din cele șase ROLURI fundamentale sau FUNCȚII, izolate de Souriau (cînd vorbea despre posibilitățile dramei). Pămîntul (analog DESTINATARULUI greimasian) beneficiază de rezultatele LEULUI. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. percepție reprezentată [represented perception]. Un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a spune (a aserta, a afirma, a raporta) că e vorba, sau nu e vorba de ceva constituie un fel de a face. Într-adevăr, orice enunț sau set de rostiri pot fi considerate performative. Dacă se poate spune că narațiunea "constată" pentru a afirma că este vorba de anume situații și evenimente în anume universuri, se poate spune și că ea execută (cel puțin) actul de a afirma. ¶Austin 1962 [2003]; Lyons 1977 [1995]; Pratt 1977. Vezi și ACT ILOCUTORIU
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
eșec, sau invers. ¶După Aristotel, peripeția (PERIPETEIA) este, împreună cu RECUNOAȘTEREA, mijlocul cel mai puternic de asigurare a efectului tragic. ¶Aristotle 1968 [1965]. persoană [person]. Setul de relații între NARATOR (și NARATAR) și povestirea narată. Se face îndeobște o distincție între NARAȚIUNILE LA PERSOANA ÎNTÎI (al căror narator este și personaj în situațiile și evenimentele povestite) și NARAȚIUNILE LA PERSOANA A TREIA (al căror narator nu este și personaj în situațiile și evenimentele povestite). O altă categorie este aceea a NARAȚIUNII LA
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a efectului tragic. ¶Aristotle 1968 [1965]. persoană [person]. Setul de relații între NARATOR (și NARATAR) și povestirea narată. Se face îndeobște o distincție între NARAȚIUNILE LA PERSOANA ÎNTÎI (al căror narator este și personaj în situațiile și evenimentele povestite) și NARAȚIUNILE LA PERSOANA A TREIA (al căror narator nu este și personaj în situațiile și evenimentele povestite). O altă categorie este aceea a NARAȚIUNII LA PERSOANA A DOUA (al cărei naratar este personajul principal în situațiile și evenimentele povestite). ¶Bal 1985
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
între NARAȚIUNILE LA PERSOANA ÎNTÎI (al căror narator este și personaj în situațiile și evenimentele povestite) și NARAȚIUNILE LA PERSOANA A TREIA (al căror narator nu este și personaj în situațiile și evenimentele povestite). O altă categorie este aceea a NARAȚIUNII LA PERSOANA A DOUA (al cărei naratar este personajul principal în situațiile și evenimentele povestite). ¶Bal 1985; Cohn 1978; Genette 1980, 1983; Prince 1982; Rimmon-Kenan 1983; Stanzel 1984; Tamir 1976. Vezi și VOCE. persona [persona]. Din critica ficțiunii narative, un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
factori principali care regularizează informația narativă. ¶Genette 1980, 1983; Rimmon 1976. piramida lui Freytag [Freytag's pyramid]. Reprezentarea diagramatică concepută de Gustav Freytag pentru structura unei tragedii. Piramida lui Freytag s-a folosit adesea pentru a caracteriza INTRIGA dintr-o narațiune (sau diverse aspecte ale sale). ¶Freytag 1894. plan [plan]. Un cadru semantic global care reprezintă diverse aspecte ale realității (pertinente pentru un planificator), sau care avansează spre un SCOP. Narațiunea constă adesea din seturi de planuri care interacționează. Se consideră
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
s-a folosit adesea pentru a caracteriza INTRIGA dintr-o narațiune (sau diverse aspecte ale sale). ¶Freytag 1894. plan [plan]. Un cadru semantic global care reprezintă diverse aspecte ale realității (pertinente pentru un planificator), sau care avansează spre un SCOP. Narațiunea constă adesea din seturi de planuri care interacționează. Se consideră adesea că planurile sînt echivalente CADRELOR, SCHEMELOR și SCRIPTELOR, dar s-au propus anumite distincții sugestive: un cadru ordonat serial și conexat temporal este o schemă; o schemă direcționată către
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și apoi regina a murit de durere" este o intrigă. 2. O secvență cauzală de evenimente pertinente pentru un personaj sau personajele care încearcă să rezolve o problemă pentru a atinge un scop. În consecință, deși fiecare povestire este o narațiune (relatarea unuia sau mai multor evenimente), nu fiecare narațiune este cu necesitate o povestire (iată, de ex., o narațiune care pur și simplu descrie o secvență temporală de evenimente care nu sînt legate la modul cauzal). ¶Beaugrande 1980; Benveniste 1971
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
intrigă. 2. O secvență cauzală de evenimente pertinente pentru un personaj sau personajele care încearcă să rezolve o problemă pentru a atinge un scop. În consecință, deși fiecare povestire este o narațiune (relatarea unuia sau mai multor evenimente), nu fiecare narațiune este cu necesitate o povestire (iată, de ex., o narațiune care pur și simplu descrie o secvență temporală de evenimente care nu sînt legate la modul cauzal). ¶Beaugrande 1980; Benveniste 1971 [2000a]; Chatman 1978; Doležel 1976; Forster 1927 [1963]; Genette
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
personaj sau personajele care încearcă să rezolve o problemă pentru a atinge un scop. În consecință, deși fiecare povestire este o narațiune (relatarea unuia sau mai multor evenimente), nu fiecare narațiune este cu necesitate o povestire (iată, de ex., o narațiune care pur și simplu descrie o secvență temporală de evenimente care nu sînt legate la modul cauzal). ¶Beaugrande 1980; Benveniste 1971 [2000a]; Chatman 1978; Doležel 1976; Forster 1927 [1963]; Genette 1980; Prince 1973, 1982; Shklovsky 1965b [1975]; Stein 1982; Tomashevsky
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fiind un șir de motive divizabile, bunăoară, prin Lipsă (a unei valori)-Lichidarea Lipsei, șirul ar constitui o povestire atomică axiologică. Vezi și POVESTIRE COMPUSĂ, MODALITATE, POVESTIRE MOLECULARĂ. povestire complexă [complex story]. O povestire care combină două sau mai multe NARAȚIUNI sau POVESTIRI (MINIMALE) prin CUPLAJ, INSERȚIE, sau ALTERNANȚĂ. "Ion era bogat, și Maria era săracă; apoi Maria a cîștigat la loterie și s-a îmbogățit; apoi Ion și-a cheltuit banii și a sărăcit" reprezintă o povestire complexă care s-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și SECVENȚĂ. povestire compusă [compound story]. O povestire alcătuită din două sau mai multe POVESTIRI ATOMICE (două sau mai multe fire de MOTIVE guvernate de o MODALITATE diferită); o POVESTIRE MOLECULARĂ. ¶Doležel 1976. povestire directă la persoana întîi [skaz]. O narațiune făcută a fi deliberat orală în ceea ce privește stilul; o narațiune individualizată stilistic, modelată pentru a crea iluzia de vorbire spontană. Skaz (de la rusescul skazatî/skazivatî, "a spune, a relata") e povestit într-un limbaj care este tipic pentru NARATORUL ficțional (în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
din două sau mai multe POVESTIRI ATOMICE (două sau mai multe fire de MOTIVE guvernate de o MODALITATE diferită); o POVESTIRE MOLECULARĂ. ¶Doležel 1976. povestire directă la persoana întîi [skaz]. O narațiune făcută a fi deliberat orală în ceea ce privește stilul; o narațiune individualizată stilistic, modelată pentru a crea iluzia de vorbire spontană. Skaz (de la rusescul skazatî/skazivatî, "a spune, a relata") e povestit într-un limbaj care este tipic pentru NARATORUL ficțional (în opoziție cu AUTORUL) și e așezat ferm într-un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]