75,178 matches
-
că legile sunt votate de reprezentanții contribuabililor, ale căror interese, cel puțin teoretic, le reprezintă. Legitimitatea juridică a impozitului rezidă din respectarea mai multor principii de drept fiscal, unele de natură constituțională (principiul legalității, al egalității și nediscriminării fiscale, principiul necesității, anualității, universalității impozitului ș.a.), iar altele nu (principiul teritorialității, principiul neretroactivității fiscale ș.a.). Consimțămîntul contribuabililor poate cunoaște o erodare datorată unor cauze multiple, dintre care reținem: evoluția sistemelor fiscale de la preponderența impozitelor directe, mai bine percepută de contribuabili, la cea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
plătite de firmă (pe profit, C.A.S., altele) Pff = ----------------------------------------------------------------------Valoarea adăugată obținută de firmă Explicația creșterii presiunii fiscale trebuie căutată în creșterea cheltuielilor publice care, la rîndul său, este influențată de performanțele de ansamblu ale economiei, structura proprietății, politica guvernamentală, necesitățile publice, eficiența alocării resurselor, consensul social, sistemul politic ș.a. 3.3.3. Sistemul fiscal Alături de alte sisteme (monetar, financiar, de credit, etc.), sistemul fiscal urmărește realizarea obiectivelor politicii economice și sociale ale unui Stat. El dă măsura presiunii fiscale, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
situația costurilor de producție ș.a. 3.4. Datoria publică Datoria publică rezultă din deficitele bugetare acumulate și care au fost finanțate prin împrumuturi publice. Din efect, ea se transformă în cauză a deficitelor publice. O îndatorare excesivă a Statului și necesitatea reînnoirii continue a împrumuturilor pot genera efecte de evicție din partea sectorului privat. Datoria publică desemnează ansamblul obligațiilor pecuniare rezultate din împrumuturi contractate de Stat în mod direct, sau garantate de acesta pentru agenții economici, de la persoane juridice și fizice din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
într-o anumită măsură, în acțiunile lor în fața guvernului central, a cărui politică o suportă, în limitele constituționale date. În aceste sisteme există o unitate fiscală la nivel național, o uniformitate ce face ca toți cetățenii să contribuie la finanțarea necesităților naționale. Impactul externalităților este foarte important. Cooperarea dintre autorități, la toate nivelurile, și coordonarea politicilor la nivel regional și național, sunt importante de asemenea, avantajele și dezavantajele fiind distribuite pe o bază echitabilă. Nivelul intermediar, organizat pe unul sau două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sectoare, pentru a ține seama de costul de oportunitate pentru colectivitate. 4.2.2. Imposibila definire a unui optim social 4.2.2.1 Problema repartiției bunăstării Analiza economică încearcă deci să identifice condițiile unei alocări eficace a resurselor și necesitatea unei intervenții publice pentru restaurarea eficacității în caz de neajunsuri ale piețelor. Dar pentru căutarea maximului de eficacitate (în sens paretian) nu este suficient a determina alegerile publice optime. Într-adevăr, criteriul lui Pareto nu permite izolarea unei soluții optime
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Singură funcția preferințelor unui dictator permite tranșarea problemei și deschiderea către alegeri publice coerente. Dar această soluție este pe cît de posibilă, pe atît de inacceptabilă. Astfel, pista deschisă de Bergson și Samuelson are meritul de a atrage atenția asupra necesității de a introduce judecăți de valoare colective în privința repartiției. Dar ea nu rezolvă cu nimic problema indeterminării teoretice a optimului social. De aceea sunt necesare criterii sau alegeri pur politice, iar aceste alegeri nu pot fi guvernate doar de criteriul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sau de încredere, fenomenele de incertitudine pun probleme redutabile, ce invită la a nu se cădea în plasa răspunsurilor simpliste. Plecînd de aici, nu mai este posibil să se respecte actele de credință privind efectele benefice ale concurenței, sau privind necesitatea unei binevenite tutele publice. În toate cazurile, problema va fi de a găsi mijlocul de a incita actorii să-și dezvăluie preferințele și capacitățile. Este ceea ce se străduiește să demonstreze de vreo 20 de ani teoria incitațiilor (W. Vickrey și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
duc noile tendințe de descentralizare a deciziilor publice și nu numai pe toate meridianele. Individul devine regele jocului planetar, moneda creatoarea și vectorul schimbării. În aceste condiții, vechea politică regională nu mai are credibilitate, nu mai poate asigura dezvoltarea. Însăși necesitatea unei politici regionale a început să fie contestată în unele cercuri. O dezbatere întreagă s-a lansat în privința conținutului și instrumentelor noii politici regionale, a decidenților și a interacțiunilor cu celelalte politici publice. Astfel s-au născut noi teorii și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
perturbatori pot constitui și economiile de scară teritorială, ca și specificitățile culturale, istorico-geografice, religioase sau sociale care contribuie la menținerea decalajelor între regiuni. Aceste disparități teritoriale creează probleme politicilor economice naționale în toate țările. Pentru înlăturarea lor unii reclamă cu necesitate intervenția Statului și atunci politicile regionale se subordonează obiectivelor statale. Intervenția Statului constă, cel mai adesea, în prelevarea de resurse de la regiunile bogate și redistribuirea lor către regiunile sărace. Teoretic creșterea indusă a ocupării și implicit a veniturilor în acestea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dezvoltare. Politici active la nivel regional și local; Investiții publice în infrastructură. • NOTA: Tabelul este prelucrat după H.Armstrong & J. Taylor, Regional Economics & Policy, Harvester Wheatsheaf, London, 1993. 6.3.2. Instrumente ale politicii regionale Recunoscută fiind, în toate abordările, necesitatea unei politici de dezvoltare economică regională, cel puțin ca subsidiar al politicii macroeconomice, dacă nu ca politică specială, problema care se pune este de a găsi instrumentarul adecvat și bine adaptat diferitelor situații specifice. Dirijiștii pledează pentru o intervenție activă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
egalității relative între resursele acestora și activitățile de finanțat, în baza unor patrimonii și reguli clar stabilite. Comunitățile locale nu trebuie discriminate, spre binele tuturor. Autonomia locală se impune din considerente de eficiență mai ridicată, de mai bună cunoaștere a necesităților colectivităților și de organizare cît mai apropiată de cetățean și de problemele sale, în vederea unei rezolvări mai operative, de adecvare la condițiile locale, de mai bună administrare a activităților și proiectelor specifice. Desigur, descentralizarea are limite, chiar dacă ele sunt greu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nici între acesta din urmă și cel local. Proiectele bugetelor locale se fundamentează pe baza programelor, proiectelor și priorităților locale, ale administrațiilor publice, instituțiilor și serviciilor publice din subordine. Fundamentarea are la bază structura și nivelele aprobate ale veniturilor, evaluarea necesităților, norme și normative de cheltuieli pe domenii. Ordonatorii principali de credite, cu consultarea ordonatorilor secundari și terțiari realizează în fiecare an proiectele de buget pentru anul următor, în mod echilibrat și le depun direcțiilor teritoriale ale Ministerului Finanțelor. Proiectele pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
bugete, pe capitole, subcapitole și articole. În funcție de termenele de încasare a veniturilor se stabilește și trimestrialitatea cheltuielilor. Ordonatorii principali repartizează sumele pe ordonatorii din subordine. Fiecare ordonator are obligația de a urmări modul de încasare a veniturilor, de a analiza necesitatea, oportunitatea și legalitatea angajării și efectuării cheltuielilor în limita și cu destinația indicată prin buget, asigurarea integrității și a valorificării judicioase a bunurilor aflate în pa-trimoniul propriu, organizarea și ținerea la zi a contabilității, ca și prezentarea în termen a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
principalele lucrări ale lui Hayek se intitulează, Drept, legislație și libertate și constituie mai mult o reflecție asupra filosofiei vieții în societate, decît o analiză economică în sens strict. El pune aici, între altele, chestiunea justiției sociale și conchide asupra necesității menținerii Statului într-o poziție minimală, consistînd în a elabora reguli valabile pentru toți. Înțelegem astfel de ce ideea de reglementare se opune aici celei de reglare, care presupune intervenția Statului. În 1976, Hayek a mers chiar pînă la a preconiza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
un proces intens de dereglementare, privatizare și liberalizare. Societatea contemporană generează tot mai multe probleme cu caracter global, a căror rezolvare depășește posibilitățile unui singur stat, oricît de mare ar fi el, necesitînd cooperări și armonizări la nivel internațional. Această necesitate generează un proces de tranziție de la un tip de economie ancorată prioritar în piețele naționale la unul cu piețe globale, marcat de numeroase inovații și de o concurență acerbă. Au început să prevaleze sistemele internaționale integrate de producție și tehnologii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
au înăsprit regulile după care se poate dobîndi cetățenia. Nu ne-am propus aici să analizăm în detaliu aceste probleme, dar ele ne arată că, oricare ar fi ideea de bază ce constituie o națiune, acestea se găsesc confruntate cu necesitatea unor redefiniri atît în ceea ce privește legăturile dintre națiuni, cît și referitor la situația imigranților, rezidenți sau nonrezidenți. Această exigență comună ne conduce la modularea opoziției tradiționale dintre cele două concepții, pentru a sublinia ceea ce au în comun. Iată ce spunea Renan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
o atare atitudine strategică a contribuabililor conduce la un răspuns nu mai puțin strategic al colectivităților locale. Lărgirea geografică a cîmpului lor de competențe și deci de impozitare. Mai precis, rezultatul efectelor de debordare, pe de o parte, ca și necesitatea unei anumite adecvări între plătitorii și beneficiarii de servicii, pe de altă parte, conduc la o etajare a administrațiilor publice al căror cîmp spațial de competență variază. Dacă există cazuri, rare, în care o colectivitate reușește să-și crească cîmpul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
oameni nu vezi deosebiri esențiale. Nimic nu e prestabilit, totul e conjugat. Se află într-o relație perfectă. Se exprimă prin evenimente. Totul este, de fapt, un singur eveniment. Nu există nimic fără un rol precis, natura nu creează în afara necesității. Asta este părerea ta despre ordine și despre lucruri și nu va fi deloc ușor să convingi o lume că ai dreptate. Și, în fond, ce importanță are părerea celorlalți? Nu te osteni să le impui vreun crez. E inutil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
o donație pe bază de chitanță, pentru construirea Catedralei noi. Între eparhiile donatoare a fost fruntașă, și anul acesta, Arhiepiscopia Bucureștilor. Cu multă recunoștință, mulțumim autorităților centrale și locale care ne‐au sprijinit financiar, înțelegând că această Catedrală este o necesitate liturgică, dar și un simbol al credinței apostolice a poporului român și al demnității lui. La cumpăna dintre ani, adică în noaptea de 31 decembrie 2012 spre 1 ianuarie 2013, suntem chemați să înălțăm rugăciuni de mulțumire pentru binefacerile primite
Patriarhul Daniel: Taina Crăciunului este taina iubirii milostive şi smerite a lui Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/80492_a_81817]
-
achiziționat o locuință de la un dezvoltator imobiliar care poate oferi la schimb o altă locuință corespunzătoare calitativ, în raport cu cei care au achiziționat locuința de la o persoană fizică și cărora nu li se poate oferi posibilitatea schimbului. Ordonanța răspunde astfel unor necesități de fond practic și creează condiții pentru administrarea flexibilă a portofoliului de garanții, dar și pentru creșterea cadrului de utilizare a plafonului de garanții. Aceste prevederi au consecințe directe asupra dezvoltării pieței imobiliare și sectoarelor acesteia. În Ordonanță se reglementează
"Prima casă" va continua și în 2013 by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80513_a_81838]
-
inimaginabil, prin licitații pe sume exorbitante, procese-verbale fictive de custodie sau sume deturnate de la destinația inițială. Patentate ca rețele de tocat bani publici, primăriile din cele șase sectoare ale Capitalei și ALPAB au venit cu proiecte unice, de o "mare necesitate" pentru bucureșteni. Una dintre cele mai profitabile afaceri cu bani publici este cea cu gazon și floricele. Anual, sute de milioane de lei sunt "plantate" în parcuri, pe alei și bulevarde. Altfel spus, zeci de mii de metri pătrați de
Primăriile Capitalei și ALPAB, campioane la tocat bani publici by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80690_a_82015]
-
critica ritualurile ortodoxe? Lista păcatelor devine tot mai lungă. Spiritele intră în panică. Comunitatea de măicuțe o sechestrează pe «posedată». I se pune căluș, este legată de o cruce făcută din scânduri, în fața prietenei sale neajutorate. Iubirea este o tristă necesitate. Rugăciunile se amestecă într-o dezordine vastă. Te întrebi la ce poate servi credința. În general, ai de câștigat de pe urma ei destul de puțin. Absolutul țâșnește din peisaje goale, lipsite de oameni. Misterul suflă cu un sunet de crengi moarte. Până
Le Figaro: "După dealuri, un film al dracului de bun" by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80736_a_82061]
-
Fotbal Club 'U' Craiova SA nu a fost recuperat", precizează DNA în rechizitoriu. Potrivit anchetatorilor, în luarea deciziei nu s-a ținut cont nici de prevederile statutare, în sensul stabilirii certe a abaterii disciplinare imputate, a gravității acesteia și a necesității aplicării sancțiunii celei mai drastice, pe lângă "încălcarea grosolană" a dreptului la apărare de către Comitetul Executiv al Federației Române de Fotbal. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus, luni, trimiterea în judecată a lui Mircea Sandu, președintele Federației Române de Fotbal, și
DNA a pus sechestru pe bunurile lui Sandu, Dragomir și LPF by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78447_a_79772]
-
Articolul 36 Articolul 51 va avea următorul cuprins: "Art. 51. - Autovehiculele destinate stingerii incendiilor și autosalvările aflate în acțiuni de intervenție, precum și cele ale organelor Ministerului de Interne și ale Procuraturii aflate în misiune, pot circula cu viteză impusă de necesități, conducătorii acestor autovehicule avînd obligația să ia toate măsurile pentru prevenirea accidentelor." Articolul 37 Articolul 62 alineatul 2 va avea următorul cuprins: "Bicicliștii vor circula numai pe piștele special destinate, cînd pe traseul pe care se deplasează întîlnesc indicatorul cu
HOTĂRÎRE nr. 114 din 28 iunie 1984 pentru modificarea şi completarea Regulamentului pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector, aprobat prin H.C.M. nr. 772/1966. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106651_a_107980]
-
Cojocaru". Jurnalistul atrage atenția că ea "este unul din personajele cheie pentru întoarcerea lui Traian Băsescu la Cotroceni după referendumul pentru demiterea acestuia din 29 Iulie 2012". De la comportament slugarnic la cel mai jenant jurist român în viață Jurnalistul motivează necesitatea plecării de mai demult a Aspaziei Cojocaru din CCR prin "comportamentul său slugarnic față de Băsescu, declarațiile nefericite și batjocorirea imensului vot popular de astă vară". Acestea sunt și motivele pentru care a spus că Aspazia "candidează cu succes la categoria
Radu Tudor: Aspazia Cojocaru- comportament slugarnic, jurist jenant by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78553_a_79878]