20,452 matches
-
și recunoaștere, fiecare cu o agendă proprie și resurse proprii pentru a-și atinge țelurile, dar nici una suficient de puternică pentru a domina singură procesul politic. Acesta era un joc politic mult mai complicat. Anterior, Uniunea Europeană a trebuit numai să negocieze relațiile externe cu cele două superputeri, Statele Unite ale Americii și URSS și cele interne Între statele membre care rivalizau Între ele. Statele membre, la rândul lor, aveau o multitudine de forțe la nivel subnațional În interiorul teritoriilor lor. Revoluția globală, În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ceea ce numim acum „capital social” -, dezvoltând În felul acesta coeziunea socială. Cu alte cuvinte, se angajează Într-un „joc profund” pentru a-și stabili o identitate comună. Numai atunci când sentimentul lor de solidaritate și coeziune este bine format, amenajează piețe, negociază schimburi și stabilesc guverne pentru a reglementa activitatea. Chiar În era modernă timpurie, când capitaliștii și clasa burgheză În formare au inventat un naționalism imaginar pentru a uni popoare, anterior separate, Într-o nouă configurație politică, statele-națiune au trebuit să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
era comerțului global. Cedând o parte din suveranitatea care le mai rămâne și punând de acord interesele lor cu cele ale altor state și ale OSC, statele-națiune pot să joace Împreună pe un câmp geografic mai vast și, astfel, să negocieze mai eficient termenii relațiilor cu instituțiile corporatiste globale, a căror putere o eclipsează pe cea a majorității statelor-națiune și a căror influență se Întinde pe Întreaga suprafață a globului. Găsirea unui numitor comun al drepturilor omului universale și al identității
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este un bun exemplu pentru aceasta a doua categorie. Ideea parcurilor transfrontaliere este chiar mai radicălă În concepție și destinație. Să ne reamintim că știința iluministă timpurie era dedicată Împrejmuirii naturii și transformării ei În proprietate privată, care poate fi negociată pe piață și protejată În interiorul frontierelor statului-națiune. Natura ca resursă a fost tema dominantă a științei În ultimele secole. Parcurile transfrontaliere ale păcii sunt o recunoaștere de către guverne a faptului că frontierele naturale sunt mai importante decât cele statale - că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să ajuți și tu pe făcătorii tăi de bine. Deși aici accentul se mută de pe asistența dezinteresată - situându-ne în paradigma schimbului social -, avem de-a face totuși cu acte prosociale, întrucât schimbul nu este direct și imediat, nu se negociază și, în tot cazul, norma trimite la descentrarea de pe egoismul pur. Altfel spus, teoretic ai putea fi ajutat, fără ca, în timp, să returnezi ajutorul. Și, de fapt, cazurile de acest fel sunt multiple. Norma reciprocității pretinde să-i ajuți pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este că aceste semnificații sunt utilizate și modificate într-un proces de interpretare efectuat de individ în raportul său cu lucrurile pe care le întâlnește” (apud Mattelart, 2001, p. 105; Lohisse, 2002, p. 152). Pentru cercetătorii interacționiști, comportamentele sociale sunt negociate de partenerii actului de comunicare într-un proces de improvizație permanentă. Blumer accentuează că elemente cum sunt cultura, sistemul social sau stratificarea socială creează condițiile acțiunii fără a o determina. În perspectiva autorului, indivizii nu acționează în raport cu structura socială sau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ai interacționismului simbolic este Erving Goffman. Goffman pornește de la ideea că, întotdeauna, în actele de interacțiune într-o organizație (fie ea o instituție „totală” cu reguli foarte stricte ca un spital psihiatric ori o închisoare), normele de natură organizațională sunt negociate de persoanele aflate în aceste instituții. Negocierea este dezvoltată prin sisteme de adaptare care îi permit individului să se integreze în normele organizaționale fără să le respecte conținutul; astfel, Goffman observă că, „spre exemplu, în America se presupune în mod
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de director al școlii și cel de prieten cu unul dintre subordonați) poate fi observat într-un astfel de conflict interpersonal; 5) conflictele care-și au originea în neînțelegerea, la un nivel mai simplu sau complex, intențiilor, obiectivelor sau scopurilor negociate de membrii grupului; în special la primele întâlniri ale unor grupuri nou formate se va observa o tendință în acest sens: oamenii vor discuta asumându-și anumite responsabilități, apoi, la următoarea întâlnire, vor observa că nu fiecare dintre ei a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
adaptat după proba valori în coliziune împreună cu Georgeta Pânișoară). Cursanții împărțiți pe microgrupuri de discuție (5-8 persoane) trebuie să răspundă mai întâi individual (dezvoltând o ierarhie) la acest exercițiu, apoi vor trebui să discute în grup alternativele găsite și să negocieze cu colegii lor până vor ajunge la o ierarhie comună. Sunt descrise opt situații, nici una dintre ele nefiind de dorit (de aceea se încadrează la strategiile de evitare-evitare), cursanții notând de la 1 (cea mai favorabilă situație pentru care ar opta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
concesii verbale. Această metodă are și mai mult succes dacă reprezintă o variantă a „autorității limitate” (negociatorul face unele concesii de natură verbală, apoi, când „partea adversă” pare suficient de „prinsă”, intervine șeful negociatorului inițial, care schimbă unele dintre condițiile negociate de acesta sub pretextul că „subalternul meu nu avea autoritatea să vă promită aceste lucruri”); • Frontul rusesc. Este o aplicare a strategiei precedente, dar în sfera problemei, și nu a oamenilor. Astfel, se oferă două alternative dintre care una atât
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a negocierii și de șase pași care trebuie urmați efectiv în negociere. Cele patru faze ar putea fi: 1) pregătirea, desemnând ce vrea partea care propune negocierea; 2) dezbaterea, privind ce vrea cealaltă parte; 3) propunerea, urmărind ce se poate negocia (și ce nu); 4) negocierea propriu-zisă sau „cu ce se poate face schimb”. Procesul de negociere este din ce în ce mai important în utilizarea școlară nu doar în ceea ce privește rezolvarea unor conflicte, ci și pregătirea tinerilor în sensul dezvoltării de opțiuni, empatia față de celălalt
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
complet. Câteva propuneri ar viza existența unor moderatori care să utilizeze tehnici de negociere colaborative și să asigure astfel un echilibru atât în ponderea cantitativă și calitativă de contribuție la grup, cât și în modul în care anumite roluri sunt negociate și asumate de către elevi/studenți. Iată de ce, reconsiderând tehnica negocierii din perspectiva amintită mai sus, cea de stil de comunicare, putem să sugerăm câteva baze minimale în care profesorul, în perspectiva utilizării metodelor de interacțiune educațională, trebuie să le ofere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Negocierea este procesul prin care reușim să obținem ceea ce vrem de la cei care vor ceva de la noi. Pașii în negociere presupun: pregătirea, desemnând ce vrea partea care propune negocierea; dezbaterea, privind ce vrea cealaltă parte; propunerea, urmărind ce se poate negocia (și ce nu); negocierea propriu-zisă sau „cu ce se poate face schimb”. 3. Medierea presupune intervenția terței părți, neutră în raport cu părțile aflate în conflict, în rezolvarea conflictului prin facilitarea comunicării și oferirea de sugestii. Avantajele medierii presupun, printre altele: terța
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ei, privitor la care ar trebui să fie oferta lor și ce ar trebui să ceară la schimb. S-a pierdut timp, iar tocilarii, nemulțumiți oricum de insuccesul obținut mai devreme cu oferta proprie, au concis că „ei nu mai negociază nimic”. Până la urmă șmecherii au reușit să cadă de acord asupra a ceea ce putea să-i „momească” pe tocilari. Ei au spus că aceștia din urmă pot primi de la ei o carte pe care știau că și-o doreausăptămâna trecută
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nota 10norme care le-ar plăcea să fie adoptate de întregul lor grup. În momentul când fiecare a scris aceste norme, ei vor începe să le negocieaze în microgrup; formatorul le va spune că primul grup care va termina de negociat normele (toți membrii să ajungă să fie de acord cu o singură listă de 10 astfel de norme) va fi câștigător. În același timp, se cere să fie avertizați participanții că vor trebui să funcționeze ca grup după aceste norme
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
laissez-faire” (liderul abdică de la responsabilități, nu oferă deloc feedback etc.). Recompensa contingentă se referă la procesul de schimb între lider și membrii grupului său în care efortul depus de aceștia din urmă este schimbat cu recompense specifice (exemplul părintelului care negociază cu fiul său obținerea unei biciclete dacă la sfârșitul anului va avea o anumită medie la școală). Managementul prin excepție se referă la leadership-ul care presupune criticism corectiv, feedback negativ și întăriri negative; acest factor se poate regăsi sub două
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cea de-a treia arie, care se referă la context, liderul trebuie să-și dezvolte rețeaua de comunicare cu întreaga organizație (obținerea de informații, creșterea influenței echipei lui în organizație), să susțină și să reprezinte echipa în mediul organizațional, să negocieze cu factorii de decizie pentru a asigura resursele necesare, suportul și recunoașterea pentru echipa sa, să amortizeze distragerile din mediul organizațional față de membrii echipei proprii, să aprecieze corect indicatorii din mediu ai eficienței echipei, să împărtășească echipei sale informațiile relevante
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comune ca explicație la imaginea originară (aici sunt puse în valoare abilitățile de negociere și de consens al percepțiilor inițiale); - a treia fază, desfășurată tot pe intervalul a 20-30 de minute, presupune ca aceste subgrupuri să se consulte și să negocieze o singură imagine, generală pentru întregul colectiv, asupra problemei inițiale; și - ultimei faze îi este alocat tot un interval de aproximativ 30 de minute, timp în care participanții sunt invitați de către formator să analizeze și să descrie sentimentele, problemele și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
colocineva scormonește prin tinete scurgi încet darnu zici nimic...devoratorul de umbre înghite orizontul... IV. CONTINUITATE, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2346 din 03 iunie 2017. de unde nu voi mai fi eu vei merge tu copile să nu negociezi cu umbra lasă totul să se clatine precum frunza în voie apleacă-te peste amintirea a ceea ce am fost și taci toate lucrurile ar trebui să fie la fel chiar dacă nu mai sunt dar cui îi pasă... (apărut în rev
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
amintirea a ceea ce am fost și taci toate lucrurile ar trebui să fie la fel chiar dacă nu mai sunt dar cui îi pasă... (apărut în rev.Qpoem,2017) ... Citește mai mult de unde nu voi mai fi euvei merge tucopilesă nu negociezi cu umbralasă totul să se clatineprecum frunzaîn voieapleacă-te peste amintireaa ceea ce am fostși tacitoate lucrurile ar trebuisă fie la felchiar dacănu mai suntdar cui îi pasă...(apărut în rev.Qpoem,2017)... V. EXISTĂ DOAR OAMENI ȘI UN SINGUR DUMNEZEU, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
greu de găsit în altă parte în aceleași coordonate. Seriozitatea, profesionalismul și discreția sunt, din punct de vedere comportamental, caracteristicile cu precădere vizibile ale acestei familii spirituale, iar marea disponibilitate a formei plastice, într-o viziune impresionistă tîrzie, de a negocia cu lumina și, mai apoi, de a-i folosi deplin enormul său potențial expresiv, este componenta care ține de viziunea artistică și chiar de amprenta stilistică. Asemenea lui Vasile Gorduz, un alt strălucit descendent al școlii lui Murnu, Vasile Rizeanu
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
dorința de atracție reciprocă dintre două persoane care stabilesc un acord emoțional-valoric Între ele. Darul trebuie separat de negociere. El nu este expresia unui contract Între două persoane. Este și rămâne un act sau un gest simbolic. El nu se negociază, ci exprimă o dorință emoțional-afectivă reciprocă. Darul este un gest de Întâlnire, dar și un act prin care eu mă ofer celuilalt prin intermediul obiectului pe care i-l dau. Dau ceva de la mine. Mai mult chiar decât atât, Îmi manifest
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În a doua ediție a Dicționarului enciclopedic francez, fiind vorba doar de o comunitate monahală. Există un obicei curios În această țară și, de altminteri, În cele mai multe regiuni ale Asiei. Medicul chemat să Îngrijească un bolnav trebuie mai Întâi să negocieze prețul serviciilor sale; de Îndată ce s-a ajuns la o Înțelegere, acesta primește o jumătate din sumă, iar apoi, după vindecarea pacientului, primește și restul onorariului său, inclusiv costul medicamentelor. Ajuns la Kannobin, l-am aflat pe episcop suferind de febră
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În oraș, refuzase să intervină În favoarea lor, dar că prin intermediul influenței mele sperau să obțină un răspuns favorabil. N-am putut să le resping cererea, cu atât mai mult cu cât am fost informat că guvernul rus era gata să negocieze pentru a asigura libertatea supușilor săi aflați În robie la Buhara. Acești doi armeni erau Într-adevăr Într-o situație mai dură decât robia, Întrucât nu Întâmplător se aflau În acest loc, ci fuseseră trimiși pentru a intra În posesia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Jelalabad, căci a fost obligat să conceadă, pe rând, că faptul era posibil, că era probabil, că - În sfârșit - era absolut cert, fiindcă avea ca autoritate tradiția constantă a acestor khaiberi. Prin urmare, tocmai asupra acestui fapt au Început să negocieze cu șefii, pentru a fixa condițiile În care tribul consimțea să permită explorarea monumentului colosal situat În munții lor. După lungi discuții, s-au stabilit În fine, de comun acord, termenii unui proiect de tratat care a fost redactat de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]