4,483 matches
-
Muntenia, România, formată din satele Gura Văii și Sudiți (reședința). Comuna se află în partea de sud-est a județului, pe malul drept al râului Ialomița, la limita cu județul Călărași. Este străbătută de șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre nord-est de Săveni și Țăndărei (unde se termină în DN2A) și spre vest de Mărculești, Slobozia (unde se intersectează cu DN21), Ciulnița, Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sudiți se ridică la
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
Gura Ialomiței este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Gura Ialomiței (reședința) și Luciu. Comuna Gura Ialomiței se află în nord-estul județului, la limita cu județul Brăila, pe cursul inferior al râului Ialomița, aproape de vărsarea acestuia în Dunăre. în stepa de răsărit a țării, în imediata apropiere a fostelor bălți ale Dunării, care astăzi sunt indicate de fostele albii ale Jepcilor
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
Săveni este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Frățilești și Săveni (reședința). Comuna se află în estul județului, pe malul drept al râului Ialomița. Este străbătută de șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre nord-est de Țăndărei și spre vest de Slobozia, Ciulnița, Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săveni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori
Comuna Săveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301250_a_302579]
-
județul Iași, Moldova, România. Localitatea Banu se află situată în comuna Dumești, județul Iași, la 1,5 km sud-vest de porțiunea din DN28 ce leagă orașele Iași și Podu Iloaiei, pe coasta dealului și pe partea de șes expusă spre nord-est. În trecut, satul s-a numit "Cucuruzeni", deoarece în zonă se cultiva porumb, sau "Căzăreni"; numele actual provine de la titlul proprietarului satului, banul Popovici. Biserica veche a fost stricată de către locuitorii din Cucuteni, care au luat icoanele ce astăzi se
Banu, Iași () [Corola-website/Science/301257_a_302586]
-
Singurul obiectiv din comuna Valea Măcrișului inclus în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monument de interes local îl constituie grupul de patru cruci de piatră denumite „La Patru Frați”, aflate la sud-vest de satul Valea Măcrișului și la nord-est de satul Broșteni. Acest monument datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea și este clasificat drept monument funerar sau memorial.
Comuna Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/301254_a_302583]
-
orașul Târgu Frumos și la 30 km sud de orașul Pașcani. Dinspre sud spre nord, satele comunei sunt: Șcheia, Alexandru I. Cuza, Kogălniceni și Volintirești. Este traversata de șoseaua județeană DJ208G, care o leagă spre vest de Hălăucești și spre nord-est de Heleșteni și Ion Neculce, unde se termină în DN28. La Kogălniceni, din acest drum se ramifică și șoseaua județeană DJ207M, care duce spre sud la Butea (unde se termină tot în DN28). Situate pe malul stâng al râului Siret
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
unei scurte perioade în care a fost declarat comună, sătul Slatioarele face parte din comuna Jilavele. Slatioarele se află situat în Câmpia Română, la o altitudine variind între cca. 60-75m. Are ca vecini: la Nord: comună Boldesti-Gradistea (jud. Prahova) / la Nord-Est: satul Ileana, comuna Glodeanu Sărat (jud. Buzău) / la Est: satul Malu Roșu, comuna Armasesti (jud. Ialomița) / la Sud-Est: comună Jilavele (jud Ialomița) / la Vest: comună Adâncata (jud. Ialomița) / la Nord-Vest: comună Salciile (jud. Prahova) În apropierea satului se află o
Slătioarele, Ialomița () [Corola-website/Science/301252_a_302581]
-
Ceplenița este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Buhalnița, Ceplenița (reședința), Poiana Mărului și Zlodica. Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile râului Bahlui și pe cele ale afluentului său, Buhalnița. Este străbătută de șoseaua națională DN28B, care leagă Târgu Frumos de Botoșani. Lângă Buhalnița, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ281D, care duce spre est la Coarnele
Comuna Ceplenița, Iași () [Corola-website/Science/301264_a_302593]
-
distribuția solului este relativ dezechilibrată, aprox. 70% din suprafața totală a comunei fiind teren agricol și doar 30% din suprafața totală a comunei fiind teren împădurit. Pădurile de foioase acoperă versanții nordici și dealurile din sud, sud-est, precum si zona de nord-est a comunei. Defrișările sunt aproape nule, în timp ce în pădurea Bacalu s-a plantat pin negru, dud și nuc, în pădurea Albina nuc și în pădurea Rotari salcâm, stejar, gorun și frasin. Ocupând aprox. 70% din teritoriul comunei, terenurile agricole au
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
circa 25 km de centrul orașului Iași. La sud și la vest se mărginește cu comunele Codăești și Tăcută din județul Vaslui, la nord-vest cu comunele Grajduri și Ciurea din județul Iași, înspre nord se află comună Bârnova iar spre nord-est și est se învecinează cu comunele Schitu Ducă și Ciortești din județul Iași. Între limitele astfel prezentate, suprafața comunei Dobrovăț este de 9.300 ha, situându-se între comunele mici din județul Iași. Formă teritoriului administrativ al comunei Dobrovăț este
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
distrugător. În comuna Dobrovăț vânturile nu au frecvență și viteza prea mare, deoarece teritoriul comunei este bine adăpostit de dealuri înalte și majoritatea bine împădurite. Mai frecvente și cu viteze mai accentuate sunt vânturile ce bat dinspre nord-vest, nord și nord-est, urmate de cele care sufla dinspre sud-sud-est, care înscriindu-se pe culoarul văii pârâului Dobrovăț își accelerează viteza. Față de situația dinamicii atmosferei din zona orașelor Iași și Vaslui, perioadele când nu bate vântul sunt mai dese (circa 36 % calm atmosferic
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
de climat și anume: În cuprinsul dealurilor înalte și mai ales a celor joase, se formează așa numitele climate locale de versanți, însoriți, cei cu expunere spre sud, sud-est și sud-vest și versanții slab însoriți, cei cu expunere spre nord, nord-est și nord-vest, primii versanți având un climat mai cald iar ceilalți versanți au un climat mai răcoros. Prin caracteristicile sale, clima din cuprinsul teritoriului comunei Dobrovăț corespunde desfășurării unei activități economice intense tot timpul anului. Cu mici excepții, teritoriul comunei
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
Rusenii Noi, Rusenii Vechi și Valea Lungă. Comuna se află în estul județului, la est de municipiul Iași, pe malul stâng al Bahluiului. Este străbătută de șoselele județene DJ249A și DJ249C, ambele legând-o spre sud-vest de Iași. Prima duce spre nord-est la Ungheni, iar a doua la Golăiești. Din DJ249A, la Holboca se ramifică șoseaua județeană DJ248D, care duce spre sud la Tomești (unde se intersectează cu DN28) și Bârnova (unde se termină în DN24). Prin comună trece și calea ferată
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
în 2004, de atunci comună Mircești având componentă actuala. Cinci obiective din comuna Mircești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în punctul „Bulboaca”, la 2 km nord-est de satul Mircești, sit cuprinzând urme de așezări din Latène-ul târziu (cultură Poienești-Lukașevka), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și din secolele al XVI-lea-al XVII-lea (Evul Mediu). Alte trei obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
Roșcani este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Rădeni (reședința) și Roșcani. Comuna se află în nord-estul județului, lângă pădurea Roșcani. Nu este străbătută de niciun drum național sau județean, satele ei fiind legate prin drumuri comunale de DN24 care trece pe la est de comună prin comunele Probota și Trifești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Roșcani, Iași () [Corola-website/Science/301304_a_302633]
-
Sinești este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bocnița, Osoi, Sinești (reședința) și Stornești. Comuna se află în vestul județului, la limita cu județul Neamț. Este străbătută de șoseaua județeană DJ207A, care o leagă spre nord-est de Popești și spre sud-vest în județul Neamț de Boghicea, Bâra, Sagna și Roman (unde se termină în DN2). Lângă Bocnița, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ282E, care o leagă spre nord de Lungani și Bălțați (unde se
Comuna Sinești, Iași () [Corola-website/Science/301306_a_302635]
-
Bohotinului și pe malul drept al Jijiei. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Chișinău prin punctul de trecere a frontierei de la Albița. Acest drum se intersectează la Bohotin cu șoseaua județeană DJ244F, care o leagă spre nord-est de Grozești, și spre sud-vest de Moșna. Răducăneni se învecinează la nord cu comuna Costuleni, la vest cu comuna Ciortești, la sud cu comunele Moșna și Gorban, iar la est cu comuna Grozești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
întîlnește un microclimat mai rece și cu precipitații mai bogate. Platourile înalte au o temperatura medie anuală mai scăzută și sînt afectate de vînturi puternice. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Strunga aparține bazinului superior al Bahluiețului (partea de nord-est) și bazinul mijlociu al Siretului (partea de sud-est). Alimentarea apelor curgătoare se face atît din apa provenită din scurgerea de pe suprafața teritoriului în timpul ploilor și topirii zăpezilor, cît și din pînzele freatice, cînd acestea ajung la suprafață sub formă de
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
situri arheologice situl „Pietrăria din Valea Hainei”; așezarea fortificată de la Crivești; situl de la Hârtop; situl din punctul „Râpa de la Șipot”; situl de la „Fundu”; vatra medievală a satului (toate din zona satului Crivești); și situl de „la Cruce în Fundoaia” de la nord-est de Fedeleșeni. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (1747) din satul Fedeleșeni; și (1762) din Hăbășești.
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Vlădeni este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Alexandru cel Bun, Borșa, Broșteni, Iacobeni, Vâlcelele și Vlădeni (reședința). Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile Jijiei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ282C, care o leagă spre nord-vest de Șipote și spre sud-est de Țigănași. Lângă Vlădeni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ282F, care duce spre nord la Andrieșeni și mai
Comuna Vlădeni, Iași () [Corola-website/Science/301321_a_302650]
-
Gârbești, Moara Ciornei, Oproaia, Poiana de Sus, Poiana Mănăstirii, Runcu, Țibana (reședința) și Vadu Vejei. Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Neamț, pe malurile râului Sacovăț. Este străbătută de șoseaua județeană DJ248A, care o leagă spre nord-est de Voinești și Miroslava, și spre sud de Țibănești, și mai departe în județul Vaslui de Todirești (unde se termină în DN15D). Lângă Poiana de Sus, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ282E, care duce spre nord la Mădârjac
Comuna Țibana, Iași () [Corola-website/Science/301315_a_302644]
-
mic sat din componența comunei Moșnița Nouă, la 9 km est de Timișoara, amplasat în imediata apropiere a drumului județean DJ592 care leagă Timișoara de Buziaș și la 3 km de Râul Timiș. Se învecinează la nord cu Bucovăț, la nord-est cu Bazoșu Nou, la est cu Dragșina, la sud cu Uliuc, la vest cu Moșnița Nouă și la nord-vest cu Moșnița Veche. Localitatea Albina datează din anul 1925, fiind înființată prin colonizarea unui număr de circa 100 familii de sibieni
Albina, Timiș () [Corola-website/Science/301334_a_302663]
-
Căpăt este un sat în comuna Racovița din județul Timiș, Banat, România. Se află la 8 km nord-est de Buziaș și la 20 km vest de municipiul Lugoj. Are stație proprie la calea ferată Timișoara-Buziaș-Lugoj. În Evul Mediu se numea "Képed" iar prima atestare documentară a satului datează din 1462, sub numele de "Kisképed". Sub ocupația otomană ea
Căpăt, Timiș () [Corola-website/Science/301348_a_302677]
-
Foeni se află la o distanță de 42,1 km de municipiul Timișoara (pe drumul județean DJ 593) și 39,9 km de orașul Deta. Este traversată de drumul național DN59B Cărpiniș - Deta. Se învecinează la nord cu Iohanisfeld, la nord-est cu Giulvăz și la sud cu Cruceni. Întreg teritoriul comunei se găsește inclus în câmpia Timișului. La limita sudică a comunei se găsește râul Timiș, iar pe direcția nord-sud, comuna este străbătută de canalul Bega Mică, parțial canalizat. Întreaga comună
Comuna Foeni, Timiș () [Corola-website/Science/301330_a_302659]
-
Bencecu de Jos este un sat în comuna Pișchia din județul Timiș, Banat, România. Bencecu de Jos se situează la circa 25 km nord-est de municipiul Timișoara, într-un cadru natural care vede râul Băcin trecând la sudul satului și Dealurile Lipovei care încep la nord. Cea mai importantă arteră, drumul național DN691 Timișoara - Lipova, trece la 5 km est de sat. La sud
Bencecu de Jos, Timiș () [Corola-website/Science/301339_a_302668]