2,809 matches
-
la nivelul compoziției legislativului european, trebuie să menționăm rezultatul slab pe care l-a obținut partidul paneuropean Libertas. Creat cu ocazia primului referendum irlandez asupra Tratului de la Lisabona când a apărat cu forță "nu"-ul, acesta s-a bazat pe notorietatea pe care i-a conferit-o această victorie pentru a se dezvolta și a prezenta candidați la alegerile europene în mai multe state membre. Deși a generat o atenție mediatică semnificativă în timpul campaniei electorale, Libertas nu a reușit să aibă
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
aviației române din 198420 o menționează în treacăt împreună cu alte camarade de zbor, reproducându-i și fotografia, fără a sufla însă o vorbă despre activitatea sa de pe frontul de Est. Anii de după Revoluția din 1989 i-au adus o binemeritată notorietate. Presa a început din nou să vorbească despre aviatoarele din Escadrila Albă (nu o mai făcuse din anii '40!), aviatoare care sunt acum redescoperite de publicul larg. Ultima supraviețuitoare a escadrilei, ajunsă la vârsta de 96 de ani, are încă
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
fi în talk-show înseamnă a fi în politică”, cum sunt reprezentate femeile din viața politică românească în cadrul talk-show-urilor politice? Autoarea acestei analize încearcă să descopere, printre altele, și dacă „politicienele din România folosesc talk-show-ul politic în favoarea lor pentru a câștiga notorietate și legitimitate sau sunt folosite de talk-show ca vehicule de audiență sau ca sparing partners (parteneri de antrenament) pentru bărbații politicieni”. Autoarele și autorii studiilor incluse în volum își au propriile lor particularități, care variază de la preferințe teoretice la interese
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
nivelul indicatorilor economici și sociali, comparabilă sau chiar mai bună decât cea din țările UE-15, iar evoluția lucrurilor este previzionată deja ca fiind pozitivă, „problema politicilor de gen este aproape scoasă de pe orice listă de priorități” (Pasti, 2003, p. 71). Notorietatea sintagmei „egalitate de șanse” versus lipsa informării cu privire la conținutul prevederilor legale în vigoare Deși sintagma „egalitate de șanse” este larg cunoscută la nivelul managementului și personalului de execuție din instituțiile publice centrale și locale, totuși problema pare a fi deja
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
întrebări: Cum se comportă politicienele din România în talk-show-urile politice? Care este relația dintre ele și moderatorii talk-show-urilor? Cum interacționează politicienele cu alți politicieni invitați la emisiunile de televiziune? Folosesc politicienele din România talk-show-ul politic în favoarea lor pentru a câștiga notorietate și legitimitate sau sunt folosite de talk-show ca vehicule de audiență sau ca sparing partners (parteneri de antrenament) pentru bărbații politicieni? Pentru început, voi defini talk-show-ul drept „emisiunea de televiziune care constă în punerea în scenă a unui spațiu deliberativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
prezentate sunt considerate a fi relevante pentru întrebările formulate mai sus, deoarece: 1. este vorba de emisiuni TV la care sunt invitate femei; 2. printre temele emisiunilor se află și participarea femeilor la viața politică; 3. moderatorii se bucură de notorietate (am preferat criteriul notorietății moderatorilor celui al audienței programelor respective 1); 4. emisiunile sunt diferite ca orientare editorială, format de televiziune, structura interacțiunii moderator/moderatoare ă invitat/invitată/invitați, stilul moderatorilor 1, background-ul profesional, vârsta și sexul lor. Înainte de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
fi relevante pentru întrebările formulate mai sus, deoarece: 1. este vorba de emisiuni TV la care sunt invitate femei; 2. printre temele emisiunilor se află și participarea femeilor la viața politică; 3. moderatorii se bucură de notorietate (am preferat criteriul notorietății moderatorilor celui al audienței programelor respective 1); 4. emisiunile sunt diferite ca orientare editorială, format de televiziune, structura interacțiunii moderator/moderatoare ă invitat/invitată/invitați, stilul moderatorilor 1, background-ul profesional, vârsta și sexul lor. Înainte de analiza propriu-zisă, se impune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
analizei a fost să identifice elementele semnificative care permit extrapolări privind modul în care politicienele sunt reprezentate în cadrul emisiunilor tip talk-show. Premisa de la care am plecat a fost aceea că talk-show-ul reprezintă o arenă politică importantă, care conferă legitimitate și notorietate. Unei politiciene nu ar trebui să-i fie indiferent modul în care se prezintă într-o astfel de emisiune, pentru că în programe de acest tip pot fi năruite sau consolidate cariere politice, mai mult chiar decât în alte activități de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
fizice deosebite) ă fapt care poate afecta serios capacitatea lor de a comunica mesaje politice. În final, cel mai dificil răspuns se dovedește a fi cel presupus de întrebarea: Folosesc politicienele din România talk-show-ul politic în favoarea lor pentru a câștiga notorietate și legitimitate sau sunt folosite de talk-show ca vehicule de audiență sau ca sparing partners (parteneri de antrenament) pentru bărbații politicieni? O concluzie generală nu se poate formula, dar în opinia mea sunt destule elemente care să permită niște observații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
chiar de antimodele. Organic, nu aveam cum să scriu poezie angajată, despre patrie, partid și "mult-iubitul" său conducător. Și atunci am respins pe toți cei care scriau fără scrupule acest gen de poezie. Și mă refer aici la poeții de notorietate ai epocii de aur. Adrian Păunescu nu avea cum să devină model pentru poeții generației noastre. El a fost un antimodel. Nici Nichita Stănescu nu a fost un model pentru generația 80. Majoritatea poeților patriotarzi nu credea în idealurile comunismului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu m-aș fi simțit împlinit, e inexplicabil (fiindcă sunt nemulțumit de ceea ce scriu). Nu sunt un autor de succes, m-am resemnat în acest sens (nu scriu pentru a avea succes public, scriu "așa cum îmi vine", nu mă interesează notorietatea), de aceea m-am răsculat sever nu o dată împotriva mea, întrebându-mă ce sens are să continui să scriu dacă n-am cititori. M-am învârtit tot timpul în acest cerc vicios, de a scrie-publica și a nu avea cititori. Până la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ci aparține ultimei decade a secolului XX. Simon Barrow, creatorul său, a făcut public conceptul pentru prima dată în anul 1990, cu prilejul unei conferințe a Chartered Institute of Personnel and Development. Nici în 2003 situația nu se schimbase semnificativ. Notorietatea și înțelegerea conceptului nu atinseseră cote substanțiale. O cercetare a publicației The Economist a arătat că, în Marea Britanie, țara de origine a employer brandului, la capitolul awarness, brandul de angajator avea procentajul cel mai mic dintre toate țările investigate (36
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
sunt: 38% în Europa continentală, 42% în SUA și 48% în Asia-Pacific4. În plus, doar 62% din persoanele intervievate care reprezentau departamentele de resurse umane auziseră de brandul de angajator. În 2006, datele sunt mai bune, indicând o creștere a notorietății. Un studiu din 2006 al Bernard Hodes Global Network, care a inclus 487 de companii din toată lumea și care a avut drept țintă aflarea modului în care este privit brandul de angajator, investigarea așteptărilor și inițiativelor care se adoptă în
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
este caracterizată adesea societatea actuală societate a brandurilor. În acest context, al acțiunii forțelor sociale, simbolice și legitimatoare ale brandurilor, putem înțelege brandul de angajator. Pentru că employer brandul îi aduce beneficiul reputației nu numai companiei, ci și angajatului. Este de notorietate faptul că un angajat al Toyota, întrebat cu ce se ocupă, a răspuns că lucrează la Toyota. Ba mai mult, întrucât o mare parte din viața noastră se petrece la serviciu (a se vedea profilul așteptărilor indivizilor de pe piața muncii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
pe baza căruia să fie clarificate beneficiile sale de natură emoțională, funcțională, strategică și financiară. Spuneam în introducere că employer brandingul a apărut în anul 1990, când părintele său Simon Barrow l-a folosit pentru prima dată în fața unui auditoriu. Notorietatea sa era încă mică în 2003, pentru ca începând cu 2006 să devină din ce în ce mai cunoscut, mai ales prin faptul că multe companii mari au început să-l integreze în strategiile lor de business. Am evocat deja câteva studii care dau seamă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
în 2003, pentru ca începând cu 2006 să devină din ce în ce mai cunoscut, mai ales prin faptul că multe companii mari au început să-l integreze în strategiile lor de business. Am evocat deja câteva studii care dau seamă de această evoluție a notorietății de început. Am adăuga în acest moment câteva date-mărturie privind gradul de popularitate. De pildă, evoluția prezenței conceptului pe Google certifică notorietatea în creștere. În anul 2001, se înregistrau 150 de rezultate ale căutării; anul 2003 a însemnat un număr
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
integreze în strategiile lor de business. Am evocat deja câteva studii care dau seamă de această evoluție a notorietății de început. Am adăuga în acest moment câteva date-mărturie privind gradul de popularitate. De pildă, evoluția prezenței conceptului pe Google certifică notorietatea în creștere. În anul 2001, se înregistrau 150 de rezultate ale căutării; anul 2003 a însemnat un număr de 3 300 de rezultate; în 2005 se în-registrau deja 10 600 pentru ca în 2007 să explodeze la 229 00037. La jumătatea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
din lume. Cu ajutorul revistelor de specialitate, companiile s-au lansat de ceva vreme în competiții care se finalizează cu topuri ale celor mai adorate dintre ele. Topurile Fortune din Statele Unite ale Americii sau The Sunday Times din Marea Britanie sunt de notorietate. Printre criteriile de ierarhizare a companiilor de top, amintim: oportunitatea implicării active a angajaților în proiectele companiei, sistemul flexibil de formare continuă și adaptat pieței și așteptărilor organizaționale și ale salariaților, sistemul de beneficii competitiv, flexibilitatea programului de lucru, sistemele
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
-l comunice publicurilor folosind, evident, canalele media consacrate. Însă, o privire mai atentă ne arată că lucrurile nu stau chiar așa. O cercetare pe care am condus-o în anul 2007 ne-a oferit date foarte interesante despre gradul de notorietate al brandingului de angajator în presa de specialitate românească. Am demarat acest proiect din mai multe motive. În primul rând, pentru a vedea care este plaja companiilor care au o strategie de brand de angajator pe care o comunică. În
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
subiecte legate de grila de teme-cheie stabilită pentru fiecare dimensiune. În alcătuirea grilei am urmărit să obținem date despre numărul de apariții pentru fiecare temă-cheie în parte, atitudinea autorului materialului (negativă, neutră sau pozitivă), dimensiunile și temele-cheie privilegiate, gradul de notorietate a employer branding-ului, percepția despre autonomia domeniului, acuratețea înțelegerii employer branding-ului. De asemenea, grila ne-a facilitat și obținerea unor date secundare importante din punct de vedere al analizei calitative. Publicațiile economice monitorizate în perioada 1 sep-tembrie-15 decembrie 2007 au
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
defalcată în 12 teme-cheie, a fost prezentă într-un număr redus de articole, în raport cu prima dimensiune. Faptul că sunt mult mai puține articole care dezbat teme-cheie care subîntind aspecte legate direct de brandingul de angajator este simptomatic pentru gradul de notorietate al conceptului. De pildă, există peste 113 articole asociate cu tema-cheie reputația bună ca angajator face mai puternică strategia de afaceri a companiei, care este și o temă de branding extern. Teme-cheie specifice brandingului de angajator precum (a) crearea și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
oarecum în acțiuni care vizează brandingul. Putem conchide că, în urma monitorizării unora dintre cele mai vizibile publicații de specialitate de pe piața de presă românească și a analizei conținutului articolelor monitorizate, conceptul de branding de angajator are un grad scăzut de notorietate, cel puțin la finele anului 2007. Oricum, lucrurile nu s-au schimbat semnificativ până acum, majoritatea publicațiilor și companiilor fiind interesate pregnant doar de brandul general. Rămân în continuare la mare preț topurile celor mai dorite companii. Poate că acesta
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Education, Research and Innovation: Policies and Strategies, București, Ed. Comunicare.ro, pp. 401-408. Ionescu, M.A. (2008b), "Brandul de angajator. O soluție pentru conservarea loialității angajaților", Calitatea, nr. 6, pp. 33-36. Ionescu, M.A. și Stanciu, Șt. (2008), " Impactul și notorietatea brandului de angajator în lume și în România. O introducere critică", Revista de Management și Inginerie Economică, vol. 7, nr. 2, pp. 45-56. Johnson, Ch. (2006), Stand for Something Stand out with your employer brand, http://www.shaker.com/in
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
se confesa, cu seninătate, că obișnuia să aprindă lumânări și "pentru" Dumnezeu și pentru Diavol, pentru că era necesar să te pui "bine" cu "amândoi"65. Șerboianu invoca acest exemplu, arătând gradul de ignoranță care există în rândul multor credincioși ortodocși. Notorietatea de care s-a bucurat arhimandritul, datorită preocupărilor sale științifice dar și organizatorice printre țiganii vremii făcea ca la 1933 să fie invitat la Radio România. Aici ținea, în cadrul celebrei emisiuni Universitatea Radio, în 14 iunie, o prelegere despre țigani
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
deranjat, prin primăvara lui 2006, că amicii de-acasă, de la Târgoviște, îl luau peste picior. Numele lui nu spune mare lucru con sumatorilor de media din România, însă porecla pe care și-a căpătat-o în acel an este de notorietate: „Țăranul din Spania“. În Târgoviște, după propriile declarații, era „tătic“, cu „apartament în centru, bănuți gârlă, haine numai de firmă“ și „fetițe“ care „făceau coadă la apartament“, plus un rottweiler și un calculator puternic, de stăteau prietenii toată noaptea și
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]