9,057 matches
-
în apă cu puțină sare; se scot înainte de a se înmuia. Ceapa curățată de coajă și țelina tăiată cubulețe se fierb în apă cu o lingură de oțet. Legumele calde se amestecă într-o salatieră, se condimentează cu ulei de nuci, sare, piper alb din abundență și 6 linguri de oțet. Se amestecă bine și se servește. Știați că... Mic și rotund, arpagicul este acoperit cu o foiță subțire de culoare maro-deschis și are un gust plăcut, deloc înțepător. Se consumă
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Andivele trebuie cumpărate întotdeauna proaspete, altfel au un gust amărui; nu trebuie să aibă frunzele îngălbenite sau pătate. Se consumă de obicei crudă, sub formă de salată simplă sau poate fi folosită la pregătirea salatelor mixte, alături de ciuperci crude, cicoare, nuci. Dacă regimul alimentar pe care îl urmați vă permite să consumați alimente de origine animală, se asezonează cu iaurt, brânză și ouă. De asemenea, poate fi gătită: coaptă în cuptor sau pe grătar, călită în tigaie sau se poate fierbe
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
cu mozzarella Cartofi, fasole verde și mozzarella în sos de curry Budincă de cartofi și dovlecei Tartă din bruschete de pâine prăjită Dovlecei și mozzarella în coșulețe crocante Alune Budincă de anghinare cu legume marinate Tartă de morcovi cu alune Nuci Clătite din făină de castane cu cicoare roșie Smochine umplute Sărmăluțe în foi de varză chinezească Măsline Morcovi și roșii cu brânză feta Fasole cu caș și măsline Salată verde cu brânză feta și măsline Salată de legume cu sos
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Moise), „Barba ursului”, „Barba ungurului” ș.a. Pădurile Mazilu, Pleșa și Dudăiana aparțin locuitorilor comunei Oncești. Teren agricol se află în punctele Pleșei, Stârcului, Topliței, Mariana și Racovana. Livezi de meri și pruni sunt amplasate în locurile „Lacul porcului” și „La nuci”, din fructele culese fabricându-se țuică la cazanele lui Costantin Țarălungă și Gheorghe Coman. Satul a fost populat prin venirea mai multor familii ca: Tache Vasiliu (cu mai mulți frați: Neculai, Ecaterina, Alexandru, Vasile), apoi familiile Diaconu, Petrăchioaie, care datează
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
agricolă, cu mult sub media pe țară (2,37%). Suprafața livezilor era de 15 ha la fosta C.A.P. Pomicultura s-a dezvoltat mai cu seamă în vatra satului, în grădinile din jurul caselor și în siliștile intravilane. Se cultivau pruni, nuci, meri, gutui, cireși, zarzări, avrami, corcoduși, pruni. Pentru plantare, se foloseau puieți răsădiți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii cad, an de an, victime
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
caselor și în siliștile intravilane. Se cultivau pruni, nuci, meri, gutui, cireși, zarzări, avrami, corcoduși, pruni. Pentru plantare, se foloseau puieți răsădiți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii cad, an de an, victime brumei. Merii dețin o pondere de 12 % din totalul pomilor fructiferi din comună, prunii 31%, cireșii și vișinii 13%, perii 9%, caișii și zarzării 5%, restul fiind ocupat de ale specii de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
foarte sensibili la temperaturile scăzute din timpul iernii și au nevoie de lumină și căldură pentru a se dezvolta. Soiurile de cais cultivate în zonă sunt „Monasia’’, „Pionier’’ și „Rozal’’. La piersici se întâlnesc soiurile „Cardinal’’, „LOLO’’ și „AMSED’’. Cultura nucului ocupă 20% din totalul pomilor fructiferi din comună. Nucul este un pom foarte sensibil la brumele de primăvară și are la noi în comună reprezentanți din soiurile „Fălticeni’’, „Cotnari’’, „Tomești’’ și „Buzău’’. Cultura gutuiului este înlesnită de solurile joase (aluvionare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
au nevoie de lumină și căldură pentru a se dezvolta. Soiurile de cais cultivate în zonă sunt „Monasia’’, „Pionier’’ și „Rozal’’. La piersici se întâlnesc soiurile „Cardinal’’, „LOLO’’ și „AMSED’’. Cultura nucului ocupă 20% din totalul pomilor fructiferi din comună. Nucul este un pom foarte sensibil la brumele de primăvară și are la noi în comună reprezentanți din soiurile „Fălticeni’’, „Cotnari’’, „Tomești’’ și „Buzău’’. Cultura gutuiului este înlesnită de solurile joase (aluvionare) și cuprinde cam 2% din totalul pomilor fructiferi pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
teritoriul comunei noastre, fiind indispensabilă asigurării materiei prime pentru confecționarea articolelor de îmbrăcăminte și a altor produse necesare în casă: așternuturi, saltele, căpătâie, fețe de masă sau ștergare. Semințele acestor plante se utilizau, alături de cele de dovleac și de nuc, la prepararea uleiurilor vegetale. În vederea extragerii uleiului, semințele se pisau până se transformau întrun fel de turtă. După separarea uleiului, amestecul rămas se încălzea la foc, într-o strachină mare, adăugându-se și puțină apă fierbinte, amestecându-se continuu. După ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
piepți, se utiliza și ca suport pentru țesăturile din lână țigaie, obținându-se o stofă fină, de calitate. Pentru vopsitul vegetal, femeile foloseau cu pricepere rețetele învățate de la mamele lor. Ele obțineau diferite culori din coajă de ceapă, coji de nuc verzi și uscate, flori de tei, boz sau vin negru obținut din amestecul dintre tescovină cu apă (țâghir). Pentru a fixa coloranții pe țesături, se foloseau următorii mordanți 1 borș de putină, oțet de vin, piatră acră, leșie și piatră
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
piepți, se utiliza și ca suport pentru țesăturile din lână țigaie, obținându-se o stofă fină, de calitate. Pentru vopsitul vegetal, femeile foloseau cu pricepere rețetele învățate de la mamele lor. Ele obțineau diferite culori din coajă de ceapă, coji de nuc verzi și uscate, flori de tei, boz sau vin negru obținut din amestecul dintre tescovină cu apă (țâghir). PRELUCRAREA LEMNULUI Această activitate era întâlnită în fiecare gospodărie, răspunzând nevoilor vieții de zi cu zi. În satele comunei existau câțiva dulgheri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
A.D.M.); - 1992: CONSUMCOOP; - 1996: Cooperativa de Consum. Obiectul de activitate al Cooperativei consta în: - schimbul de produse între sate și orașe; aprovizionarea familiilor de la sate cu mărfuri alimentare și nealimentare; - achiziționarea surplusului de produse agroalimentare (păsări, iepuri, ouă, fasole, nuci, semințe de dovleac, etc.); - prestări servicii către populație: industriale - croitorie, tricotaje, atelier lăcătușărie, sifonarii și gogoșerii; neindustriale - frizerie și coafură, transport hipo, închirieri de veselă pentru diferite evenimente, băi publice etc. Conducerea Cooperativei de Consum de-a lungul timpului: 1
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
agricol; - asociații familiale: Florin și Veronica Dimofte - Dealu Perjului; - societăți comerciale: SC VIORALPROD SRL - profil agricol, Onceștii Vechi; SC ELPHAMOB SRL (Liviu Pavel și Iulian Paraschiv); - morărit și panificație, Onceștii Vechi; SC AGRORADOR SRL (Radu-Dorel Spaiuc) - Oncești; SC Cabana dintre nuci SRL; SNC Moara cu noroc (Gheorghe Baban) - Tarnița. OCUPAȚII SECUNDARE Alături de ocupațiile de bază enumerate în capitolul „Cadrul economic”, alte ocupații le practică doar o parte din locuitori pe tot parcursul anului. Unii sunt păstori din vechi timpuri, apicultori cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
păstori din vechi timpuri, apicultori cu tradiție, alții practică și cărăușia, grădinăritul, sau ocazional pescuitul și vânătoarea. Pe lângă aceste ocupații, sunt și unii care mai culeg din mediul înconjurător plante tinctoriale (flori de tei, măr pădureț, frunze și coji de nuci) și plante folosite pentru ceaiuri în medicina populară (coada șoricelului, rostopască, holeră, sulfină, pojarniță, floare de soc, pătlagină, mușețel etc.), rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur, grâușor, măcriș, ștevie, urzici), fructe de pădure (mere pădurețe, cireșe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
conifere), cum ar fi molidul și laricea de esență nordeuropeană, îndrăgite de locuitori și a căror origine este în zona Vatra Dornei. Le găsim în pădurile Ghețu, Valea Iepei și Siliște. În pădurea Tărăbuț, găsim și suprafețe mari plantate cu nuci. Pădurea, în afară de arbori și de arbuști, mai oferă și plante erbacee, ciuperci și mușchi. Vara, în pădure oamenii vin să culeagă bureți: hribi, mânătărci, pânișoare, ciobănuși, roșcovi sau creasta-cocoșului. Primăvara cresc zbârciogii, iar toamna ghebele, ciuperci care constituie un adaos
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
câte două bucăți din fiecare și colacul mare rotund. Elena Huștiu era una dintre femeile care făcea capete pentru înmormântări. Toate acestea erau împodobite cu „pomișori”, sub forma unor țepușe din lemn de brad, în care se înfigeau fructe (mere, nuci, prune uscate). „Uneltele”, adică prapurii sau steagurile, felinarele și crucea, aveau legate, la rândul lor, câte un prosop cu bănuț legat la colț. Urma, apoi, preotul cu dascălul, iar în urma lor carul mortuar tras de cai sau boi, împodobit cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cete de colindători pornesc în grupuri mici să colinde din casă în casă. Acest vechi obicei se practică în satele Bărboasa, Onceștii Vechi și Taula. Dacă gazda binevoia să le deschidă, colindătorii aveau parte de obișnuitele daruri: colaci, covrigi, cozonaci, nuci, mere sau chiar bani. Cu ani în urmă, în satul Laz s-a întâlnit obiceiul umblatului preotului cu icoana reprezentând nașterea lui Iisus, icoană pe care membrii fiecărei case o sărutau cu evlavie. Se practică în fiecare sat. Adevăratul colindat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
intrați în curtea gospodarilor, colindătorii începeau să ureze în fața tuturor membrilor familiei, adunați de regulă în prag. Cântecele erau însoțite de dansuri. După ce cântecele și dansurile se terminau, colindătorii erau invitați de către gazdă în casă, unde erau răsplătiți cu covrigi, nuci, colaci. Potrivit tradiției, cu cât erau mai bine tratați colindătorii, cu atât mai numeros era numărul colindelor. Titlul colindelor era și refrenul acestora, care se repeta după fiecare din versurile următoare: „Sus în poarta raiului/ Șade Maica Domnului/ Cu-n
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
au găsit și ele un toponimLa Vulpăria lui Roșu. La Budăi și La Izvoare indică locuri cu surse de apă. Vegetația predominantă dintr-un anumit loc a reprezentat o sursa de inspirație pentru toponime cu ar fi: Valea Sălcii, La Nuci, În Rugărie. Toponimul „Colinele Tutovei” derivă de la Tutova, cu sensul de lent, leneș (în limba bulgară cuvântul „tutav’’ semnifică ceva lent, indolent, leneș), ceea ce se potrivește cu aspectul domol al Colinelor Tutovei. Trecutului îndepărtat aparțin toponimele de inspirație istorică, care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este În general bogat În glucide și În grăsimi nesaturate (ulei de măslineă și sărac În grăsimi saturate (carne și produse lactateă. El se caracterizează printr-un consum ridicat de alimente de origine vegetală (produse cerealiere, leguminoase, fructe și legume, nuci și diverse semințeă. Alcoolul, reprezentat În general de vin, este consumat cu moderație În timpul meselor, iar controlul greutății face parte din tradiție. Comparați cu subiecții de aceeași vârstă, nord-europenii, de exemplu, care consumă mai mult unt, smântână și carne grasă
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
litru de apă minerală Hépar sau Contrex , de 0,5 litri de lapte de soia sau de 100 de grame de migdale. Alimente bogate În calciu (mg/100 gă Sardină Întreagă Migdale Creson Iaurt Tofu Smochine Lapte de soia Broccoli Nuci Varză 330 234 180 150 128 126 120 105 99 48 Omega-3 Numai de ei se vorbește! Foarte În vogă, faimoșii acizi omega-3, prezenți În special În peștele gras, uleiurile de rapiță, de soia, de nuci... protectori ai sistemului cardiovascular
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
Lapte de soia Broccoli Nuci Varză 330 234 180 150 128 126 120 105 99 48 Omega-3 Numai de ei se vorbește! Foarte În vogă, faimoșii acizi omega-3, prezenți În special În peștele gras, uleiurile de rapiță, de soia, de nuci... protectori ai sistemului cardiovascular și antidepresivi naturali, previn din cât se pare și cancerele de sân și recidivele lor. În plus, o echipă de la IMSERM („Nutriție, Creștere și Cancer”Ă a demonstrat că un omega-3 prezent În alimentele de origine
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
astfel În alimentație sunt În majoritate mononesaturați (grăsimi buneă, ceea ce, alături de consumul important de legume și fructe, explică În mare parte protecția anticancer de care beneficiază cretanii, o protecție accentuată și mai mult de prezența acizilor omega-3 furnizați de portulacă, nuci și pește. Alimente bogate În acizi grași omega-3 (mg/ 100 g produs crudă Ulei de nuci Ulei de rapiță Ulei de soia Ulei de germeni de grâu Nuci Sardine Macrou Ton 8-12 8-12 6-7 6-7 6-7 3,3 2,5
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
fructe, explică În mare parte protecția anticancer de care beneficiază cretanii, o protecție accentuată și mai mult de prezența acizilor omega-3 furnizați de portulacă, nuci și pește. Alimente bogate În acizi grași omega-3 (mg/ 100 g produs crudă Ulei de nuci Ulei de rapiță Ulei de soia Ulei de germeni de grâu Nuci Sardine Macrou Ton 8-12 8-12 6-7 6-7 6-7 3,3 2,5 1,5 Atenție! Interesul suscitat de nutrimente nu trebuie să vă incite la a consuma mai
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
protecție accentuată și mai mult de prezența acizilor omega-3 furnizați de portulacă, nuci și pește. Alimente bogate În acizi grași omega-3 (mg/ 100 g produs crudă Ulei de nuci Ulei de rapiță Ulei de soia Ulei de germeni de grâu Nuci Sardine Macrou Ton 8-12 8-12 6-7 6-7 6-7 3,3 2,5 1,5 Atenție! Interesul suscitat de nutrimente nu trebuie să vă incite la a consuma mai mult decât este necesar. Ca și În cazul vitaminelor și al mineralelor
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]