5,043 matches
-
La început "extraordinare", impozitarea persoanelor sau a bunurilor și taxele pe schimburile de mărfuri devin permanente. Acestea permit regelui să-și finanțeze administrația și mai ales să-și recruteze o armată permanentă care, formată din adevărați profesioniști ai războiului, înlocuiește oastea feudală. În această edificare a unui stat modern, organizat și eficace, Europa occidentală se află într-un stadiu foarte avansat. Franța și Castilia sînt exemple de state naționale moderne, urmate de Aragon, Anglia sau statele burgunde ale lui Filip I
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
vechii tătari, statorniciți printre români, au sfârșit prin a fi asimilați, confundându-se în masa românilor. Despre prezența lor pe meleagurile românești mai amintesc numai unele toponime ca Tătăreni, Tătărăști, Tătăruș, etc. ... indicând nu numai un moment de trecere al oștilor tătărești, ca în cazul piscurilor de munți și cheilor, ci o mai lungă sălășluire. Tătaru și Tătărăscu se regăsesc și ca nume de familie, putând la rândul lor indica o veche ascendență tătărească. De altfel, în unele regiuni ale țării
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ales, armenești este Geschichte der Mongolen a lui Otto Wolf, publicată la Breslau, în 1872. Dar cea mai completă lucrare, în ce privește adunarea și utilizarea informațiilor referitoare la Marea Invazie tătară din 1241, în care sunt analizate mișcările fiecărui corp de oaste tătar cu comandanții lor, direcțiile de înaintare prin Polonia, Germania, Cehoslovacia, Ungaria, Țările Române, Dalmația și Bulgaria, este lucrarea Der Einfall der Mongolen in Mitteleuropa in dem Jahren 1241 und 1242. Innsbruck, 1893, a lui Gustav Strakosch-Grassmann. Nu mai puțin
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
completate cu știrile din cronicele Coroanei Ungare, O. Olchwary a alcătuit un studiu intitulat A Muhi Czata (Bătălia de la Mohi), publicat în revista „Szazodok” în 1902, p. 412, și urmare, cu o hartă a direcțiilor de înaintare a corpurilor de oaste mongole spre pârâul Sayo. Tot pe aceeași temă se axează și Altunian, în Die Mongolen und ihre Eroberungen, Berlin 1911. Relațiile Vaticanului cu Imperiul Mongol din această perioadă sunt prezentate de A. Molinier, în Les Mongols et la Papauté, 1923
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de la nordul Mării Negre, din gurile Niprului, Atelkuz și cele de pe stânga Dunării, Bugeac, Bărăgan, Burnas și Oltenia, pe care și-au așezat taberele, fiind în drum spre sudul Europei, au fost încălcate de năvălitorii următori ori pustiite în lupte de oștile bizantine. S-au salvat numai parte din slavii și bulgarii care au trecut marele fluviu în Balcani. Dispariția totală a acestora este cea mai puternică dovadă că popoarele migratoare, venite până în secolul al IX-lea, au ocolit, în majoritatea lor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
persoana lui Arpad, fiul lui Almus, pe la anul 895, ei sunt chemați în ajutor de către împăratul bizantin Leon Filosoful (886-911) în contra bulgarilor, pe care-i obligă, printr-o rapidă campanie, să încheie pacea cu Bizanțul. Supărat de acest atac în spatele oastei sale, țarul Simeon (893-927), în dorința lui de răzbunare, trece în anul 896 Dunărea, Nistrul și Bugul și le distruge așezările întâlnite în cale, tocmai în momentul în care pecenegii îi atacau dinspre răsărit. Prins între două focuri, Arpad părăsi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din afară a lui Sviatoslav (rechemat în grabă de curierii trimiși de mama sa, Olga), de la gurile Dunării, din Pereiaslaveț (nu departe de Isaccea), unde se afla în drum spre Bulgaria. În anul 972, însă, șeful peceneg Kurca distruge întreaga oaste rusească, la gurile Niprului, în frunte cu Sviatoslav, când acesta se întorcea, sleit de puteri, în urma cumplitei înfrângeri suferite de la bizantini, la Silistra. În Transilvania, după răpunerea lui Glad, la pârâul Căpuș, ungurii, în înaintarea lor spre răsărit, au întâmpinat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acest an, trecând Dunărea cu ajutorul „plutelor lungi, a luntrilor făcute din trunchiuri de copaci scobiți și a burdufurilor umflate” prin Bărăgan, după ce la început au distrus unitățile militare bizantine și bulgare, au fost în cele din urmă complet nimiciți de oștile imperiale ale lui Constantin Duca, cărora le veniseră în ajutor cetele înaintate ale pecenegilor, românilor și bulgarilor din Balcani. Supraviețuitorii au fost exterminați de o cumplită ciumă izbucnită îndată după bătălie. Astfel că, în Câmpia Română stăpâni rămăseseră tot pecenegii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
moșii, și avea forța necesară să nu-i lase pe „Valatii” schismatici să-și continue viața în ritul ortodox, sub jurisdicția episcopului latin din eparhia Cumaniei. În aceeași vreme, un act din 1235, emis de Coroana ungară, ne arată că oștile ungare, cu români, sași, pecenegi și secui aveau drumul deschis prin Oltenia, ca și la 1210 spre Vidin, în război cu bulgarii, unde avea să moară căpetenia secuilor Bogomir. După războiul de răzbunare a morții lui Bogomir, dus tot la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
intravimus, quos Tartaros apellamus. Războinici de temut, locuind încă din secolul al VIII-lea în regiunea de jos a Kerulenului, erau socotiți printre cei mai sălbateci din toate popoarele mongole și luptau întotdeauna în avangardă, așa cum apar secuii în fruntea oastei ungurilor. Wilhelm de Rubruquis ne dă, în 1253, și explicația de ce numele de tătari a acoperit pe acela de mongoli: Tunc ipse Cyngis praemittebat ubique ipsos Tartaros et inde exivit nomen eorum: quia ubique clamabatur: Ecce Tartari veniunt. Celălalt nume
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fost excelent. Armata lui Mahomed, deși superioară ca număr, fiind dispersată, nu s-a putut grupa așa de repede pentru o bătălie decisivă. Cetățile cu orașele Buchara și Samarcand cad unele după altele și trupele mongole surprind și nimicesc pretutindeni oștile horezmiene, încât, într-un an de zile, vastul imperiu al lui Mahomed a fost strivit ca o nucă de uriașul clește deschis de Gingis-khan. Însuși Mahomed, istovit de puteri, nu și-a mai găsit salvarea pe uscat. Urmărit de dușmanii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
evocară printr-o solie și fraternitatea turco-mongolă „Noi suntem turci, ca voi, iar voi vă aliați cu popoare străine împotriva fraților voștri! Să încheiem pace! Vă vom da aur și veșminte scumpe cât doriți”. Primind multe daruri pentru el și oastea sa, hanul cuman Iurie Conceac părăsește câmpul de batălie. Fără ajutorul lui, alanii și circazienii trădați fură repede înfrânți de viclenii generali mongoli, care, regretând ulterior și generozitatea lor din momentul de slăbiciune, se iau după urmele cumanilor și încep
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
direcțiile, căutând adăpost, unii prin păduri, alții spre munți, și o mare parte în țara rușilor. Gebe și Subotai, nemaiîntâlnind nici o rezistență serioasă, ocupă în primăvară toată regiunea dintre Marea Caspică și Marea Neagră și în timpul verii anului 1222 își odihnesc oștile. Spre toamnă, ei reîncep cuceririle și, traversând Donul, devastează malurile Mării de Azov și Crimeii până la gurile Niprului, iar în 17 ianuarie 1223 iau cu asalt orașul Sudacu din Crimeea, unde făceau comerț genovezii și venețienii, care plăteau tribut cumanilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în dar cămile, cai, vite și alte lucruri de valoare. Acesta reuși să închege o coaliție a principilor ruși, Daniel Romanovici al Volâniei, Matislav Romanovici de Kiev, Matislav Sviatoslavici de Cernigov și Matislav cel Mut de Peresopnite și cu o oaste de 80.000 ruși porni din Kiev în ajutorul cumanilor, după ce 10 soli tătari îi oferiră pacea. Mărșăluind 17 zile prin stepă, aliații ajunseră în 31 mai 1223, la Cortița, în apropiere de Oleșie (azi Alexandrov), la gurile Niprului (și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Taganrog. În timpul celor 12 zile de retragere și hărțuială făcută de către Subotai, Gebe își pregătise locul unde avea să primească bătălia. Încurajați de victoria obținută în cele două ciocniri cu străjile și de fuga necontenită a acestora, Daniel Romanovici cu oastea sa și o avangardă alcătuită din cumani, fără să-și odihnească oamenii și să-i aștepte pe Matislav de Kiev cu grosul forțelor sale și pe brodnici, trece, la 16 iunie 1223, pe malul răsăritean al acestui râu, urmat îndeaproape
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
marele han al cumanilor. Înainte, însă, de a-și fi regrupat trupele, deodată s-au văzut înconjurați de tătari și atacați din toate părțile de o deasă ploaie de săgeți. Primii care au intrat în dezordine au fost cumanii, apoi oastea lui Daniel Romanovici, cu toată vitejia acestuia, care nu a părăsit bătălia decât târziu, deși a primit o săgeată în piept, și, în cele din urmă, Matislav de Halici și Kotian. Cu caii bine odihniți, mongolii, ieșind din ascunzișurile lor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
va ataca și va interveni pentru ca să se răscumpere, și apoi amăgindu-i, blestematul i-a legat și predat tătarilor cu tot cu întăritură, care au ucis pe toți oamenii, iar pe principi i-a strivit sub niște scânduri peste care au trecut oștile tătărești”. Trecerea brodnicilor de partea tătarilor a desăvârșit dezastrul rușilor și al celorlalți cumani. Probabil că, până la urmă, brodnicii cu care au fost, desigur, și mulți români, vor fi avut aceeași soartă ca și rușii și ceilalți cumani. D. Onciul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Ogala, și determină exodul a vreo 10.000 de oameni, care-și găsesc adăpost tocmai în Moldova, pe râul Prut, unde înființează orașul Iași. Prin anul 1300, parte din aceștia vor trece, de aici, în Imperiul Bizantin. Același corp de oaste al lui Berke devastează Armenia, provocând emigrarea în masă a locuitorilor, din care mulți au trecut peste Marea Neagră și s-au stabilit în Moldova. Batu-khan, în persoană, care, la 21 decembrie 1237, distrusese zidurile Riazanului, cucerește, în ianuarie și februarie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Subotai. Ca generali și comandanți răspunzători de soarta trupelor lor, ei nu se puteau avânta în sud-estul Europei, fără să se fi asigurat că nimeni nu-i poate ataca din spate și tăia legătura cu patria lor. După devastarea acestora, oștile mongole au primit ordin să se adune în regiunea dintre izvoarele Bugului și ale Nistrului între Camenița, din fața Hotinului și orașul Liov, care trebuia să constituie baza de plecare pentru ultima ofensivă. Batu-khan însuși, încheind operațiile împotriva Kievului la 6
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
urmărim căile de pătrundere ale mongolilor în această ultimă invazie, după izvoarele scrise, putem reconstitui și planul ofensivei alcătuit de către Subotai, șeful Statului Major, acum în vârstă de 60 de ani. Întreaga armată a fost împărțită în cinci corpuri de oaste a câte 30.000 de oameni fiecare. Corpurile de oaste conduse de Caidu, fiul lui Giuik, nepotul lui Ogodai, și de generalul Peta, care va cădea la Olmutz, aveau misiunea să anihileze puterile Poloniei și Sileziei, iar Orda, alt frate
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
după izvoarele scrise, putem reconstitui și planul ofensivei alcătuit de către Subotai, șeful Statului Major, acum în vârstă de 60 de ani. Întreaga armată a fost împărțită în cinci corpuri de oaste a câte 30.000 de oameni fiecare. Corpurile de oaste conduse de Caidu, fiul lui Giuik, nepotul lui Ogodai, și de generalul Peta, care va cădea la Olmutz, aveau misiunea să anihileze puterile Poloniei și Sileziei, iar Orda, alt frate al lui Batu-khan, cu Baidar în fruntea oștirii, în extrema
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
al lui Batu-khan, cu Baidar în fruntea oștirii, în extrema aripă dreaptă, pe cele ale Pomeraniei și Lituaniei. „Orda și Baidar, scrie Rașid-ed-Din, au înaintat din aripa dreaptă și au pătruns în țara Ilavut. Împotriva lor, s-a ridicat cu oaste Barz (care poate fi citit și Bariz și Burza, și nu Beserem-ban, cum citise D’Ohsson), dar ei l-au învins”. Pasajul acesta a fost mult discutat de istoriografia românească. Unii cercetători au văzut în țara Ilavut, Țara Oltului din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în lucrarea sa. În sprijinul acestei identificări pledează contextul din cronica aceluiași Rașid-ed-Din și mărturiile lui Rogerius. Dacă urmărim mersul operațiunilor mongole, după cronicarul persan, vedem că în țara ulaghilor, adică a românilor, a intrat Budjek, fiul lui Tului, cu oastea mongolă din aripa extremă stângă. Budjek a mers peste munți, în Cara-Ulagh, și a învins neamurile caraulaghilor. De acolo, peste păduri și munți Babac-tuc (sau Baiac-buc) în granițele lui Mișleava”. Apoi, după Rogerius și Bonfinius, știam că în Cumania, adică
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
neamurile caraulaghilor. De acolo, peste păduri și munți Babac-tuc (sau Baiac-buc) în granițele lui Mișleava”. Apoi, după Rogerius și Bonfinius, știam că în Cumania, adică în Moldova, și în Episcopia Milcovului a pătruns Bochetor (Bagatur) care trebuie citit Budjikur, în raport cu oastea condusă de Cadan și Buri, între Cumania și Rusia spre Transilvania și corpul central comandat de Batu-khan și fratele său, Șeiban, cu Subotai-Bagatur (Bayadur), șeful Statului Major, cu direcția Ungaria. Este de admis mai curând numele de Budjek sau Bugikur
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
regibus fluvium qui Zerech dicitur transeuntes pervenerunt ad terram episcopi cumanorum et expugnatis hominibus, qui ad pugnam convenerant ceperunt terram totaliter occupare”, ceea ce este inadmisibil, deoarece vom vedea mai jos, când vom urmări la rând drumurile parcurse de corpurile de oaste, că Subotai-Bagatur a condus personal compania din Ungaria și operațiunile de pe pârâul Sajo. Greșeala n-a fost observată nici de Strakosch-Grassmann, nici de ceilalți istorici. Cu aceste argumente, aflate în scrierile contemporanilor chiar, pot fi înlăturate din literatura istorică română
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]