10,695 matches
-
rezulta că „satul care este la vamă” și apoi, cu precizarea făcută de Ștefan Voievod „unde a fost jude Cârstea”, ar fi un sat nou, adică întemeiat chiar în secolul al XV-lea, ceea ce nu corespunde cu realitatea istorică din Ocolul Câmpulungului, recunoscută de istorici, alături de Țara Vrancei, Codrii Chigheciului, de alte țări și codrii, ca având existență anterioară statului Moldova. Împărțirea în sate vechi și sate noi după formulele cu care sunt înscrise în documente nu trebuie absolutizată deoarece „în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Pârul Tocila, Pârâul Toplița, Pârâul Toplița Veche, Pârâul Trestiei, Pârâul Țigănașului, Pârâul Untoaii, Pârâul Valea Seacă, Podireiu Untoaii, Poiana Bauscha, Poiana Bențeria, Poiana Bobeica, Poiana Focșei, Poiana Priotesei, Poiana lui Acsente, Poiana lui Ciocan, Poaina Săcătura, Poiana Stigoaia, Poienele la Ocolul Floarei, la Gura Deii, Poiana Fântânele, Poienile la Ocolul Pekalabrilor, Runcu „Bieldi”, Runcu Brazilor, Runcu Doabrei, Runcu Focșei, Runcu lui Grigore Lucan, Runcu Porcului (fânaț), Runcurile Priotesei, Secătura lui Bardon (fânațe), Spre Podireul Copiilor (fânațe), Șesul la Runcul Porcului, Șesul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Pârâul Țigănașului, Pârâul Untoaii, Pârâul Valea Seacă, Podireiu Untoaii, Poiana Bauscha, Poiana Bențeria, Poiana Bobeica, Poiana Focșei, Poiana Priotesei, Poiana lui Acsente, Poiana lui Ciocan, Poaina Săcătura, Poiana Stigoaia, Poienele la Ocolul Floarei, la Gura Deii, Poiana Fântânele, Poienile la Ocolul Pekalabrilor, Runcu „Bieldi”, Runcu Brazilor, Runcu Doabrei, Runcu Focșei, Runcu lui Grigore Lucan, Runcu Porcului (fânaț), Runcurile Priotesei, Secătura lui Bardon (fânațe), Spre Podireul Copiilor (fânațe), Șesul la Runcul Porcului, Șesul la Dealul lui Hasniș, Șesul Micului, Șesul Moldoviței dincoace
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
suferit o acțiune a omului în raporturile permanente cu pădurea. În secolul al XIX-lea și al XX-lea unele antroponime, folosite ca determinative de individualizare, au dispărut și nu le mai găsim în Cadastrul Tribunalului din Câmpulung, în hărțile Ocoalelor Silvice din Vama și Frasin din 1913 sau în arhiva Prefecturii județului Câmpulung la anul 1939 <footnote Nicolae Grămadă, op. cit., vol. II, p. 500 footnote>. Se observă, în mai multe cazuri, cum numele celui care a avut în posesie o
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
interpreta formula din finalul actelor de danie: ”iar hotarul acelui sat să fie pe unde au umblat (au stăpânit) din vechime (din veac)”, în sensul că hotarele satului, reflectate în toponimie, sunt fixate anterior atestării în documente, ca sat al Ocolului Câmpulungului din perioada prestatală, satul de la vamă, trebuie să se fi diferențiat geografic de fostul sat Câmpulung și de satul Stulpicani de pe valea Suhei. Formula amintită, pe lângă stereotipia ei, fiind comună tuturor actelor de danie și de întărire, reflectă o
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Colibelor, dar nu au greșit atunci când a fost vorba de denumirea Pârâul Arșițile Iepei. Într-o lucrare dactilografiată, „Pădurea obștei Vama”, Planul de amenajament pentru deceniul 1923-1932, aparținând lui Grigore Sârbu, Cernăuți, mai 1923 <footnote Lucrarea se află în arhiva Ocolului Silvic Vama. footnote>, care conține și harta cu pădurile obștii Vama, se menționează un pârâu Cobila și o parcelă numită la fel, Cobila, cu nr.39, însă nicăieri nu-i menționată existența La Gura Pârâului Colibelor <footnote Harta din lucrarea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
să facă nici o discriminare pe criteriul sexului. II. 3. Raporturile satului Vama cu mănăstirea Moldovița Sistemul de dependență a țăranului față de stăpânul feudal, indiferent de natura acestuia, boier, domn și indiferent de natura satului - sat boieresc, sat mănăstiresc, sat de ocol ori slobozie (sat întemeiat în braniștea domnească sau mănăstirească), se întemeiază pe renta percepută de stăpân de la țăranul dependent, care poate lua forma zeciuielii, a clăcii și slujbelor și pe legarea de glie, manifestată prin incapacitatea țăranului dependent de a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
aceeași obligație era de 3 ori mai mare: 18 vedre de caș de stână 79,ceea ce pare exagerat. Pentru satele mănăstirești obligațiile țăranilor dependenți, deși în general aceleași, sunt diferite cantitativ de cele ale țăranilor dependenți din satele boierești, de ocol sau ținuturi. Prin actul de danie, titularul beneficiului obținea toate veniturile și slujbele, pe care anterior donației, țăranii le datorau domniei. Imunitatea obținută odată cu beneficiul dădea dreptul titularului să perceapă, după propria-i voință și interes, mai multe venituri, care
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de la zălogirea moșiei din Sălătruc, arhimandritul Veniadict (Benedict) a luat moșia din mâna Mercășenilor „fără judecată, și au dat-o vămenilor, și nici banii, adică cumpărătura, nici deschizătura n-au înturnat Mercășenilor înapoi” <footnote T. V. Stefanelli, Documente din vechiul Ocol al Câmpulungului Mold., Ed. Academiei Române, București, 1915, p. 19. footnote>. Proprietarul de drept, adică mănăstirea Moldovița, și-a recuperat partea din moșia înstrăinată printr-un zapis de vânzare - cumpărare cu clauză. Pavăl Ciotu (numele îi vine, desigur, de la îndeletnicirea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
completată de o alta din 12 mai 1775, după care s-a trecut la delimitarea zonei cedate, care, conform ultimei convenții semnată la Palamutca, la 2 iulie 1776, cuprindea orașele Siret, Suceava, Cernăuți, Câmpulung pe Ceremuș și Câmpulungul Moldovenesc, foste ocoale domnești, 226 de sate și cătune, un teritoriu de 10.441 km2 și o populație de 71.750 de locuitori <footnote Ibidem, p. 81 footnote>. Pentru delimitarea hotarului din Ocolul Câmpulung Moldovenesc, a părții care era cedată habsburgilor, s-a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Siret, Suceava, Cernăuți, Câmpulung pe Ceremuș și Câmpulungul Moldovenesc, foste ocoale domnești, 226 de sate și cătune, un teritoriu de 10.441 km2 și o populație de 71.750 de locuitori <footnote Ibidem, p. 81 footnote>. Pentru delimitarea hotarului din Ocolul Câmpulung Moldovenesc, a părții care era cedată habsburgilor, s-a întrunit o comisie, la 18 septembrie 1775, pe vârful Măgura Calului, din care făcea parte vornicul ocolului, Ion Tudorean cu doi bătrâni și vornicul din Dorna cu cinci bătrâni. Parte
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
71.750 de locuitori <footnote Ibidem, p. 81 footnote>. Pentru delimitarea hotarului din Ocolul Câmpulung Moldovenesc, a părții care era cedată habsburgilor, s-a întrunit o comisie, la 18 septembrie 1775, pe vârful Măgura Calului, din care făcea parte vornicul ocolului, Ion Tudorean cu doi bătrâni și vornicul din Dorna cu cinci bătrâni. Parte din ocol a rămas Moldovei, cu satele Șarul Dornei, Păltiniș, Crucea, Holda de pe valea Bistriței, cătunele Giosani și Chiril. Dorna, Câmpulungul și Vama au rămas în partea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Moldovenesc, a părții care era cedată habsburgilor, s-a întrunit o comisie, la 18 septembrie 1775, pe vârful Măgura Calului, din care făcea parte vornicul ocolului, Ion Tudorean cu doi bătrâni și vornicul din Dorna cu cinci bătrâni. Parte din ocol a rămas Moldovei, cu satele Șarul Dornei, Păltiniș, Crucea, Holda de pe valea Bistriței, cătunele Giosani și Chiril. Dorna, Câmpulungul și Vama au rămas în partea cedată Austriei <footnote Teodor Bălan, Din istoricul Câmpulungului, Editura Tineretului, 1960, p. 63. footnote>. După
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vite mari și 197 vite mici (la o familie reveneau 4 vite mari), iar la Tabla goștinii pe anul 1792 reiese că la 226 locuitori impozabili reveneau 9678 de oi și 1433 de capre <footnote V.T. Stefanelli, Documente din vechiul Ocol al Câmpulungului, Editura Academiei, p. 199-203 și 226-229. footnote>. Dacă avem în vedere că la 1774 în Vama erau 101 capi de familie supuși dărilor și impozitelor și având în vedere categoriile de țărani existente - fruntași, mijlocași, codași, colibași (vezi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cu cererile drepte ale câmpulungenilor <footnote Ibidem, p. 388; T. Bălan, Din istoricul Câmpulungului, p. 265-266. footnote>. Acțiunea protestatară a câmpulungenilor a fost sprijinită de locuitorii din Vama, prin impresionanta mărturie din 9 februarie 1843 : „Înainte de ocupația austriacă, locuitorii din Ocolul Câmpulungului aveau dreptul de vindere a băuturilor, adică propinația, vânătoria, pescăria, pășunatul, fânațurile și pădurile... stăpânitori au fost și noi numai pe D-lor i-am apucat strângători sine stăpânitori, nefiind de nimeni supărați” <footnote V.T. Stefanelli, Documente din vechiul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Câmpulungului aveau dreptul de vindere a băuturilor, adică propinația, vânătoria, pescăria, pășunatul, fânațurile și pădurile... stăpânitori au fost și noi numai pe D-lor i-am apucat strângători sine stăpânitori, nefiind de nimeni supărați” <footnote V.T. Stefanelli, Documente din vechiul Ocol al Câmpulungului, Editura Socet, București, 1915, p. 298. footnote>. Nemulțumirile de ordin social s-au agravat din cauza secetei cumplite din 1847, a invaziei de lăcuste, a epidemiei de holeră care a urmat în primăvara și în vara anului 1848 80
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Pe de altă parte, Pământul părea un câmp întins și plat, mărginit de hotarele orizontului și deasupra sa, omul zărea o boltă, ca un acoperământ de cristal, pe care circulau aștrii mai mari ori mai mici, ce păreau să dea ocol Terrei. Atât planeta noastră cât și cerul erau socotite că "stau" pe ceva, că se "sprijină" pe un suport sau altul, pentru ca să nu "se prăbușească". Era o viziune foarte depărtată de știință, dar ea prevede începutul spiritului de observație demn
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
2. Un călător intergalactic, uitând formula de dilatare a timpului a lui Einstein își punea întrebarea: „Oare câte sute de ani sunt echivalente cu 3 minute pământene necesare fierberii unui ou?” 3. Ca și Magellan, primul om care a făcut ocolul Pământului, s-ar putea ca într-o zi și navigatorii spațiului cosmic să strige „Pământ” 4. Oare în ce loc pe cer se află o buturugă mică în stare să răstoarne ... carul Mare? 5. Dacă mișcă‚ ține de biologie, dacă
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
acesteia. Prin acțiunea asupra interlocutorului, locutorul poate viza și o schimbare în lumea socială sau fizică. Spre deosebire de rugăminte, ordin sau interdicție, care acționează într-un mod direct, efectele perlocuționare fiind obținute printr-o intervenție discursivă directă, actul argumentativ face un “ocol justificativ”. Astfel, vom avea la îndemână două posibilități de intervenție discursivă într-o anumită situație („consumul de droguri”): modul direct, “își interzic să te droghezi!” și modul indirect, în care interlocutorului i se argumentează faptul că “este nesănătos să te
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
al XIX-lea, de pe moșia Cioara, care s-au strămutat la est de sat, unde au întemeiat cătunul Ciorăni. 1813 și respectiv, 1816, numărul acestora a crescut la 157, situând Belceștii între primele trei sate, ca număr de lăcuitori, în ocolul Bahlui, alături de Cotnari și Ceplenița. În 1820, la numai 17 ani de la întocmirea recensământului fiscal din 1803, populația satului Belcești s-a dublat, dacă avem în vedere că pe lângă cei 177 lăcuitori birnici se mai aflau pe moșie 5 slugi
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
este situată în raza satului Pârcovaci, delimitată la nord de valea Pârcovaci și de albia râului Bahlui; la sud de Platoul structural Sângeap Sticlăria; la est de pășunea comunală; la vest terenurile proprietate privată și o zonă cu pădure a Ocolului Silvic Hârlău. Morfometric, altitudinile cresc de la 150-160 m în zona albiei râului Bahlui, până la 408 m în Dealul Sângeap. Versantul, cu o lungime de circa 1900 m, are o panta medie fiind de13%. Alunecarea de teren de la Pârcovaci produsă în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
valoarea pantei longitudinale, pe acest sector depășește 16‰. Bahluiul păstrează aceste caractere până la intrarea în Câmpia Moldovei, în dreptul orașului Hârlău, pe o lungime de aproximativ 25 km, drenând un bazin hidrografic de 139 km2, din care 81% este împădurit (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). În continuare, până la Cotnari, râul Bahlui curge printr-o depresiune de contact dezvoltată în cadrul Câmpiei Moldovei, la piciorul coastei ce limitează Podișul Sucevei. În acest sector, șesul Bahluiului are lățimi variabile, până la 2 km, mai ales acolo
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în totalitate secundare) sunt dominate de păiușcă (Agrostis tenuis), ovăscior (Arrhenatherum elatius), păiuș (Festuca pratensis), timfotică (Phleum pratensis), care formează asociații furajere de mare productivitate (în amonte de Hârlău, poienile cu asociații ierboase dețin o suprafață de 56 ha). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău 1995). Subetajul gorun-stejar; este cel mai extins și cel care dă nota specifică din bazinul hidrografic al Bahluiului în amonte de Cotnari. Tipul staționar majoritar este cel deluros de cvercete, cu șleauri de deal fără fag, care ocupă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Astfel, aceste formațiuni de pădure, pot fi întâlnite în Coasta vestică a Holmului, în zona "Lacuri", pe cursul superior al Bahluiului-amonte de "Vama cu Tablă", în Coasta Șurii, Dealul Horodiștea Cotnari, sud-vestul Dealului Basaraba, la vest de satul Sticlăria, (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Gorunetele pure ocupă doar 3% din suprafața pădurii, având areale mici în zona Cotnari, Zagavia, Dealul Pietrăriei, Dealul Cetate, etc., situate pe versanții superiori însoriți. Pădurile de stejar (Quercus robur) se asociază adesea cu carpenul (Carpinus betulus
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ce vegetează în aceste condiții (stejar pedunculat sau chiar gorun). În terenurile degradate se va introduce sălcioara, frasinul, paltinul de câmp, cireșul, vișinul , obiectivul principal fiind ocupat cu vegetație forestieră, pentru frânarea procesului de eroziune și alunecare a terenului (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Stratul arbuștilor este bine dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, fiind constituit din aceleași esențe arbustifere ca în pădurile de stejar și gorun ale zonei forestiere, la care se adaugă, în estul și sud-estul depresiunii de contact
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]