2,905 matches
-
mult cine sunt cei aleși pentru o astfel de onoare: oameni care sunt consultați de medicii Securității, care duc florile pregătite de serviciile Securității, care le controlează acestor reprezentanți ai poporului și unghiile ca să nu cumva să ascundă sub ele otrăvuri. Un oraș îndoliat de distrugerea irațională a peste 50.000 de apartamente, o cetate care își pierde identitatea pe zi ce trece și se transformă într-un morman de pământ răscolit pentru a face loc refugiului de șobolani al celui
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
democrații occidentale. În aprilie 1982, Matei Haiducu, cetățean francez naturalizat, a mărturisit că era ofițer de Securitate român având ca ultimă misiune asasinarea a doi disidenți din exil: el a declarat că i s-a furnizat un stilou umplut cu otravă mortală, care nu lasă nicio urmă, dar care provoacă un stop cardiac două ore după consumare. Complotul nu a fost prea diferit de umbrela bulgărească, folosită la Londra pentru a ucide un scriitor bulgar exilat, în ziua aniversării nașterii lui
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu lasă nicio urmă, dar care provoacă un stop cardiac două ore după consumare. Complotul nu a fost prea diferit de umbrela bulgărească, folosită la Londra pentru a ucide un scriitor bulgar exilat, în ziua aniversării nașterii lui Todor Jivkov; otrava era fără îndoială identică, furnizată de același KGB. Lumea liberă dorește să încurajeze chiar cel mai mic semn de independență în sânul blocului sovietic. Totuși, lumea liberă nu poate accepta ca un guvern străin, ce se bucură de o aureolă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
micșorat, Însingurat În Împărăția Sa fără om și omenesc, un zeu suprem, dar nu atotputernic, eșuat În farsa propriilor neîmpliniri, „clovn mărunțel al nimicului al căderii”. Resentimentul intensifică Însă paradoxal apartenența inițială și inițiatică, iubirea refulată potențează ardoarea trecută prin otrăvurile realului. Domnul apare, nu Întâmplător, uneori, ca un iubit, substituindu-se păgânului Domine: „Da. Ești unic. De-aceea mă supun? Nu știu bine. O, Ziua izgonirii din Grădină” (Cuplul). Prințesa dezmoștenită, aruncată fără zale, „desculță”, În drama existenței deține, orgolioasă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
repede să mă indigneze și să precipite formarea unei personalități, În linii generale, neschimbate. Ura mea față de ei, și folosesc acest termen cu toată forța și pentru perioada respectivă și pentru anii următori (s.m., N.M.) se referă nu numai la otrava În stare pură, ci și la elementele principale care au dus la compoziția ei”. Criza psihică și spitalizarea În perioada „liberalizării” din anii ’60 fuseseră provocate nu de spaima democrației, ci a... legionarilor, strigoi brusc Înviați, credea, gata să-l
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
jurnalismului, conectat oră de oră la metronomul social-politic agitat al țării și lumii. Tema Înstrăinării și a exilului refuză clișeele: soția germană a intelectualului român refugiat În străinătăți nu pare posesoarea unei existențe mai fericite decât cea a exilatului, chiar dacă otrava nostalgiei des-țăratului, a dorului după ceea ce nu mai poate fi recuperat se adaugă tributului de cruzime cerut de imposibila renaștere În alt loc. Cocleala și fermentele celor care așteaptă, „acasă”, reîntâlnirea (bârfele, umilințele, exagerările, lingușeala, ipocrizia Îmbătrâniților și limbajul acidulat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
insidios, de-a lungul și de-a latul Americii și Europei, În Țara Sfântă și la Piramidele Egiptului și În Întreaga lume arabă, În Kashmir și Filipine, În Turcia, Indonezia, Tanzania. Peste tot, avertismentul apocaliptic al noului mileniu Își infiltra otrăvurile. Tremurul apei cenușii și plaja hibernală aminteau secvența dinaintea subitei expieri a pelerinului altui veac... În scenografia pustie a țărmului vinețiu Încercam să regăsesc trepiedul și năframa neagră a vechiului aparat fotografic, abandonate neantului care Închisese, brusc, ochii lui Aschenbach
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cum, unul din capii pretinsei “revoluții de la Iași”, din nefericire tot din anturajul meu, constata într-o notă informativă furnizată securității: DUPĂ CE I-A MURIT BĂIATUL, S-A MAI POTOLIT. Aceste opt cuvinte poartă în profunzimea lor organică germenii Hekatei, (otrăvurilor întunecate ). Domnule, am tristețea să vă reamintesc răscolitoarea dramă: FIUL MEU, TÂNARUL POET ALEXANDRU MĂLIN TACU, A FOST ASASINAT POLITIC LA VÂRSTA DE 17 ANI, altfel spus, ÎNFRÂNT PE FRONTUL DE ONOARE ÎN REZISTENȚA ANTICOMUNISTĂ. Mălin, înzestrat cu o dinamică
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
zâmbete cu maiorul C. Matei ”. Foarte bine, e dreptul dvs . Se poate renunța și la beciurile Procuraturii militare . În contextualitatea propriei pledoarii, proiectul “14 decembrie 1989” pare a fi amenințat din toate părțile cu disoluția iminentă . Trecerea de la cultul Hekatei, (otrăvuri întunecate) la metanoia (spovedanie), ați dori-o foarte aproape . Simt că e târziu Până la urmă, “Timpul” se va “cristian-iza” într-un rest paremiologic exprimat fără jenă : “aceeași MĂRIE”cu altă pălărie” . Dacă amputăm istoriei și complicitatea nedemnă a fostului primar
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
trezit frate cu ea și și-a jurat în tainițele spiritului său să o imortalizeze în linii și culori pentru toți iubitorii de frumuseți. Mi-a fost elev?! Ce elev!! Nu știu dacă i-am strecurat cu adevărat în suflet otrava plăcută a celui ce nu are astâmpăr dacă nu mâzgălește ceva, dar , cert e, că m-a depășit și uimit cu ceea ce a realizat. Îi doresc să se autodepășească continuu și să nu aibă pace decât cu pensonul în mână
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
trezit frate cu ea și și-a jurat în tainițele spiritului său să o imortalizeze în linii și culori pentru toți iubitorii de frumuseți. Mi-a fost elev?! Ce elev!! Nu știu dacă i-am strecurat cu adevărat în suflet otrava plăcută a celui ce nu are astâmpăr dacă nu mâzgălește ceva, dar , cert e, că m-a depășit și uimit cu ceea ce a realizat. Îi doresc să se autodepășească continuu și să nu aibă pace decât cu pensonul în mână
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
Femei și doctori (1933) conțin fie relatarea spirituală a unei imaginare aventuri menite să reveleze comportamente și atitudini, fie un fel de anecdote mai ample, inspirate din practica medicală, consemnate cu umor și cu ironie fină. Mai substanțial este romanul Otrava (scris în 1937, dar publicat în 1947). Condiția evreilor din România după primul război mondial este abordată matur și coerent, fiind ilustrată de un personaj viabil, care constituie o paradigmă, un model de echilibru între etnie și cetățenie, între individual
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
Lelioara, București, 1923; În preajma serii..., București, 1924; De vorbă cu bălanul meu, București, 1925; Profeți și paiațe, București,1930; Ora sexuală, București, 1932; Bărbați fără femei, București, 1932; Femei și doctori, București, 1933; Vagabonzii, București, 1935; Memoriile greierului, București, 1937; Otrava, București, 1947; Primăvară nouă, București, 1948; Steagurile inimii, București, 1949; Bună dimineața, București, 1953; Familia de porțelan, București, 1954; The Quality of Witness, Philadelphia, 1982; ed. (Jurnal din vremuri de prigoană), București, 1996. Traduceri: H. Heine, Sarcasm și melancolie, București
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
1925, 12 717; Perpessicius, Opere, II, 164-166; I.M. [Ioan Massoff], „Bărbați fără femei”, RP, 1933, 4617; Emil Dorian, RRI, I, partea II, 833-836; M. Gr. [Miron Grindea], „Romanul greierului”, „Adam”, 1937, 99; Călinescu, Ist. lit. (1982), 850-851; Ov. S. Crohmălniceanu, „Otrava”, CNT, 1947, 64; Paul Georgescu, Otravă și antidot, FLC, 1948, 2; Mihail Petroveanu, Emil Dorian, GL, 1956, 24; Veronica Porumbacu, Emil Dorian, poet și traducător, RCM, 1973, 310; Emil Dorian, „Jurnal din vremuri de prigoană”, RCM, 1996, 29; Iosef Eugen
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
164-166; I.M. [Ioan Massoff], „Bărbați fără femei”, RP, 1933, 4617; Emil Dorian, RRI, I, partea II, 833-836; M. Gr. [Miron Grindea], „Romanul greierului”, „Adam”, 1937, 99; Călinescu, Ist. lit. (1982), 850-851; Ov. S. Crohmălniceanu, „Otrava”, CNT, 1947, 64; Paul Georgescu, Otravă și antidot, FLC, 1948, 2; Mihail Petroveanu, Emil Dorian, GL, 1956, 24; Veronica Porumbacu, Emil Dorian, poet și traducător, RCM, 1973, 310; Emil Dorian, „Jurnal din vremuri de prigoană”, RCM, 1996, 29; Iosef Eugen Campus, Emil Dorian, „Minimum” (Tel Aviv
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
Hannah Arendt arată că ideologia este consubstanțială totalitarismului, ceea ce e foarte adevărat. Ideologia este un sistem de interpretare, deci o entitate Închisă, În interiorul căreia elementele se sprijină și se formulează unele pornind de la altele conform proiectului arhitectural al autorului. Totuși, otrava ideologiei poate să fie doar medicament: lucrurile capătă un anume sens numai În urma interpretării, ele devin, ca să vorbesc pe heideggeriană deși contextul mă transformă automat Într-un impostor, „ustensil”, numai după ce sînt oferite la Îndemînă. Literatura devine, În cartea lui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Lucia de lamermoor, 1943, Waverley, București, 1944, Cavalerul crucii, București, 1945, Talismanul, București, 1958 (în colaborare cu Al. Ștefănescu-Medeleni); Charles Dickens, Și lacrimile curgeau, București, 1920, Povestiri de Crăciun, București, 1945; Émile Zola, Madeleine Férat, București, 1924, Visul, București, 1928, Otrava, I-II, București, 1929; George Sand, El și ea, București, 1926, Ultima dragoste, București, 1930, Cora, București, f.a.; Ivan Bunin, Potirul vieții, București, 1928; Joseph kessel, Nopți Princiare, București, 1928; F.M. Dostoievski, Umiliți și ofensați, București, 1930, Casa morților, București
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
poezie rămâne unul personal, singura tendință exterioară (acceptată în volumul din 1961, Partidului de ziua lui) rămânând o alegere nefericită. În primul volum, Lumini și umbre, dragostea este sinceră, dar de cele mai multe ori și problematică; bucuria și tristețea, elixirul și otrava sunt simultane. Întregul este caracterizat printr-un gest, exprimat într-un singur catren, amintind astfel de o structură orientală a poemului. Prin concizia și plasticitatea lor, multe dintre aceste versuri au devenit binecunoscute. În volumele Fluturi de noapte (1926) și
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
Caragiale (I. L. și Mateiu I.), I. Budai-Deleanu, adică toată floarea poemei române, se rotesc, dănțuiesc în fel și chip și vorbesc în giuvaericale întru a „pune capăt” cu gingașă parodie, la două sute de ani de rostire lirică: „Floare-a luminilor, otravă ce distili între petale,/Semilună care aur pui pă turle dă cristale,/ Vis al leneșii cadâne ce pe perini de atlaz/ Fundul greu strevede dulce pân șalvarii de Șiraz,/O, Levant, ostroave-n marea limpezită ca paharul,/ Sertăraș unde miroasă
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
de laborator (sau la cele de casă, domesticite), sunt de asemenea uimitor de multe. Procedeul descris de Guthrie este însă cunoscut de multă vreme. Tehnica picăturii chinezești poate conduce către rezultate uimitoare. Este suficient să amintim celebra obișnuire (imunizare) cu otravă, la care au recurs, în Evul Mediu și în Renaștere, câțiva regi și papi, sub îndrumarea unor medici iluștri, precum Joseph Balsamo! Dar tot la „picătura chinezească” se referă și câteva principii pedagogice mai vechi sau mai noi. De exemplu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
formula lirică a meditației, în tensiunile căreia își găsesc expresia neliniștile conștiinței și, dramatică, speranța. Se simt aici necesitatea lăuntrică a unui reazem al certitudinilor, nostalgia unei coerențe a valorilor morale (Candela: „Atunci creștinu-acela, cu fruntea în țărână / Dar cu otrava-n buze, și cu fierul în mână, / Umilit ca să-nșale și blând ucigător, / Tronul dumnezeirei cum va putea să-l vază, / Când la un semn puternic se vor clăti cu groază / Cerurile-așezate pe polurile lor?”). Pe străvechea temă ubi sunt
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
este de culoare roșu aprins; partea intermediară este neagră. Se spune că cei care au băut din aceste coarne (căci se fac vase de băut din ele) nu sunt afectați nici de convulsii, nici de vreun rău prea mare, iar otrăvurile nu le pot face rău, dacă înainte sau după ce au absorbit otrava au băut vin sau apă sau orice altceva din aceste vase. Ceilalți măgari, domestici sau sălbatici și toate celalte animale cu copita întreagă nu au nici astragal (tars
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cei care au băut din aceste coarne (căci se fac vase de băut din ele) nu sunt afectați nici de convulsii, nici de vreun rău prea mare, iar otrăvurile nu le pot face rău, dacă înainte sau după ce au absorbit otrava au băut vin sau apă sau orice altceva din aceste vase. Ceilalți măgari, domestici sau sălbatici și toate celalte animale cu copita întreagă nu au nici astragal (tars), nici fiere la ficat; și totuși, aceștia au și una și alta
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acest corn un vas de băut și se spune că oricine ar bea din el nu cade bolnav în acea zi, iar de este rănit, nu simte nici o durere, că poate trece chiar prin foc și că rămâne nevătămat de otrăvuri, fie ele cât de tari. Însă acest tip de vas aparține numai regelui și doar el are dreptul să vâneze aceste animale. Apollonius spune că a văzut animalul și că i-a admirat înfățișarea. La întrebarea lui Damias dacă dădea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu brățări. Și spun că un om care a băut din aceste coarne nu cunoaște și nu este afectat de nici o boală incurabilă: nu va fi niciodată lovit de convuslii, nici de boala sacră, cum este numită, nici ucis de otrăvuri. Mai mult decât atât, dacă a băut înainte ceva mortal, vomită și își recapătă sănătatea"24. Se observă ușor că Aelian nu mai aduce nimic nou față de înaintașii săi. Deja, la finele Antichității, cariera inorogului pare încheiată. Nu întâmplător, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]