138,898 matches
-
obscuri sînt pe buzele tuturor. E surprins, dar nu revoltat. Un librar împătimit de meserie, dar lipsit de posibilități și mult prea naiv în privința viitorului, îl înduioșează fără a-i stîrni o milă degradantă. Berlin izbutește întru totul să-și păstreze o atitudine firească, pe potriva curiozității celui aflat pentru prima oară într-o țară străină dar totodată extrem de respectuoasă. Robert Kaplan, un autor american contemporan pe care l-am prezentat săptămîna trecută, e departe de a avea o asemenea atitudine. Să
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
I. Ștefănescu, devenisem o "sinucigașă", deci imună la accidentele vieții, durata desțelenirii mele. La o lună după sosirea mea la New York, am aflat de arestarea lui Gh. Ursu și, după încă o lună, de uciderea lui în închisoare. Până la plecare, păstrasem relațiile cu el, eram la curent cu mersul anchetei (știam că era interogat, printre altele, despre activitățile mele "subversive", că jurnalul lui mă menționa cu părerile mele politice, evident anticeaușiste, inclusiv poezioare satirice...). Am petrecut cu el o ultimă vară
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
groază să-mi închipui ce gândesc liderii N.A.T.O. la vestea că o țară care dorește integrarea în organismul militar occidental își consolidează structurile închise, cultivând o secretomanie paranoică! Prin astfel de semnale, echipa Iliescu-Năstase își trădează adevăratele intenții: să păstreze România în zona gri-murdarului tradițional, jucând tontoroiul pe marginea bălții imunde unde se poate pescui în ape tulburi în totală impunitate. Semnele de slăbiciune ale PDSR-ului se arată mai devreme decât s-ar fi crezut. Într-un fel tragi-comic
Ordine, jurăminte, pseudonime by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16268_a_17593]
-
se vede din afara ei - se remarcă printr-o organizare riguroasă, prin anvergură și chiar printr-un anumit fast (în condițiile în care multe alte instituții de cultură românești au în manifestările lor ceva improvizat și umil). Cum ați reușit să păstrați această ținută? Îmi închipui că aveți nevoie de mulți bani. De unde îi luați? Dat fiind profilul Fundației, ești obligat, din respect pentru țara ta și pentru cultura ei, pe care încerci să o reprezinți cît mai onorabil, să fii asemeni
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
adecvare stilistică pe care o oferă. În același timp, cartea e importantă, din punct de vedere științific, pentru felul în care prezintă o imagine sintetică a tendințelor limbii române contemporane. Desigur, nu e ușor de găsit strategia ideală care să păstreze dintr-o astfel de carte valoarea de mărturie pentru o anumită fază a limbii (fenomenele observate de Valeria Guțu Romalo în anii '60, ilustrate de un material cules mai ales în perioada 1969-1970) și în același timp să o actualizeze
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
construcția în care raporturile sînt clar indicate de prepoziții și de flexiunea cazuală; de altfel, aceasta e cea "elegantă", recomandată: "Cum se poate lupta cu o structură de tipul caracatiței acoperind, dominînd aproape totul" (As 42, 1992, 2). Structura poate păstra doar primul dintre elementele de legătură - "hidoșenia crimelor de tip horror" (Evenimentul zilei = EZ 1938, 1998, 3). În limba vorbită, construcția cea mai condensată e însă și cea mai frecventă. Substantivul care funcționează ca o etichetă, ca termen de comparație
Tip și gen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16300_a_17625]
-
despre edițiile de autor. Cornel Regman crede că autorii nu-și selectează bine poemele reprezentative și că unitatea țintită înseamnă de multe ori și monotonie. Ioan Flora scrie "aproape-poeme" "rîvnind la statutul de poezie și izbutind fragmentar aceasta". Același ton păstrează și în textul despre lirica lui George Vulturescu. Exersându-și cronica literară începând cu propria generație, a cerchiștilor, și sfârșind cu nouăzeciștii, Cornel Regman a reușit să configureze și o imagine completă, exactă și destul de nuanțată asupra literaturii române postbelice
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
necesară reluare a muncii începută remarcabil. Ediția lucrării lui Const. Bacalbașa rămîne astfel, ca multe alte ediții critice, la mijlocul drumului, neîncheiată și lăsată de izbeliște. Acest al treilea volum al cărții lui C. Bacalbașa (trebuie precizat că ediția Avramescu nu păstrează, din cauza corpolentului aparat de note, materia așa cum a fost repartizată de autor în ediția princeps) cuprinde trei ani (1885-1888), dominați de lupta opoziției unite (conservatori și liberali, în frunte cu fratele primului ministru, Dimitrie Brătianu, cu N. Fleva și mulți
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
trădează slăbiciunea decît forța. Iar ca putere "pozitivă", aceeași instituție n-a fost în stare să asigure o trecere lipsită de violență de la totalitarismul lui Ceaușescu la haosul care a urmat. Singura și ultima șansă a Securității pentru a-și păstra imaginea de forță omnipotentă și bivalentă era aceea de a întreține misterul acțiunii sale "la bucată". Căzînd și această redută, nu vom mai discuta despre Securitate, ci despre securiști și despre informatorii lor.
Misterele Securității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16289_a_17614]
-
lui deșucheat, chiar foarte mare) ajută la omogenizarea semantică a seriei și permite efecte stilistice de întărire și gradație, ca într-un citat din Mateiu Caragiale - "locul de întîlnire al lumii deocheaților și deșucheaților timpului" (ap. DLRC). Oricum, poate pentru că păstrează legătura cu actul magic al deochiului și menține deci, măcar ca potențialitate și sugestie, ideea lipsei de responsabilitate, deocheat este mai curînd eufemistic; termen familiar, cu sens negativ, dar lipsit de conotațiile agravante ale lui deșuchiat. Sensul său figurat (în
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
au încrucișat niciodată. Revenind la viața reală și la drumul de întoarcere, mâna îmi îngheață pe cutia de lapte. Am omis să îmi iau mănuși, iar frigul nu mă ajută. Norocul meu e că am ajuns înapoi la bloc unde păstrez vie speranța căldurii. Strada e aproape goală. Normal, e 7 dimineața pe un ger cumplit. Totuși, o siluetă neagră se conturează la marginea drumului. Un bărbat, și stă în fața blocului meu. Probabil așteaptă pe cineva. La 7 dimineața?! Oricum, nu
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
Maiorescu, folosindu-se de colecția Convorbirilor literare și unele manuscrise aflate în posesia sa sau a altora. De altfel, mai tîrziu, cînd s-au pregătit edițiile V.G. Morțun și, mai ales, A.D. Xenopol s-au găsit manuscrise ale liricii poetului păstrate de un zețar ieșean. Chiar dl N. Georgescu pledează pentru revenirea la textul din Convorbiri literare ("De revenirea la textul din Convorbiri literare este nevoie - pentru că acolo se regăsește un Eminescu mai viu decît în ediții - adesea, un Eminescu total
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
bolii criticului. Epoca (interbelică) era obsedată de ideea unei ediții definitive (nevarietur) și C. Botez a contribuit la împlinirea acestui deziderat. Dar ediția e bogată în erori (deși editorul a trudit pe manuscrise), nu face deosebire dintre variante, versiuni, bruioane, păstrează, în absolut, formele dialectale moldovenești, nerespectînd poetului ortografia de maturitate. Ediția Dragomirescu din 1937 comite eroarea de a împărți sumarul după trihotomia sa din Știința literaturii, dînd prioritate poeziilor socotite capodopere, expediind la anexe cele considerate de virtuozitate și de
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
Rodica Zafiu Sufixul -ache este, în limba română de azi, unul dintre elementele cărora le este atașată în mod stabil o conotație ironică. Nu atît în ceea ce privește numele proprii, desigur: sufixul păstrat în nume de familie are în genere o valoare neutră (Celibidache, Condurachi, Hurmuzachi, Mihalache); în prenume, totuși, evocă un grad mai ridicat de familiaritate, care poate produce efecte comice. Rolul lui Caragiale în păstrarea și în accentuarea nuanțelor ironice ale
"Românache", "străinache" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16336_a_17661]
-
corect evoluția: "cel mai uricios din toate sufixele deminutivale, destul de numeroase în limba română, -achi și-a trăit traiul; negreșit, el va rămînea pentru totdeauna în istorie, ca o trăsătură incidentală a unei epoce, dar în viul grai se va păstra pe ici, pe colea numai doară la luarea peste picior". Situația actuală pare să contrazică în parte opiniile sceptice asupra viitorului sufixului, confirmînd în esență specializarea sa în "luarea peste picior". De fapt, tocmai pentru că are valoare ironică și depreciativă
"Românache", "străinache" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16336_a_17661]
-
joc regionalist cu amăgiri îndemânatice (pontic, central-european, balcano-levantin, estic?). Probabil încă vreo jumătate de duzină de opțiuni. Stagnarea momentană ("momentană" de peste 10 ani!!) pare tocmai un fel de evitare a oricărui scenariu de acest fel, pare o dorință de a păstra deschise cât mai multe opțiuni, dar simultan o neputință de a lua o decizie rațională. Anul trecut, un distins intelectual din România îmi descria o țară împărțită maniheist între NOI, "pro-occidendalii" cei buni, și EI, răii, foștii securiști și comuniști
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
noastră, că îi găsim mecanismele de declanșare cu sute, mai bine zis, cu mii de ani în urmă. Înaintează pas cu pas. Chestiunea esențială (la care am revenit mereu în scrisul meu) este cea a transferului de valori, adică: a păstra selectiv sau majoritar ceva din cele bune ale trecutului, fără a rămâne identificat cu obiectele în care erau întruchipate aceste valori. Cu alte cuvinte: să plasăm esența intrinsecă a valorilor în contextul și în chiar conținutul unor lucruri noi. După
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
ogor bogat și curat, arătos, frumos. "Cîte intuiții și cîtă putere de creație - scria Tudor Arghezi - la niște țărani, de sarică și de opinci, neștiutori de nici o carte. Acești oameni, dominînd șesurile cu coasa, și munții cu moțul căciulii, au păstrat o limbă foarte frumoasă peste o mie de ani, și-au păstrat chipul frămîntat, de o tăcută noblețe, și datini intacte". Astăzi, la noi, cu toată știința de carte și urbanizarea forțată, pripită, din ultima jumătate de secol (deloc egală
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
creație - scria Tudor Arghezi - la niște țărani, de sarică și de opinci, neștiutori de nici o carte. Acești oameni, dominînd șesurile cu coasa, și munții cu moțul căciulii, au păstrat o limbă foarte frumoasă peste o mie de ani, și-au păstrat chipul frămîntat, de o tăcută noblețe, și datini intacte". Astăzi, la noi, cu toată știința de carte și urbanizarea forțată, pripită, din ultima jumătate de secol (deloc egală cu civilizația autentică, spornică, îndelung creatoare), ne împiedicăm la orice pas de
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
adevărat posibile. După moartea lui Nae Ionescu, Sebastian, în fața corpului neînsuflețit, e copleșit de o ciudată tandrețe față de cel care văzuse în el pe Iuda. Tandrețea și compătimirea pentru un om nerealizat. Acest moment de excepțională generozitate poate să sugereze, păstrînd firește proporțiile, o manieră de a citi în cheie caritabilă lumea pe care o descrie: Jurnalul este o carte despre victime, victimizare, și refuzul de a fi victimă. Oricît ar părea de aberant, nu doar Sebastian merită compătimire, ci și
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
integral, în 1982, a celebrei Istorii a literaturii române de la origini pînă în prezent a lui G. Călinescu. Redactori am fost eu și regretata mea colegă Rodica Rotaru. Referatul către "foruri" l-am alcătuit eu (colegul Iordan Datcu l-a păstrat în copie și îl reproduce în cartea sa) și pledam, cu multitudine de argumente pentru păstrarea textului integral. Ni s-a comunicat că ni se acceptă punctul de vedere deși, după două colaționări, cînd treaba era spre final, ne-a
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
în România. Sînt doar cîteva motive pentru care România nu era "rîvnită". Eu am avut totuși și alte experiențe pe durata șederii mele acolo: m-am simțit bine la București, am călătorit mult prin țară, am avut experiențe pozitive, am păstrat amintiri plăcute sejurului meu în România, despre care cred că este un exemplu al coliziunii imaginilor contrastante despre una și aceeași țară... R.B.: Credeți că aici în Occident s-a creat o imagine a țării bazată pe clișee? T.P.: Da
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
critici adevărați" (G. Călinescu). * "Diavolul se ascunde în detaliu" (proverb francez). "Romanul e făcut din detalii" (Balzac). * Vorba lui Marx, citată și comentată de Althusser, la sfîrșitul Viitorului care durează mult: "Istoria are mai multă imaginație decît oamenii". Dacă aș păstra doar o frază din Marx, asta ar fi. Fie și pentru ce spune - sau ar putea să ne spună - despre climatul de confuzie care domnește în Europa de astăzi". * "Dacă nu ai avea acest strabism moral (scrupulele - n.n.), ai ajunge
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
cea indirectă, joacă parantezele, schimbă registrele și tonurile, felul adresării, al privirii, al mimicii. Clipa rostirii, de fapt a așternerii adevărului, este eliberatoare pentru amîndouă femeile, iar amanta se scurge în moarte. Rodica Negrea introduce termenii confruntării pe scenă și păstrează codul japonez în tot ce face. Mărturisesc că am fost tulburată de întîlnirea cu această actriță pe care, din păcate, nu o văd prea des jucînd și literalmente nu înțeleg de ce. M-am bucurat de asemenea pentru rolul făcut de
Pușca de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16359_a_17684]
-
Reacțiile politice prudente ale Bucureștiului după scrutinul din Republica Moldova sînt o dovadă (crede Cronicarul) că oficialii români nu vor să pară că se amestecă unde nu le fierbe oala, dar vor să transmită și un semnal că România dorește să păstreze relațiile privilegiate cu Republica Moldova. Un fel de a spune că România are interese în Republica Moldova, interese de care noua putere de la Chișinău e invitată să țină seamă. * Ar mai fi însă o problemă - deloc lipsită de gravitate: aceea a basarabenilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]