3,023 matches
-
ei de carte, publicate între anii 1700 - 1870, care vor fi accesibile gratuit, în cadrul unui parteneriat încheiat cu grupul Google, ce a fost făcut public luni. Printre primele volume disponibile gratuit spre a fi consultate pe internet se numără un pamflet despre regina Marie-Antoinette și planurile inventatorului spaniol Narciso Monturiol datând din 1858, care a desenat unul dintre primele submarine, scrie . Toate operele ce vor fi digitalizate au fost selecționate de experții de la British Library. Lipsite de drepturi de licență și
British Library va posta online 250.000 de cărţi din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea () [Corola-journal/Journalistic/69712_a_71037]
-
lumea întreagă, în special cu cele ale universităților Stanford și Harvard din Statele Unite, dar și cu altele din Europa, precum cele din Italia (Roma, Florența), Olanda și Austria. Cele 250.000 de documente selecționate reprezintă "un eșantion vast de cărți, pamflete și periodice acoperind o perioadă în care au avut loc Revoluția franceză și revoluția industrială, bătălia de la Trafalgar și Războiul Crimeei, inventarea căilor ferate și a telegrafului (...), dar și sfârșitul sclaviei", se afirmă în comunicatul British Library, care a ales
British Library va posta online 250.000 de cărţi din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea () [Corola-journal/Journalistic/69712_a_71037]
-
dintre studenții participanți la întrunirile Rugului aprins, presat de anchetatori la interogatoriu, adaugă poeziile: Minerul, Straja, Apocatostază (de fapt, Apocatastază) și Atomul. Poemul cel mai des invocat de acuzatori, Neagra labă, cu trimitere la realitatea barbară doar prin titlul de pamflet, transmite în fond starea de revoltă mocnită a poetului evlavios. Alcătuit simplu, din două catrene concepute în antiteză, acuză în primul pierderea credinței într-o lume atee („A ridicat păcatul neagra-i labă / O-nmoaien scârna aurului greu”), iar în al
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
fie artist, iar scribii și miniaturiștii romanelor sale, cu dialogurile lor eretice, sunt alter-ego-uri care au de înfruntat neîndurători tradiționaliști. Dacă drumul său a început de la o proză „ruptă de realitate”, în scurt timp a ajuns la cel mai acerb pamflet politic. Dar asta nu înseamnă că, din punctul său de vedere, tradiția islamică ar fi o piedică pentru societatea modernă, „nici măcar pentru una seculară”. Un capitol din Zăpada e intitulat, în spirit goethean, Nu pot face acest lucru atâta vreme cât în
Noi traduceri din Orhan Pamuk by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4102_a_5427]
-
de Științe și replicile românești) (1992-1993), mitul Nae Ionescu (1993 - 1995, 2000), scandalul din jurul Politicelor lui H.-R. Patapievici (1996), relevarea calității de victimă democrată a lui Mihail Sebastian în jurnalul propriu și caracterul pernicios al mitului României interbelice (1997), pamfletul "M-am săturat de România" al lui Sabin Gherman și marginalizarea acestuia (1998), apariția revistei clujene Provincia cu manifestul regionalizării României și spaimele secesioniste (2000 - 2001), scandalul demitizării lui Eminescu (1998), statutul Bisericii Greco-Catolice (1998), războiul manualelor alternative (1999 - 2000
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
mingea poate fi, tehnic, asemănător începutului unei schițe de Caragiale, o recenzie la Ușa interzisă glisează sau merge în paralel cu câteva considerații reflexive despre suporteri și antrenorii de fotbal, în vreme ce Argentina lui Eduardo Duarte poate deveni subiectul unui savuros pamflet: „Isteria bombastică ține loc de judecată politică. Economia e un bâlci înțesat de norod. Prin mulțime umblă judecători și politicieni care îi ușurează pe gură-cască de parale. Caragiale are 37 de milioane de strănepoți argentinieni. Los Miticos se nasc patrioți
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
un atașament autentic la o anumită ideologie sau filosofie.” Sau e laie, sau e bălaie, domnule Mircea Arman! Vă sunt recunoscător totuși pentru sinceritatea din partea a doua a declarației. Mai ales că e confirmată pe deplin de finalul editorialului, adevărat pamflet, debordând de spirit sectar și de generalizări tendențioase. Demult nu mi-a fost dat să constat un asemenea dispreț față de prozatorii și eseiștii de azi. Au scăpat poeții, din cine știe ce capriciu al cenzorului improvizat. Urmărițimă: autorul socotește că trăim în
Noua direcție a „Tribunei“ din Cluj by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3937_a_5262]
-
Mircea Mihăieș (Pamflet de la peluză) Stadioanele și, în general, mediile sportive au devenit în România medii ideale de criminalitate. în jurul terenurilor de fotbal se desfășoară tot felul de activități parcă inspirate de codul penal. Aici s-au strigat cele mai îngrozitoare lozinci anti-țigănești
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
a adevărului de substanță, în stare să spargă crusta retoricii oficiale tocmai pentru că, posedînd secretele tehnice ale "retoricii", refuză să se alăture, printr-o angajare îngustă, uneia sau alteia dintre cele două tabere, fie prin propagandă pentru "învingători", fie prin pamflet împotriva triumfalismului găunos. A simțit, în anii aceia de lipsuri și frustrări, cu instinctul sigur al artistului incoruptibil, că adevărul vieții depășește opozițiile maniheiste și că în societatea spaniolă postbelică nu existau "învingători" și "învinși", ci toți spaniolii erau niște
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
de multă vreme - textul lui Bodo Mrozek despre bandele de stradă din Los Angeles, analiza operată de Perry Anderson asupra regimului lui Luiz Inacio da Silva din Brazilia, reportajul semnat de Zoia Eroșok asupra vieții boschetarilor din Moscova și savurosul pamflet Homo berlusconensis al lui Andrea Camilleri. În Biblioteca L.I. îi regăsiți pe Julien Gracq, Eginald Schlattner, Cristian Teodorescu și Nicole Krauss. Celelalte secțiuni și titluri le puteți descoperi singuri, profitînd de răgazul vacanței de iarnă. Prima personalitate feminină pe o
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5031_a_6356]
-
unul din cei mai buni poeți ai generației suprarealiste, alături de Gellu Naum, contemporanul său. l Tot în Tribuna, dl Alexandru Vlad traduce admirabil un scurt text despre Paris al lui Henry Miller. l În OBSERVATOR CULTURAL nr. 167, un excelent pamflet al dlui Dan Ungureanu. Obiectul? Cartea dnei Viorica Enăchiuc despre care și România literară a vorbit în numărul trecut ca despre o impostură. Sprijinite de autoritățile comuniste, acest tip de lucrări pseudoștiințifice continuă să apară și azi pe fondul unor
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
Cartea intelectualului, colonelul Georgescu Ioan lasă scris așa: "închin această carte intelectualului român". Mișcătoare dedicație, de nu te-ar chinui subtextul unui vers din Eminescu: "Pune-te de-nvață, dragă, nu știi carte, nu știi carte". Pe el stă filosofia pamfletului, ca piesă educativă, care "izbutește să strecoare îndoiala de sine însuș în chiar personagiul pamfletizat". Dacă, mai mult, înjurătura e literatură, numele birjarului e Arghezi. I-am citit răfuielile brute cu lumea rafinată (sau invers...) în ediția din '79, de la
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
citit răfuielile brute cu lumea rafinată (sau invers...) în ediția din '79, de la Minerva, în care Mariana Ionescu adună, adăugîndu-le postfață și bibliografie, bucăți deja tipărite și prospături din periodice. Două lucruri li se cer: autoritate și stil. Fără ele, pamfletul - cît de des o vedem azi, cînd nu mai știm decît să rîdem, fără castigat mores - e doar o golănie: "Primim, în lipsa obiectivității studioase, anoste, a criticii, cu bună dispoziție insulta. Dar o voim inteligentă, și-i pretindem, ca pentru
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
de planete roș-albastre, că "profesorul asigură viitorul unui diplomat eminent care va ajunge diriginte la gimnaziul din Sulița Nouă, iar papagalul prezice un viitor fericit unei bucătărese pe care a doua zi o calcă tramvaiul." Curat cacealma! Ce, însă, face pamfletul lui Arghezi reconfortant, mirosind a Witz și nu a lehamite? Alternativa. Credința că există o jumătate a lumii care să ocupe locul acestor netoți, pentru care "nici o morală nu cuprinde porunca "Fii inteligent!"". Dacă "nimeni în țara asta nu vrea
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
există o jumătate a lumii care să ocupe locul acestor netoți, pentru care "nici o morală nu cuprinde porunca "Fii inteligent!"". Dacă "nimeni în țara asta nu vrea să mai tacă", atunci și apărarea poate vorbi. Apărarea Capșei, bunăoară, dintr-un pamflet mai nobil decît o mie de liste de adeziune. Desființată dinspre Iași, Capșa, al cărei spirit din '25 e exact cel al pamfletelor lui Arghezi, de șarlotă cu apă tare (cui nu-i place, să n-o guste...) - "La Capșa
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
țara asta nu vrea să mai tacă", atunci și apărarea poate vorbi. Apărarea Capșei, bunăoară, dintr-un pamflet mai nobil decît o mie de liste de adeziune. Desființată dinspre Iași, Capșa, al cărei spirit din '25 e exact cel al pamfletelor lui Arghezi, de șarlotă cu apă tare (cui nu-i place, să n-o guste...) - "La Capșa, unde vin toți seniorii/ Local cu două mari despărțituri:/ În una se mănîncă prăjituri/ În alta se mănîncă scriitorii" - se reabilitează în prima
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
nemțească. Într-o viitoare epocă de îndreptare socială ei vor fi dați jos din birji, cu bîta, și siliți să lingă scuipatul de pe trotuar." Cînd toate astea s-au întîmplat, apărarea Capșei a căzut. Și, odată cu ea, alternativa. De-asta, pamfletul, cît mai e, se scufundă azi în monolog dramatic în deșert. Nu e tifla unui învingător, ci revanșa unui învins. Arghezi putea, la sfîrșitul demonstrației lui, să îndemne: "Confrate bolnav de dictatură și ursuzlîc: fii om cumsecade. Pune pălăria cea
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
mare, ce-o ai la Iași în cuier, și vino la "Capșa". Aici sălășluiește fericirea: crema gălbuie, strudelul, cataiful și frișca." O rezolvare amicală, într-o lume în care onoarea plătește mai mult decît ironia. Și-n care, nedeprins cu pamfletul pe stil nou, fără alternativă, rîzînd fără ispășire, Arghezi bea șvarț, cu un pic de lapte, nicidecum Fanta.
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
apogeu. agenda aniversărilor SÂMBĂTĂ, 21 MAI TUDOR ARGHEZI În 1880 s-a născut Tudor Arghezi (Ion N. Teodorescu). A debutat ca poet în 1896. În 1899 s-a retras la mănăstire, în 1905 renunțând la cin. A colaborat cu poezii, pamflete, polemici, la numeroase reviste ale vremii. A condus revista „Cronica“ - împreună cu Gala Galaction, revista „Cugetul românesc“, ziarul „Națiunea“, publicația „Bilete de papagal“. După 1945 a desfășurat o activitate publicistică febrilă în „Adevărul“, „Dimineața“ ș.a. A revoluționat limbajul poetic românesc și
Agenda2005-21-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283729_a_285058]
-
puțin ridicolă de a face ordine printre prea gălăgioșii și mereu neatenții la ore politicieni români. Primul Toader Paleologu are stilul, informația și echidistanța specifice unui jurnalist occidental. Este o adevărată plăcere să îl citești. Al doilea, bate vizibil spre pamflet și spre expunerea partizană a propriilor simpatii și antipatii politice, într-o abordare oarecum surprinzătoare (pornind de la o situație politică reală, cel mai adesea își orientează raționamentul spre câte o scenă din teatrul lui Caragiale, mult mai rar spre posibilele
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
Anca Murgoci După ce site-ul de satiră Times New Roman a scris un pamflet la adresa lui Mihai Trăistariu, artistul a spus că își va face dreptate în justiție. Cântărețul a dat în judecată site-ul de satiră, din cauza articolelor repetate postate cu glume pe seama sa. Cei de la Times New Roman nu s-au lăsat mai
Amenințare cu închisoarea în războiul Trăistariu-Times New Roman by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/31268_a_32593]
-
dat în judecată site-ul de satiră, din cauza articolelor repetate postate cu glume pe seama sa. Cei de la Times New Roman nu s-au lăsat mai prejos și i-au transmis un mesaj. Ne cerem scuze, Mihai, dar acesta este un pamflet. Chiar nu am vrut să te supărăm. Tu știi că te apreciem foarte mult și că ai o voce extraordinară. Și Mihai Stoica ne-a amenințat că vom plăti sau se va ajunge la pușcărie. Și așa s-a întâmplat
Amenințare cu închisoarea în războiul Trăistariu-Times New Roman by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/31268_a_32593]
-
minoră ar putea părea justă, dacă un minim exercițiu de memorie n-ar sfida pripeala concluziei. Nu mai departe de secolul XIX, înainte ca Rusia pravoslavnică să fi inventat presa liberă, F.M. Dostoievksi schițase - prin ,Marele Inchizitor" - cel mai usturător pamflet la adresa intoleranței religioase. Mai mult decât un atac la adresa catolicismului (fixat simbolic la Sevilla), parabola lui Ivan Karamazov demasca instituționalizarea violenței față de aproapele. În veacul care îl oferea Danemarcei pe Sřren Kierkegaard, creștinismul dădea astfel proba autocriticii. Conștiința istorică răspundea
Limitele unei comparații by Mihail Neamțu () [Corola-journal/Journalistic/10857_a_12182]
-
Andrei Moisoiu (Google) Mircea Badea și-a făcut o nouă pagină de Facebook, care are un mesaj inedit. Pagina este un pamflet și are mesajul Mircea, lasă-te de "ciuco"". Pagina oficială a lui Mircea Badea, ” Mircea Badea chiar el”, a fost deschisă la începutul lunii decembrie 2012 și a strâns până astăzi peste 113.000 de likeuri.
La ce încearcă să renunțe Mircea Badea: ”Mircea, lasă-te de...” by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78439_a_79764]
-
Academiei Franceze. În secolul al XVIII-lea, într-o perioadă în care cultura franceză domina Europa, Voltaire domina cultura franceză. Opera sa cuprinde toate genurile literare: piese de teatru, dialoguri, lucrări istorice, romane, povestiri, versuri, eseuri, articole științifice și culturale, pamflete, critică literară și peste 20 000 de scrisori. calendar multiconfesional Biserica Ortodoxă Română 25 mai - Duminica a V-a după Paști (a Samarinencii), A treia aflare a Capului Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Mc. Celestin; 27 mai - Sf. Mc. Iuliu Veteranul
Agenda2003-21-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281045_a_282374]