8,430 matches
-
datorită lui Carl von Clausewitz (Despre război, 1832) și lui Antoine-Henri de Jomini (Arta războiului, 1838). Dincolo de diferențele dintre scrierile lui Clausewitz și cele ale lui Jomini, dezbaterea privind mijloacele și metodele de purtare a războiului a condus la nașterea paradigmei strategice tradiționale, printre ale cărei principii fundamentale se numără următoarele (Handel, 2001, p. xvii): - războiul servește intereselor politice ale statului (primatul dimensiunii politice)1; - În timp ce războiul nu ar trebui să fie instrumentul principal de atingere a scopurilor statului, el nu
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
puterii militare pentru atingerea scopurilor politice, securitatea națională este acea parte a politicii externe ce are ca principal obiectiv protejarea suveranității statului și apărarea sa Împotriva tentativelor de cucerire, distrugere sau constrângere (Betts, 2004, p. 6). 7.3. Definirea strategiei: paradigma scopuri - mijloace - metodetc " 7.3. Definirea strategiei\: paradigma scopuri - mijloace - metode" Ca orice concept contestabil, este dificilă obținerea unui consens deplin asupra definiției sau conținutului conceptului de strategie. Două dintre dificultățile majore derivă din 1) folosirea abuzivă a termenului pentru
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
este acea parte a politicii externe ce are ca principal obiectiv protejarea suveranității statului și apărarea sa Împotriva tentativelor de cucerire, distrugere sau constrângere (Betts, 2004, p. 6). 7.3. Definirea strategiei: paradigma scopuri - mijloace - metodetc " 7.3. Definirea strategiei\: paradigma scopuri - mijloace - metode" Ca orice concept contestabil, este dificilă obținerea unui consens deplin asupra definiției sau conținutului conceptului de strategie. Două dintre dificultățile majore derivă din 1) folosirea abuzivă a termenului pentru a indica orice proces legat, Într-un fel
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de exercitare a puterii (resurse sau mijloace) pe care conducerea unei entități politice le are la dispoziție prin exercitarea controlului asupra unor locații geografice caracterizate de un set de circumstanțe, În vederea atingerii anumitor obiective (Yarger, 2006, p. 6, s.a.). Acceptând paradigma scopuri/obiective - mijloace - modalități, definind strategia ca o modalitate de relaționare Între aceste trei variabile, Bartholomees (2006, p. 18) asimilează procesul strategic cu un complex de răspunsuri simultane la trei tipuri de Întrebări: - care sunt scopurile ce trebuiesc atinse; - care
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
intereselor comunității respective. În acest sens, obiectivul esențial al teoriei strategice este examinarea modalităților de angajare și consecințele utilizării forței sau a amenințării cu forța În vederea promovării intereselor politice, sociale, economice culturale sau ideologice (Baylis et al., p. 18). În paradigma strategică tradițională, această comunitate este, În general, asociată explicit sau implicit statului și mai precis statului-națiune. Războiul servește astfel intereselor politice ale statului. Această confluență a studiilor strategice cu domeniul statal a dus la o viziune concentrată exclusiv asupra statului
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
statului-națiune. Războiul servește astfel intereselor politice ale statului. Această confluență a studiilor strategice cu domeniul statal a dus la o viziune concentrată exclusiv asupra statului, ceea ce a generat critici În special din partea susținătorilor extinderii conceptului de securitate și a adepților paradigmelor liberale În domeniul relațiilor internaționale. În același timp, a permis contestarea logicii clasice a strategiei pornind de la premisa că transformarea războiului În urma diminuării rolului statului ca principal actor pe scena războiului, angrenează o transformare a (logicii) strategiei. Pentru a analiza
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În același timp, a permis contestarea logicii clasice a strategiei pornind de la premisa că transformarea războiului În urma diminuării rolului statului ca principal actor pe scena războiului, angrenează o transformare a (logicii) strategiei. Pentru a analiza aceste puncte, clasica perspectivă a paradigmei trinitare a războiului, așa cum a fost formulată de Clausewitz, este Încă utilă. Potrivit acesteia, războiul este rezultanta echilibrului dintre populație, comanda militară (armată) și comanda politică (guvernarea). Diferite forme de interacțiune Între aceste trei elemente conduc la matrice diferite ale
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
1. În ciuda tradiției ce pune În prim-planul analizei strategice elementele conflictuale, trebuie Însă remarcat aici faptul că natura strategiei, indiferent de nivelul de analiză, nu este În sine nici strict confruntațională, nici cooperativă, Îmbinând În fapt ambele dimensiuni. În conformitate cu paradigma scopuri - mijloace - metode, Înainte de toate, strategia globală presupune identificarea intereselor de securitate ce trebuie nu doar apărate, ci și promovate. În al doilea rând, formularea unei strategii globale implică selectarea principalelor amenințări la adresa acestor interese, a principalelor mijloace disponibile și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
indispensabile. Iată de ce este crucial modul În care este informată și ajutată mintea decidentului, modul În care este pregătită și flexibilizată. Sau, cum spunea același Kahn, deși cercetarea socială și strategică este ocupată cu dezvoltarea, explicarea și expunerea metodologiei, raționalității, paradigmelor sau logicii concluziilor este absolut necesar ca organizarea și prezentarea materialului să fie propedeutica și euristica (Kahn, 1973, p. 103). Mai mult, nu trebuie uitat că, pentru a trata probleme așa de complexe cum sunt cele legate de anticiparea strategică
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ansamblul său. Astfel că, interpretarea se folosește de instrumentele teoretice nu doar În explicarea, dar chiar În schițarea realității internaționale. Acesta este și cazul politicii de securitate românești În perioada cuprinsă Între 1878 și prezent. Dominarea domeniului relațiilor internaționale de către paradigma realistă și-a lăsat amprenta asupra acțiunilor și principiilor politicii de securitate a României În perioada 1878-1991, perioadă În care calculele geopolitice și de putere, menite să asigure Însăși existența fizică a statului român Într-un mediu profund polarizat, au
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
proliferării armelor nucleare și de distrugere În masă, ca urmare a acțiunilor unor „state-bandit” sau ale unor actori de tip non-statal, precum rețelele teroriste internaționale Complexitatea lumii postbelice a indus necesitatea diversificării cadrului teoretic al domeniului relațiilor internaționale, prin consolidarea paradigmelor liberală și postmodernistă cu precădere. Noile conceptualizări ale securității, datorate Școlii de la Copenhaga sau, mai general, grupului de cercetători care activează În jurul lui Barry Buzan de mai bine de două decenii, au reușit două lucruri fundamentale. Mai Întâi, prin discutarea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
securității au relevanță doar În lumea postcolonialistă, În care procesul de integrare economică și politică a planetei este aproape definitivat, cu alte cuvinte doar pentru descrierea, explicarea și Înțelegerea lumii ultimelor trei decenii. Dacă ne vom opri asupra lumii moderne, paradigma clasică, realistă, a relațiilor internaționale și implicațiile ei teoretice În domeniul securității rămân cele mai bune unelte explicative. Puterea națională, În accepțiunea definită de indicatorii ei fundamentali (puterea militară și capacitatea economică), și echilibrul dintre puteri explică cel mai bine
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
perspectivă presupunea, În general, acțiunea statelor, privite ca principal obiect al amenințărilor de securitate. Totuși, În special datorită cercetării transdisciplinare și unor preocupări politice, discuțiile privind securitatea economică, societală și În domeniul mediului au contribuit la o schimbare semnificativă de paradigmă la Începutul anilor ’90. Un prim pas a fost imaginarea conceptului de securitate societală ca opus celui de securitate națională, prin avansarea ideii că securitatea statală se definește În primul rând În termeni de suveranitate, iar securitatea societală În termeni
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
confruntat cu procesul de dizolvare a Uniunii Sovietice și cu fragmentarea violentă a Iugoslaviei. Retrospectiv, eșecul comunității internaționale În a Împiedica seria de războaie și de suferințe umane din fosta Iugoslavie reprezintă poate cea mai clară ilustrare a faptului că paradigmele tradiționale pentru prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor deveniseră inadecvate. Totuși, liderii europeni susținuseră inițial exact contrariul. „Dacă o problemă poate fi rezolvată de europeni, aceasta este problema iugoslavă” declara Jacques Poos, președintele Consiliului de Miniștri al Comunității Europene2, la scurtă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
al politicilor publice și definește principalele concepte necesare În analiza acesteia. În sfârșit, cel de-al treilea capitol (Marian Zulean) examinează principalele concepte referitoare la formularea strategiilor de securitate și etapele majore ale elaborării strategiei de securitate națională. II. Concepte, paradigme, teoriitc " II. Concepte, paradigme, teorii" Relațiile internaționale Între istorie, teorie și politici publice. Lecția americană (Alexandra Gheciu) În ultimul secol, Statele Unite ale Americii au avut poate cea mai semnificativă influență, atât În politica internațională, cât și În dezvoltarea unei discipline
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
definește principalele concepte necesare În analiza acesteia. În sfârșit, cel de-al treilea capitol (Marian Zulean) examinează principalele concepte referitoare la formularea strategiilor de securitate și etapele majore ale elaborării strategiei de securitate națională. II. Concepte, paradigme, teoriitc " II. Concepte, paradigme, teorii" Relațiile internaționale Între istorie, teorie și politici publice. Lecția americană (Alexandra Gheciu) În ultimul secol, Statele Unite ale Americii au avut poate cea mai semnificativă influență, atât În politica internațională, cât și În dezvoltarea unei discipline a relațiilor internaționale. Examinarea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
operator foto și al lui Karoly Borbély, muncitor. Urmează școala elementară și liceul la Făgăraș (1960-1972) și Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1972-1976). Își va lua doctoratul în 1999 cu teza Relația eroic - antieroic ca paradigmă de cultură și civilizație. Este profesor de engleză în învățământul gimnazial la Târgu Mureș (1976-1981), corector la revista „Igasz Szó” (1981-1989), deține o rubrică lunară în „Vatra”. Din 1990 este asistent, apoi lector la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. A
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
Artimon și Mărie, întruchipări ale tradiției și înțelepciunii ancestrale. Meritele tetralogiei stau în evocarea (sobru lirică) a acestei tradiții, cu filosofia ei de viață, cu modul particular, prins pe viu, al rostirii. Este aspectul prin care B. se înscrie în paradigma prozei ardelene - I. Slavici, L. Rebreanu, mai ales I. Agârbiceanu și Pavel Dan, modele declarate. Noile realități sunt prezentate însă distorsionat, prin prisma ideologiei și propagandei regimului la putere. Un văl idilic (fie el și cu unele nuanțe mai sure
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
propria artă. Romantismul viziunii mitopoetice, recognoscibil în predilecția autorului către visare, se conjugă însă cu tragismul și absurdul caracteristice literaturii moderne, conferind prozei poematice baconskyene o individualitate și o originalitate bine marcate în contextul literar contemporan. Înscriindu-se în aceeași paradigmă stilistică, romanul alegoric Biserica Neagră (recuperat și tipărit în Germania în 1976, ulterior în ediția Scrieri, 1990) este o meditație sumbră asupra destinului uman, văzut din perspectiva sfârșitului ineluctabil al oricărei existențe individuale, și, în același timp, o antiutopie, o
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
lui Samson în cinci perdele (după o versiune germană a scrierii lui L. A. Riccoboni, 1859), Ulisses sau Istoriile lui Odisefs (o versiune din 1816 a unei prelucrări maghiare după Homer, apărută, fragmentar, abia în 1877, în revista „Albina Carpaților”), O paradigmă a leneșului Pipelea Gâscariul (după Ludás Matyi de Fazekas Mihály, tipărită în volum în 1916). Printre tălmăcirile rămase în manuscris, se numără și una dintre primele încercări românești de traducere din opera lui Shakespeare - Amlet, prințul de la Dania, după o
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
1836-1840; Toată viața, istețiile și faptele minunatului Tilu Buhoglindă, Brașov, 1840; Nașterea și toată viața minunatului Piticot de un cot și cu barbă cu tot, Brașov, 1842; L. A. Riccoboni, Tragedia lui Samson în cinci perdele, Sibiu, 1859; Fazekas Mihály, O paradigmă a leneșului Pipelea Gâscariul, Arad, 1916. Repere bibliografice: Ion Colan, Viața și opera lui Ioan Barac, București, 1928; Ovid Densusianu, Literatura română modernă, I, București, 1920, 141-145; G. Bogdan-Duică, Ioan Barac, București, 1933; Călinescu, Ist. lit. (1941), 78-79; Popovici, Studii
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
atât de puternică, încât îi domină orice trăire, reducându-i impulsurile la o mortificantă inerție: se retrage în singurătate anulând comunicarea cu cei din jur. Impregnată de lirism, narațiunea are în centru un tip de feminitate ireductibilă la o simplă paradigmă. Femeia este mai degrabă o sumă a contrastelor: apatică, voluntară, vulnerabilă, puternică, distantă, volubilă, dominantă rămânând totuși nota de senzualitate. SCRIERI: Nunta de argint, București, 1966; Viscol, București, 1969; Nisipuri, București, 1972. Repere bibliografice: Ștefan Bănulescu, Debuturi în proză, LCF
BARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285628_a_286957]
-
iar consecința unei decizii trecute nu poate fi evitată. Ne putem controla opțiunile, dar nu avem control asupra consecințelor acestor opțiuni. Valorile, supozițiile, dorințele, imaginile, credințele, prejudecățile, schemele aperceptive învățate, stereotipiile și obișnuințele socioculturale, reprezentările noastre sunt determinate de condiționarea, paradigma noastră (modelul în care „vedem” lumea, în termeni de percepere, înțelegere, intrepretare), sunt în mare măsură programate de experiențele noastre din trecut. Indivizii percep lucrurile în mod diferit, fiecare privind prin unica lentilă a experienței personale. Este foarte greu să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
transcende, acceptând și analizând efectul lor asupra noastră, precum și natura noastră pozitivă, deschisă, potențial creatoare cu resurse nelimitate în a se adapta, evolua, transforma. Deținutul nu acceptă capacitatea sa de autodeterminare, schimbarea prin autorestructurare, faptul că și-ar putea depăși paradigma, experiențele trecutului prin provocarea și activarea resurselor compensatorii naturale, potențarea acestora prin regăsirea semnificațiilor și sensurilor reale ale existenței. Un rol important în cadrul acestui proces de reconstrucție identitară a deținutelor, de conștientizare a semnificațiilor lumii lor interne și externe, de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la nivelul relației dintre terapeut și client, ascunde în construcția sa multe ambiguități, mai ales în delimitarea acesteia de tulburarea somatică. O analiză atentă a sistemului american de clasificare a tulburărilor mentale (D.S.M.IV TM) dezvăluie faptul că matricele nosologice, paradigmele de definire ale tulburărilor mentale nu sunt suficient de clare pentru a fi, în toate situațiile, operaționale în spațiul clinic. Din punctul nostru de vedere, în cazul celor două mari sisteme de clasificare a bolilor psihice - D.S.M.IV TM și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]