4,633 matches
-
București, învățătorul preda dimineața gramatica, iar după-amiaza ,,bisericeasca învățătură a credinței”, un alt învățător susținea dimineața lecții de aritmetică și geometrie, iar după-amiaza preda geografia. Intrarea la clasă nu se făcea haotic, ci se anunța prin clopoțel și sub supravegherea pedagogului. Elevii beneficiau de un program zilnic riguros. Astfel, înaintea începerii cursurilor ascultau mai întâi slujba utreniei, apoi intrau în sala de meditație pentru studiul individual. După-amiază se plimbau alături de dascălii lor, conversau vreme de o oră, după care treceau din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
devenea tot mai stimulat și amplificat. Noile imperative pedagogice impuse de realitățile lumii în schimbare, precum și prefațarea coordonatelor unei pedagogii în formare, venită în sprijinul teoriei și practicii educaționale, aveau să se manifeste prin activitatea depusă și prin opera unor pedagogi iluștri, precum: Johann Heinrich Pestalozzi, Johann Friedrich Herbart, Adolph Wilhelm Diesterweg, Friedrich W. Froebel, Herbert Spencer. Johann Heinrich Pestalozzi (1746-1827), prin contribuția sa teoretică și practică, poate fi considerat unul dintre cei mai valoroși continuatori ai concepției rousseauiste cu privire la educația
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
precum: Johann Heinrich Pestalozzi, Johann Friedrich Herbart, Adolph Wilhelm Diesterweg, Friedrich W. Froebel, Herbert Spencer. Johann Heinrich Pestalozzi (1746-1827), prin contribuția sa teoretică și practică, poate fi considerat unul dintre cei mai valoroși continuatori ai concepției rousseauiste cu privire la educația copilului. Pedagogul elvețian era convins că sărăcia provoacă marginalizarea socială, iar acest flagel provine mai ales din ignoranță, din lipsa cunoștințelor, iar înlăturarea unui asemenea neajuns i-ar stimula pe oameni să muncească mai ordonat și mult mai eficient (la începuturile carierei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
începuturile carierei sale a înființat o fermă la care s-a preocupat de educarea unui grup de copii săraci, chiar vagabonzi, pe care i-a învățat să muncească ordonat, pentru ca mai târziu să se descurce mai ușor în viață). Marele pedagog s-a născut la Zürich, iar prin întreaga sa activitate didactică și teoretică a crezut în binele și fericirea umanității printr-o reală educație și instrucție a omului, primordial a copilului. Inteligent și sensibil, cu o timiditate exacerbată, marele pedagog
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagog s-a născut la Zürich, iar prin întreaga sa activitate didactică și teoretică a crezut în binele și fericirea umanității printr-o reală educație și instrucție a omului, primordial a copilului. Inteligent și sensibil, cu o timiditate exacerbată, marele pedagog a urmat cursurile colegiului Carolinum din localitatea sa natală. Crezând în puterile educației, așa după cum am afirmat, Pestalozzi achiziționează un teren la Neuhof, unde întemeiază o școală poporală pentru copiii abandonați. Aici, în afara scris-cititului și socotitului, se efectuau cu sprijinul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
afirmat, Pestalozzi achiziționează un teren la Neuhof, unde întemeiază o școală poporală pentru copiii abandonați. Aici, în afara scris-cititului și socotitului, se efectuau cu sprijinul copiilor lucrări agricole și se formau deprinderi meșteșugărești în rândul acestora. Odată cu fondarea Republicii Helvete (1798-1799), pedagogul primește din partea autorităților dreptul de a ridica o nouă școală, pentru copiii orfani, la Stanz, în clădirea unei foste mănăstiri. Aici, el oferă unui grup de 80 de orfani o educație caldă, ca în sânul unei familii adevărate. Pestalozzi va
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
o educație caldă, ca în sânul unei familii adevărate. Pestalozzi va continua ca învățător să fondeze alte școli sau să participe la funcționarea altora deja existente, între care mai cunoscute sunt școlile de la Burgdorf, Münchenbuchsee și Yverdon (1805-1825). După 1825, pedagogul revine la Neuhof, unde scrie volumul Cântecul lebedei (1826), lucrare în care își apăra întreaga operă împotriva calomniatorilor. Moare în 1827, fiind înmormântat, potrivit dorinței lui, în cimitirul din apropierea școlii din Birr. Prin activitatea sa de practică nemijlocită în domeniul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
potrivit dorinței lui, în cimitirul din apropierea școlii din Birr. Prin activitatea sa de practică nemijlocită în domeniul educației, a rămas permanent devotat cauzei copiilor, întemeind școli de tip orfelinat care se manifestau în procesul educației ca niște familii mari, deoarece pedagogul era convins că familia asigură prima educație a copilului, fiind în același timp un important factor de asimilare a normelor și valorilor sociale și culturale. În toamna anului 1780 publica o culegere de cugetări, Orele de seară ale unui sihastru
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pornească de la cele mai simple cunoștințe, pentru ca apoi, în procesul instructiv educativ, să se insiste pe asimilarea unor cunoștințe tot mai ample și mai complexe. Pentru a-și face cunoscute ideile sale pedagogice precum și experiența sa practică în domeniul educației, pedagogul helvet înființează propria sa școală, care va deveni punctul de plecare în constituirea fundației denumită Societatea Amicilor Educației. În anul 1801, va fonda un Institut de Educație și, tot în același an, va publica una dintre lucrările sale de referință
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Societatea Amicilor Educației. În anul 1801, va fonda un Institut de Educație și, tot în același an, va publica una dintre lucrările sale de referință, care l-a făcut celebru în toată lumea, Cum își învață Gertruda copiii. În acest volum, pedagogul încearcă să argumenteze rolul și funcțiile familiei, îndeosebi a mamei în formarea copilului pentru viață. O analiză sumară a lucrărilor sale cu caracter pedagogic ne îngăduie să formulăm câteva concluzii: omul prin natura sa nu este perfect, ca atare el
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
operație care ar fi facilitat înțelegerea de către copii a lucrurilor care îi înconjoară; educația morală trebuie întemeiată pe viața afectivă a copilului, concluzia aceasta într-o formă aproximativ apropiată fusese deja formulată de Jean Jacques Rousseau, cu diferența că la pedagogul francez această formă de educație trebuia să debuteze de la 15 ani, în timp ce Pestalozzi sugera începerea acestei forme de educație mult mai devreme. Deșteptarea forțelor morale ale copilului debutează cu sentimentul de dragoste față de propria mamă, care apoi se va amplifica
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a copilului, stabilește că doar în mod individual copilul caută, sub bagheta educatorului, sensul lucrurilor și acțiunilor pe care vrea să le cunoască. În acest caz, i se sporește încrederea în propriile posibilități și, concomitent, motivația învățării devine automotivație. Marele pedagog acorda o atenție esențială intuiției în consolidarea instrucției, idee devenită centrală în întreg sistemul său pedagogic. Intuiția înseamnă în optica sa de fapt contactul nemijlocit senzorio-perceptiv cu lumea externă. Din acest motiv, utilizarea intuiției, atât ca principiu, cât și ca
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
determinării cunoștințelor, Pestalozzi stabilea obiectele de învățământ aferente instrucției: numărului îi corespunde predarea aritmeticii, formei îi corespunde predarea geometriei, desenului, scrierii și lucrului manual, în timp ce numelui i se pretează predarea limbii materne, științelor naturale și celor umaniste. La toate acestea, pedagogul elvețian mai adăuga în mod obligatoriu gimnastica. Instituțiile care concură la educarea copilului sunt prezentate într-o structură ierarhică, după cum urmează: familia, în care mama este esențială în formarea sensibilității și moralității copilului, școala cu atributul său predominant informațional și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Pestalozzi supralicitează rolul exercițiilor verbale și a celor aplicative în dezvoltarea gândirii. Exercițiul de intuiție, de analiză și sinteză, pe baza căruia copilul se ridică la primele generalizări și abstractizări, rămâne cea mai importantă metodă didactică în dezvoltarea inteligenței. Marele pedagog are meritul de a fi pus bazele metodicilor școlare elementare, formulând orientări interesante pentru metodica scris-cititului, a aritmeticii, istoriei, geografiei, științelor naturale și gimnasticii. Johann Friedrich Herbart (1776-1841) poate fi considerat pedagogul care s-a preocupat să fundamenteze știința despre
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mai importantă metodă didactică în dezvoltarea inteligenței. Marele pedagog are meritul de a fi pus bazele metodicilor școlare elementare, formulând orientări interesante pentru metodica scris-cititului, a aritmeticii, istoriei, geografiei, științelor naturale și gimnasticii. Johann Friedrich Herbart (1776-1841) poate fi considerat pedagogul care s-a preocupat să fundamenteze știința despre educație pe natura umană și pe cunoașterea ei, propunând în primul rând o fundamentare teoretică, bazată pe psihologie și etică. Herbart considera că etica este disciplina științifică prin conținutul căreia ne este
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
XIX După evenimentele de la 1848, mai precis în preajma și în timpul domniei lui Cuza, pedagogia în spațiul românesc a încercat și a reușit să se insereze în circuitul pedagogic universal și să satisfacă cerințele educative ale timpului respectiv. Trebuie precizat că pedagogii români nu i-au cunoscut direct pe iluștrii pedagogi ai Europei, respectiv Comenius, Locke, Rousseau și Pestalozzi, ci doar pe adepții acestora: Hermann, August Niemayer, Felbiger și Salmann. Între pedagogii români care s-au inspirat din operele acestor discipoli îi
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în timpul domniei lui Cuza, pedagogia în spațiul românesc a încercat și a reușit să se insereze în circuitul pedagogic universal și să satisfacă cerințele educative ale timpului respectiv. Trebuie precizat că pedagogii români nu i-au cunoscut direct pe iluștrii pedagogi ai Europei, respectiv Comenius, Locke, Rousseau și Pestalozzi, ci doar pe adepții acestora: Hermann, August Niemayer, Felbiger și Salmann. Între pedagogii români care s-au inspirat din operele acestor discipoli îi amintim pe Simion Bărnuțiu, Anton Velini, Gheorghe Costaforu, Vasile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
să satisfacă cerințele educative ale timpului respectiv. Trebuie precizat că pedagogii români nu i-au cunoscut direct pe iluștrii pedagogi ai Europei, respectiv Comenius, Locke, Rousseau și Pestalozzi, ci doar pe adepții acestora: Hermann, August Niemayer, Felbiger și Salmann. Între pedagogii români care s-au inspirat din operele acestor discipoli îi amintim pe Simion Bărnuțiu, Anton Velini, Gheorghe Costaforu, Vasile Alexandrescu-Urechia etc. Simion Bărnuțiu (1808-1864), revoluționar pașoptist, specialist în filosofia dreptului, a rămas în istoria spiritualității naționale și ca un ilustru
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
români care s-au inspirat din operele acestor discipoli îi amintim pe Simion Bărnuțiu, Anton Velini, Gheorghe Costaforu, Vasile Alexandrescu-Urechia etc. Simion Bărnuțiu (1808-1864), revoluționar pașoptist, specialist în filosofia dreptului, a rămas în istoria spiritualității naționale și ca un ilustru pedagog român. Ajuns la Iași, va preda primul curs de pedagogie în cadrul instituției academice, un curs care se dovedește a fi neoriginal, deoarece s-a inspirat din lucrarea Principiile pedagogiei a lui Niemayer. Cu toate acestea, interpretarea bărnuțiană rămâne una de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
drept scop ,,de a cultiva umanitatea din fiecare om”, respectiv natura sa morală înnăscută, ,,totodată liberarea treptată a elevului de tot ce se așază în calea libertății lui interne și întăririi acestei libertăți.” Anton Velini (1812-1873) rămâne unul dintre primii pedagogi români care a făcut din știința pedagogică principala sa preocupare teoretică și practică. Doctor în filozofie, titlu obținut la Viena, a profesat ca dascăl de filozofie, matematică și pedagogie în câteva instituții școlare ieșene, pentru ca în timpul domniei lui Cuza, odată cu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de decadență socio-educațională: învățământul pentru fete, metode de predare (în Principatele române metoda predominantă de predare fiind cea lancasteriană, profesorul român fiind în total dezacord cu acest instrument de lucru), metode de fixare ale cunoștințelor. Ioan P. Eliade, profesor și pedagog la Ploiești, autor a câtorva lucrări de pedagogie și studii pedagogice, precum și de manuale școlare de aritmetică, științe naturale și desen. Pedagogul român susținea pentru acel timp teza necesității educației: ,,Fără educațiune și fără instrucțiune, omul este incapabil a înțelege
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în total dezacord cu acest instrument de lucru), metode de fixare ale cunoștințelor. Ioan P. Eliade, profesor și pedagog la Ploiești, autor a câtorva lucrări de pedagogie și studii pedagogice, precum și de manuale școlare de aritmetică, științe naturale și desen. Pedagogul român susținea pentru acel timp teza necesității educației: ,,Fără educațiune și fără instrucțiune, omul este incapabil a înțelege destinațiunea ca și raporturile ce urmează a avea către celelalte creatoare. A neglija educațiunea junimii este a degrada pe om în particular
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mai exact diversele dispozițiuni individuale ale junimei (...) studiați, analizați și apreciați individualitatea lor.” Din perspectiva relației dascăl-elev, autorul susținea ideea unei discipline blânde în actul didactic în vederea unei reușite integrale a educației intelectuale, morale și fizice. Eliade rămâne între primii pedagogi români care a apreciat dimensiunea formativă a jocului didactic în școală. În cadrul didacticii, același autor susținea rolul deosebit al intuiției ca metodă de predare-învățare, inspirat fiind de concepția lui Pestalozzi. Pe aceeași linie, autorul ploieștean susținea cu insistență nevoia de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
prim curs de Istoria pedagogiei. Vasile Alexandrescu-Urechia (1834-1901), profesor universitar la Universitatea din Iași și apoi din București, a fost în primul rând istoric, fiind autorul a șase volume privind istoria școlilor românești rurale și urbane, cuprinzând perioada 1800-1868. Ilustrul pedagog poate fi considerat un precursor al metodei experimentale în pedagogie. O astfel de metodă viza în opinia sa trei câmpuri de acțiune: așa-numitele școli primare-model de implementare a ,,metodei mixte” (simultano-mutuală, așa cum o denumea autorul), organizarea unui tip de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
autorul), organizarea unui tip de ,,școală nouă”, predarea pe obiecte la clasele mici. ,,Metoda mixtă” viza utilizarea simultană a intuiției, memorării și înțelegerii, folosindu-se concomitent și materialul didactic auxiliar în actul de predare-învățare. ,,Școala nouă” se materializa în opinia pedagogului într-o instituție privată de educație, în care funcționau cei mai respectabili dascăli ai timpului (V. A. Urechia îi avea în vedere pe Spiru Haret, Gh. Dem. Teodorescu, I. Crăciunescu, Alexe Marin, Em. Bacaloglu etc.). O astfel de instituție urma
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]