34,654 matches
-
Clujenii l-au contrazis pe Negură, care a fost scos din cameră, însă cinci dintre cei care i s-au împotrivit au fost izolați în camera 1-parter, din ordinul administrației, astfel că lotul lor a fost avertizat asupra mișcărilor din penitenciar. Pe 10 februarie 1950 a fost dus la camera 4-spital, iar la sfârșitul lunii martie a făcut parte din lotul care a fost trimis și reîntors imediat de la Canal. Pretinde că, la întoarcerea în penitenciar, Dumitrescu i-a împărțit în funcție de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost avertizat asupra mișcărilor din penitenciar. Pe 10 februarie 1950 a fost dus la camera 4-spital, iar la sfârșitul lunii martie a făcut parte din lotul care a fost trimis și reîntors imediat de la Canal. Pretinde că, la întoarcerea în penitenciar, Dumitrescu i-a împărțit în funcție de simpatiile politice: țărăniștii și frontieriștii la camerele 1, 2 și 3 de la etajul I, iar legionarii la camera 4-spital. Aici, grupul format din Leonard Gebac, Viorel Negrilă și Gheorghe Tăutan au organizat un „comitet” de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
s-au făcut asupra sa, a colaborat cu autoritățile. Vom reda unul dintre procesele-verbale pe baza căruia Voin a fost condamnat la moarte, pentru a sublinia ridicolul absolut al întregii înscenări: Întrebare: În interesul cui ai comis dumneata crime în penitenciarul Gherla? Răspuns: În penitenciarul Gherla am comis crime în interesul acțiunii legionare ce se desfășura acolo, deci în interesul legionarilor. Întrebare: La ce serveau legionarilor crimele? Răspuns: Crimele serveau legionarilor pentru cunoașterea legionarilor rămași afară nearestați. Întrebare: După ce l-ai
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sa, a colaborat cu autoritățile. Vom reda unul dintre procesele-verbale pe baza căruia Voin a fost condamnat la moarte, pentru a sublinia ridicolul absolut al întregii înscenări: Întrebare: În interesul cui ai comis dumneata crime în penitenciarul Gherla? Răspuns: În penitenciarul Gherla am comis crime în interesul acțiunii legionare ce se desfășura acolo, deci în interesul legionarilor. Întrebare: La ce serveau legionarilor crimele? Răspuns: Crimele serveau legionarilor pentru cunoașterea legionarilor rămași afară nearestați. Întrebare: După ce l-ai omorât, ți-a dat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
muri. Întrebare: Și atunci dece l-ai omorât? Răspuns: L-am omorât deoarece numai în felul acesta îl puteam face să ne spună ceiace ne interesa pe noi, legionarii. Întrebare: Ce anume trebuia să spună legionarilor? Răspuns: Nouă, legionarilor din penitenciar, ceream să ne spună legionarii liberi afară și nearestați, armele pe care le posedă, munițiuni, precum și felul în care sunt organizați. Întrebare: Cum de explici dumneata că nu vroia să vă spună legionarii de afară, din moment ce și ei, și voi
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pregătit de către legionari pentru a deveni criminal? Răspuns: Nu am fost pregătit special de către legionari pentru a deveni criminal. Întrebare: Dar cum se explică totuși faptul că ai devenit criminal? Răspuns: Am devenit criminal tocmai cu ocazia acțiunii legionare din penitenciarul Gherla la care am participat și eu. Întrebare: Dumneata consideri aceste crime din penitenciarul Gherla întâmplătoare sau ca un rezultat al acțiunii duse aici de legionari? Răspuns: Nu, aceste crime nu le consider întâmplătoare, ci ele sunt rezultatul acțiunii legionare
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
legionari pentru a deveni criminal. Întrebare: Dar cum se explică totuși faptul că ai devenit criminal? Răspuns: Am devenit criminal tocmai cu ocazia acțiunii legionare din penitenciarul Gherla la care am participat și eu. Întrebare: Dumneata consideri aceste crime din penitenciarul Gherla întâmplătoare sau ca un rezultat al acțiunii duse aici de legionari? Răspuns: Nu, aceste crime nu le consider întâmplătoare, ci ele sunt rezultatul acțiunii legionare dusă în penitenciarul Gherla în cadrul acțiunei de așa-zisă reeducare, la care am participat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care am participat și eu. Întrebare: Dumneata consideri aceste crime din penitenciarul Gherla întâmplătoare sau ca un rezultat al acțiunii duse aici de legionari? Răspuns: Nu, aceste crime nu le consider întâmplătoare, ci ele sunt rezultatul acțiunii legionare dusă în penitenciarul Gherla în cadrul acțiunei de așa-zisă reeducare, la care am participat și eu1. Octavian Voinea 2tc "Octavian Voinea2" Student la Politehnică în București, Octavian Voinea s-a născut la 23 aprilie 1922, în comuna Panciu, fiind fiu de legionar. A
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
4-spital, în primele loturi. Prin mai 1950 devenise deja colaborator al lui Țurcanu și a fost transferat în iunie 1950 la Gherla, participând, în primele zile, la întâlnirea din camera 99, unde s-a hotărât organizarea planului de acțiune în penitenciar. Zbranca a fost repartizat la camera 103, fiind coleg în „comitetul” de conducere cu Mihai Livinschi, Viorel Negrilă, Vasile Luca și Dumitru Ungureanu. A aplicat bătaia atât în camera 103, cât și, mai târziu, în 107, fiind concomitent scos la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
însă o idee precisă despre condițiile în care s-au desfășurat schingiuirile, trebuie să luăm în considerare toate aspectele regimului de detenție uzitat în această perioadă. Astfel, nu e deloc de neglijat faptul că, începând cu luna iunie 1949, în penitenciarul Pitești s-au introdus restricții deosebit de dure: deținuții erau complet izolați și nu aveau voie să se întâlnească între ei, nu erau scoși la plimbări, nici măcar pentru aerisirea așternutului sau a lenjeriei, nu aveau libertate de mișcare ori de discuții
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de întrebări fundamentale: ce urmărea de fapt acțiunea? De ce a avut loc în România, și nu în alt stat din lagărul comunist? Cine a conceput-o? Cum au fost selectate victimele? De ce a fost ales ca nod central Piteștiul, un penitenciar relativ mic? Cum poate fi explicată atitudinea acelor agresori care au aderat de bunăvoie la acțiune? Care a fost rolul lui Eugen Țurcanu și cine inventa metodele de tortură? În fine, au fost atinse obiectivele inițiatorilor sau nu? Vom încerca
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a ușurat popularea ei aproape exclusiv cu studenți. Ar fi fost imposibilă conspirarea completă a unei astfel de acțiuni la Gherla, de exemplu, ori la Aiud. De altfel, acest lucru s-a verificat atunci când ea a fost exportată în alte penitenciare, fiindcă informații despre torturile practicate de către deținuți au ajuns la cunoștința organelor administrative neimplicate, atât la Gherla, cât și la Târgu Ocna ori la Canal. România, după cum am arătat, nu avea nici o afinitate specială pentru comunism, dimpotrivă. Comuniștii erau insignifianți
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sus în jos sistemul ierarhic, personajele cu funcții dintre cele mai înalte care au răspuns direct de Pitești au fost miniștrii adjuncți Gheorghe Pintilie și Marin Jianu. Cei direct implicați au fost reprezentanții Biroului de Inspecții din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor: coloneii Iosif Nemeș, Tudor Sepeanu și Ludovic Zeller (Cseller) - oamenii de teren -, dar și Mișu Dulgheru (Dullberger) și Alexandru Nicolschi, care s-au ținut ceva mai în umbră. Nemeș și Sepeanu au vizitat în mai multe rânduri închisorile Suceava, Pitești
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Legătura închisorilor cu Securitatea, de multe ori peste capul directorilor înșiși, erau ofițerii politici. Ion Marina (la Pitești) și Gheorghe Sucegan (la Gherla) au fost cei mai activi în perioada acțiunii, cu toate că și Constantin Avădanei știa ce se petrecea în penitenciar. Dacă Marina era informat de la început asupra a ceea ce avea să se întâmple, fiind trimis în închisoare special pentru a supraveghea acțiunea și ajutând la identificarea vârfurilor în vara lui 1949, Sucegan și Avădanei (ca și Augustin Șleam, la Târgu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a supraveghea acțiunea și ajutând la identificarea vârfurilor în vara lui 1949, Sucegan și Avădanei (ca și Augustin Șleam, la Târgu Ocna) au fost informați pe parcurs cu privire la rolul lor. Implicați cu sau fără voia lor au fost apoi directorii penitenciarelor, mai ales Alexandru Dumitrescu și Constantin Gheorghiu (la Gherla), primul participând activ la bătăi în decembrie 1949, precum și gardienii din acele secții de la Pitești și Gherla în care se tortura. Un exemplu care poate fi reprezentativ pentru membrii administrației este
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
poată ajuta, lucru care s-a și întâmplat. În discuția pe care au avut-o cei doi în privat, Dumitrescu i-a spus că spera să poată ajuta deținuții venind în Pitești și părea foarte speriat de ce se întâmpla în penitenciar. Se pare că Dumitrescu a fost cel care a cerut Ministerului de Interne să evacueze bolnavii de TBC din Pitești, întrucât numărul lor creștea alarmant. Cert este că, în mai 1950, numeroși bolnavi au fost transportați la Târgu Ocna, inclusiv
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să fie doar locul în care sunt izolați indivizii periculoși pentru societate; la fel de importante sunt reeducarea și reintegrarea socială a deținuților. Sistemele legislative reflectă influența crescândă a noului mod de a gândi relația dintre infractor și societate; cel puțin teoretic, penitenciarul este reconstruit pe ideea că respectarea demnității umane, reabilitarea deținuților și reintegrarea lor în societate sunt la fel de importante ca funcția de supraveghere. În pofida acestor schimbări, numeroși critici continuă să considere penitenciarul o sursă criminogenă, recomandând aplicarea cu precauție a sancțiunilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
gândi relația dintre infractor și societate; cel puțin teoretic, penitenciarul este reconstruit pe ideea că respectarea demnității umane, reabilitarea deținuților și reintegrarea lor în societate sunt la fel de importante ca funcția de supraveghere. În pofida acestor schimbări, numeroși critici continuă să considere penitenciarul o sursă criminogenă, recomandând aplicarea cu precauție a sancțiunilor privative de libertate. Lor li se opune constatarea că aplicarea sistemului sancțiunilor alternative („instituția probațiunii”) n-a adus modificări semnificative în ceea ce privește rata infracționalității și recidiva. * * * Tema acestui studiu o constituie modul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
alternative („instituția probațiunii”) n-a adus modificări semnificative în ceea ce privește rata infracționalității și recidiva. * * * Tema acestui studiu o constituie modul de organizare a executării pedepselor privative de libertate configurarea acestuia în textele legislative. Analiza va avea drept punct de referință scopurile penitenciarului ca instituție, așa cum sunt ele definite în mod oficial, precum și modalitățile prin care este urmărită atingerea acestor scopuri. Presupoziția de la care pornim este aceea că modul în care legea fixează scopul detenției, drepturile și obligațiile personalului și deținuților constituie reflexia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
același timp, regimurile politice care s-au succedat la putere au mărit continuu cuantumul pedepselor, astfel încât instituții juridice ca suspendarea executării pedepsei tind să devină simple construcții teoretice. În perioada în care ideea de libertate pare să domine discursul public, penitenciarele devin neîncăpătoare. Respectarea demnității umane devine un principiu fundamental; în aceeași perioadă, numărul paturilor din penitenciare este atât de mic în raport cu numărul condamnaților, încât aceștia dorm câte doi sau trei într-un pat. Personalități publice și „vedete” de toate tipurile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
instituții juridice ca suspendarea executării pedepsei tind să devină simple construcții teoretice. În perioada în care ideea de libertate pare să domine discursul public, penitenciarele devin neîncăpătoare. Respectarea demnității umane devine un principiu fundamental; în aceeași perioadă, numărul paturilor din penitenciare este atât de mic în raport cu numărul condamnaților, încât aceștia dorm câte doi sau trei într-un pat. Personalități publice și „vedete” de toate tipurile pretind respectarea dreptului la propria imagine; setea de senzațional este din plin satisfăcută de imaginile indivizilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mit) sau ale camerelor de detenție supraaglomerate. Sunt aproape singurele momente în care societatea își amintește de existența unei lumi aparte, creată prin mecanismele care-i reflectă principiile fundamentale. Dimensiunea esențială a acestei lumi este supravegherea; în contrast cu noile valori, lumea penitenciarului găzduiește caracterul originar al pedepsei; izolarea de societate și supravegherea. Explicația este simplă: acestea sunt fundamentele reacției sociale în raport cu crima. Lumea penitenciarelor românești pare să fie spațiul ideal al argumentării perspectivei goffmaniene asupra instituțiilor totale: ruperea legăturilor cu exteriorul, controlul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
prin mecanismele care-i reflectă principiile fundamentale. Dimensiunea esențială a acestei lumi este supravegherea; în contrast cu noile valori, lumea penitenciarului găzduiește caracterul originar al pedepsei; izolarea de societate și supravegherea. Explicația este simplă: acestea sunt fundamentele reacției sociale în raport cu crima. Lumea penitenciarelor românești pare să fie spațiul ideal al argumentării perspectivei goffmaniene asupra instituțiilor totale: ruperea legăturilor cu exteriorul, controlul extrem și supravegherea, ostilitatea între cele două lumi, înjosirea și deculturația. „Recuperarea” și „reintegrarea socială” au rămas simple mituri de legitimare a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sale sunt duble: pe de o parte, opțiunea de a munci constituie calea spre multiplicarea contactelor cu lumea din afară (în cadrul noului sistem personalizat de executare a pedepselor, munca poate fi utilizată ca strategie de atenuare a „caracterului delimitator” al penitenciarului); și mai important, prestarea unei munci, pe lângă recompensarea materială, aduce beneficiul Liberării deținutului înainte de termen. Pe lângă înțelegerea muncii ca obiect al alegerii personale, un alt element important este modul de reglementare a muncii deținuților după modelul utilizat în relația angajator-salariat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
exercitat de către administrație asupra modului în care cheltuiește deținutul banii primiți (la care se adaugă reținerea unor sume de către instituție) constituie factori ce resemnifică într-o anumită măsură munca deținutului. Nu avem informații despre cercetări semnificative pe tema muncii în penitenciare, dar, în același timp, se pot avansa câteva ipoteze în legătură cu avantajele posibilității de a presta o muncă: deținutul are posibilitatea să scape de ritmul monoton al vieții de detenție, de senzația de „irosire” a timpului; sumele obținute pot fi utilizate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]