2,957 matches
-
adică de jurist. După absolvirea Facultății de Drept, până în anul 1950 a fost cadru didactic la școli ieșene prestigioase - Liceul Național „Mihail Sadoveanu”, Școala Pedagogică de băieți, Școala Normală „Vasile Lupu” și Liceul Comercial de băieți. Din anul 1950 până la pensionare, în anul 1980, a fost procuror anchetator în cadrul Procuraturii din Iași, unde se evidențiază printr-un înalt profesionalism, obiectivitate și corectitudine în exercitarea profesiunii. Totodată, are în supraveghere juridică prestigioase unități industriale din zona industrială a municipiului Iași unde, prin
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
elevii audiindu-i lecțiile cu multă atenție datorită clarității în expunere și aprecierea rezultatelor la învățătură. În perioada iulie-septembrie 1943 este concentrat, fiind trimis combatant în cel de- al doilea Război Mondial, cu gradul de ofițer. Din anul 1950 până la pensionare (septembrie 1980) a lucrat la Procuratura din Iași în calitate de procuror anchetator. În cadrul procuraturii ieșene parcurge, pe bază de concurs, toate treptele ierarhice, până la cea de adjunct de procuror general. Este apreciat și respectat, fiind evidențiat de nenumărate ori pentru înaltul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
la o serie de licee din țară (Aiud, Izmail, Chilia Nouă, Cetatea Albă și Iașiă, îndeplinind și funcții de director în 1934-1936 la Chilia Nouă, 1936-1938 la Cetatea Albă și de inspector școlar la Iași (1948). Din februarie 1946 până la pensionare în 1975, prof. Gheorghe Gheorghiev funcționează din nou la Universitatea din Iași unde îndeplinește următoarele funcții: șef de lucrări la mecanică (1946-1948), conferențiar onorific la matematici generale (1946-1948), profesor suplinitor la geometrie analitică (1947-1954), profesor titular de geometrie (1955-1975). După
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cele mai grele momente ale vieții sale... IV.3. Un aspirant la studenție: Victor Eminescu în anticamera Facultății de Drept Pe 30 decembrie 1903 / 12 ianuarie 1904 profesoară Mathilda Ilian din Brăila, ce locuia pe Bulevardul Carol, la nr. 174, pensionara, văduva, singura întreținătoare a unui tânăr de 17-18 ani, plecat la studii în Belgia, îi scria Ministrului plenipotențiar al României de la Bruxelles, la acea vreme, Eugen Mavrodi. Memoriul aducea în fața diplomatului român situația în care se găsea în acel moment
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
singurul în măsură să rezolve o problemă ce părea, mai degrabă, una particulară. Și aceasta cu atat mai mult cu cât, aparent, Victor Eminescu era minor...: 1903 Decembrie 30/12 Bulevard Carol 174 Brăila Domnule Ministru, Sub-semnata, fostă profesóră, actualmente pensionara, domiciliată în Brăila, "Bulevard Carol, No. 174", fiind văduva și avénd un singur fiu, anume "Victor Eminescu", în etate de 17-18 ani, l-am trimis la Bruxelles pentru a termina studiile, încredințându-l Dlui profesor Jules Garsou, Avenue Ducpétiaux, 83
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de geografie la Liceul Industrial Nr.1 Pașcani (01.09.1977-31.08.1978); * director adjunct al Liceul Industrial Nr. 1 Pa;cani (01.09.1978-12.01.1987); * profesor de geografie la Liceul Industrial Nr. 1 Pașcani ( 12.01.1987 până la pensionare 31.08.1987). Primii ani de carieră didactică i-a desfășurat în satul Socrujeni din judetul Botoșani, unde, pe lângă funcția de director, pe care o avea, mai predă și alte câteva obiecte, perioada de care își amintea deseori cu mult
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
dialogurile cu cei intervievați În film este aceea că frica, teama de cei din jur, teroarea la care au fost supuși le au distrus viețile (ale lor și ale celor din jurul lor), i-a marcat pe viața. O doamnă, acum pensionară, fostă maistru la CFR, nu-și explică nici astăzi de ce era urmărită, de ce trebuia să fie amenințată cu spitalul sau Închisoarea pentru că rezista la Încercarea de a fi racolată. Alții sunt pur și simplu stupefiați când constată câți s-au
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
în fața justiției. La timp vom da câteva fapte destul de interesante. [scandalul de la azilul elena doamna] Al doilea este un scandal izbucnit la Azilul Elena Doamna. De mult se zvonea că în acest institut se petrec fapte imorale și că atât pensionarele, cât și unele institutoare sau pedagoge se dedeau la practici contra naturii. Bineînțeles, ca întotdeauna când întunericul acopere o cestiune, publicul exagerează și clădește fantezii nesfârșite. Adevărul este că, pe atunci, Azilul Elena Doamna avea această reputațiune urâtă, așa că o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
câteva hectare de pământ la Haraiț. Aveau doi copii: Laurica și Ghiță. Ghiță a rămas moștenitor în gospodărie, iar Laurica s-a căsătorit cu Isopescu Gh. și locuiește în Rădăuți. A prestat serviciu la cofetăria "Macul Roșu" și acum este pensionară și văduvă. Are un băiat licențiat în științe economice. Cantorul Cazacu E. cu dăscălița locuiau mai în centru, vizavi de primărie. Pe lângă gospodărie aveau o livadă de invidiat: mulți pomi fructiferi și-o abundență de arbuști de coacăze (rebize) roșii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Georgeta Brândușa Paulencu, profesoară de limba română și franceză, gr. II, în oraș, clasele V-VIII, care locuiește cu mine în același imobil. Din familie a mai rămas nepoata Brândușa Răduța Paulencu (Cepuc) fiica Oltei, locuind la bloc, în oraș, pensionară (prof. de istorie Colegiul "E. Hurmuzachi"). Ceilalți toți sunt trecuți la cele eterne, dormindu-și somnul de veci în cimitirul din Rădăuți. În viață m-am condus mereu după cugetarea latină: "Nu înceta să înveți și să scrii!" și că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o casă în construcție în Corbeanca și se ocupă mult de nepoți. Când au ocazie și mai cu seamă în timpul verii vin la Costișa, care-i atrage ca un magnet, fiind locul de naștere al Oltei Maria, sora ei, este pensionară în sat, recăsătorită fără copii și-i așteaptă mereu cu mare drag. Ștefan are un frate la Hurjuieni (căruia i a donat toată gospodăria) și adesea vin și pe la el. Rădăcinile nu se uită ușor... Ei au mare afecțiune pentru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
concursului de ocupare a postului pe catedră, am putut să mă titularizez la o școală generală din Rădăuți. Am funcționat peste zece ani la Școala Generală Nr. 2, peste 12 ani la Școala Generală Nr. 3 și din 1979 până la pensionare 1990 am funcționat la Școala Gen. Nr. 5 "Bogdan Vodă". La această școală am reușit să amenajez o sală multifuncțională (cu sprijinul Inspectoratului Școlar, al colegilor din școală și al soțului meu), care a devenit un centru metodic județean. Datorită
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu dăruire am pășit în viață, am absolvit o școală medie tehnică și am muncit la diverse intreprinderi de stat. După căsătorie, am devenit mama a doi băieți, pe care i-am crescut cu drag alături de soțul meu. Acum sunt pensionară și sunt înconjurată cu multă dragoste de copii și de nepoții mei.
AM TRECUT PRIN DOUA REFUGII. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Alexandrina Comandaşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1678]
-
independentă a capului. Fratele d-rului La Pommeraege n-a mai putut practica medicina în Franța și a venit să se stabilească la Slatina unde a trăit, s-a căsătorit c-o româncă ș-a murit. D-na Urlățeanu (sau altfel, pensionara Casei Dotației) e o nepoată a acestui La Pommeraege, slătinean și romanizat, mâncău și bun băutor. De ce a plecat cuconu Ilie Leu în străinătate? Din două motive. Întâiul. Bărbierul lui dela bae, om bătrân încă cu mare reputație că are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
adică de jurist. După absolvirea Facultății de Drept, până în anul 1950 a fost cadru didactic la școli ieșene prestigioase - Liceul Național „Mihail Sadoveanu”, școala pedagogică de băieți, școala Normală „Vasile Lupu” și Liceul Comercial de băieți. Din anul 1950 până la pensionare, în anul 1980, a fost procuror anchetator în cadrul Procuraturii din Iași, unde se evidențiază printr-un înalt profesionalism, obiectivitate și corectitudine în exercitarea profesiunii. Totodată, are în supraveghere juridică prestigioase unități industriale din zona industrială a municipiului Iași unde, prin
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
la o serie de licee din țară (Aiud, Izmail, Chilia Nouă, Cetatea Albă și Iași), îndeplinind și funcții de director în 1934-1936 la Chilia Nouă, 1936-1938 la Cetatea Albă și de inspector școlar la Iași (1948). Din februarie 1946 până la pensionare în 1975, prof. Gheorghe Gheorghiev funcționează din nou la Universitatea din Iași unde îndeplinește următoarele funcții: șef de lucrări la mecanică (1946-1948), conferențiar onorific la matematici generale (1946-1948), profesor suplinitor la geometrie analitică (1947-1954), profesor titular de geometrie (1955-1975). După
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
de drumuri. Astfel: - În anii 1946-1953 este numit șef de secție de întreținerea drumurilor din zona de sud a Romăniei, unde se afirmă ca un destoinic organizator și un deosebit profesionist. Pentru că și-a iubit meseria. - Din anul 1953 până la pensionare în 1982, a lucrat ca șef de șantier, tot în cadrul MTTC la următoarele lucrări magistrale: - Construcția drumului național București-Pitești. - Din 1978 la construcția drumului strategic Transfăgărășanul, drum ce face legătura, prin munții Carpați, între sudul țării și Ardeal. Ambele lucrări
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
București, iar în anul 1953 obține titlul de inginer textilist. În cadrul facultății a fost scutit de serviciul militar. Totuși, a obținut gradul de căpitan în rezervă. Activitatea sa profesională de inginer textilist a desfășurat-o din anul 1954 până la pensionare în cadrul Ministerului Industriei Ușoare la întreprinderea de tricotaje „Adejgo” din București, având ca profil de producție ciorapi pentru femei pe lângă blănuri și alte produse textile În cadrul acestei întreprinderi de textile a îndeplinit mai multe atribuțiuni și anume: șeful secției de
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
a doua Mamă", iar fiica ei Mioara, soră mai mare. Lucreția, căsătorită Spătaru, locuia În partea cea mai de sus a Susenilor, ca țărancă și soție de CFR-ist. Anica, era soră sanitară În București și apoi În Ploiești. Ca pensionară s-a stabilit În comuna Teliuc Hunedoara. Emilian (Milian), În preajma căsătoriei, locuia la Bunici. Își Însușise și el meseria Bunicului și Îl urma În toate. Și Înainte de căsătorie și mai ales după căsătorie și după moartea Bunicului, a fost cel
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
în gospodăriile țăranilor. Vizita în micul muzeu, dar de o mare valoare a luat sfârșit, savurând fiecare câte un ceai dintr-un amestec de diferite plante preparat de gazdă, la umbra unui nuc din ogradă; era o femeie destul de învârstă, pensionară, fusese căsătorită cu un fost coleg de facultate al lui Vintilă. După moartea soțului, s-a mutat împreună cu o soră a ei de o vârstă apropiată, bucurându-se de frumusețile vieții. După plecarea lui Vintilă la culcare, seara s-a
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
absolvă cu brio și devine medic stomatolog de elită în Policlinica nr. 1 din Iași; mort de leucemie acută. • Nicoleta Matei-Beuran, absolventă a anului III, execută o pedeapsă de 6 ani, după care nu i se aprobă reluarea studiilor. Este pensionară după un serviciu administrativ la o întreprindere de construcții din Iași. • Sergiu Iacovlov, student anul III, împușcat mortal în 1946. Cohorta studenților mediciniști condamnați și în continuare persecutați este mai mare, dar nu dispunem de date atestate oficial. P.S. Informațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
până la ai ei peste cincizeci de ani și șaizeci și patru ai mei, care Încă nu se văd. Brusc, fără pic de mofturi și ca să-mi arate că [sentimentele] ei de odinioară n-au degenerat În simplă prietenie, doamna directoare pensionară și-a ridicat fustele ușoare până la nasul memorialistului și moralistului, ca să-mi arate mândrețea de altădată a trupului ei de statuie care nu are nimic de ascuns și nici de ce să se rușineze: pulpele ei netede și pre lungi, coapsele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tarifate cu 100 de lei ședința pentru muncitori și ostași și 150 de lei pentru populația cu cartele negre; sume achitate anticipat și contra bon eliberat din bonierul vizat și ștampilat de organele fiscale. Din sumele astfel Încasate de fiecare pensionară a bordelului, [acesteia] Îi revenea, pentru munca prestată și după scăderea cuvenitului impozit profesional (22% plus 3% impozit servicii prestate), o jumătate, munca lor fiind programată de la 8 seara și până la 11, cu eventuale ore suplimentare executate În cele șase
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și el joc de cineva. E greu de spus de ce a simțit el nevoia asta în tramvaiul 21, care nu numai că era pe jumătate gol, dar în jumătatea plină nu vedeai moțăind sau cu gândul dus decât pensionari și pensionare. Poate fiindcă n-avea curaj să se pună cu unii mai ai dracului. Domnul Aron i-a trezit din toropeală pe amărâți interpretând, în premieră mondială, rolul omului de afaceri deranjat de parteneri cu telefoanele chiar și în tramvai. Domnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Inspectorul general de atunci, pentru învățământ și cultură a Guvernământului Bucovina, profesorul Ilie Vișan, i-a apreciat pregătirea și a dorit ca el să ajungă profesor la Liceul de băieți “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, astfel că din anul 1940 până la pensionare, în 1972, a fost profesorul de bază la științele naturii din acest liceu de renume. La Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, eruditul profesor Pantelimon Socaciu, datorită pregătirii sale complexe, a mai predat, în timpul războiului și alte specialități: chimia, filosofia, dreptul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]