14,398 matches
-
spectacole montate la Teatrul de Stat Oradea, etc. A publicat șase poezii în volumul colectiv „Actori poeți, poeți actori”, editura Brumar din Timișoara și a participat cu două sonete și un text în proză în cartea „Capitol dintr-o carte pierdută”, la editura Biblioteca Revistei Familia din Oradea, carte pe care a editat-o împreună cu prof. dr. Dan H. Popescu în 2014. „Pământ dintr-o expoziție”, volumul de debut al autorului, este inspirat de evenimentul expozițional de arte vizuale “Reperaj”, Oradea
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
din ajun, aruncând câte alea: -Păi, nu? Ce hoții de pătrunjel nu-s tot oameni? spuse Nae cu glas pițigăiat anume. -Cum altfel? pară din zbor Mihnea. Și se prind ușor, iar dacă ești om de suflet și-i faci pierduți, nevinovați, te onorează c-o șpagă! -Iar, când ajungi acasă, duci consoartei și-un buchet de... erbacee legumicole! Și se puseră pe-un râs drăcesc, dar gâtuit, să nu-i certe Șefu’. În scurtă vreme își luară masa adusă de-
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
PALTONUL) Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-am regăsit paltonul, uitat într-o altă poezie Îmbrăcându-l și aici, îndesând mâinile, în buzunarele goale, În care, azi, am gasit căciulă pierdută, căutându-te. E-atât de iarnă, încât uitat-am de mine, Nimeni nu mă întreabă, ce-am să fac, în asta primăvară, Lăsându-mă purtat de vise, de realitate și de soarta. Mi-e frig, la gândul că sunt singur
E-ATÂT DE IARNĂ (PALTONUL) de COSTI POP în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382580_a_383909]
-
Raiul Î n veri târzii noi doi să ne revedem. Când tu nu vii îmi reproșez (ne)uitarea Că am lăsat amintiri pe un țărm de cuvânt Au venit valuri hapsâne și mi-au dus iubirea, Dar nu-i nimic pierdut, cât timp știu cine sunt. 2 8.03.2015 Lavinia Elena Niculicea Referință Bibliografică: Când tu nu vii / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Lavinia
CÂND TU NU VII de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382586_a_383915]
-
copii. Tăcerile din mari chiar inainte de furtună, Fug de nesincera și prefăcuta lor duplicitate, Care se- aseamănă doar cu tăcerile din luna, Cănd fără de încredere ne-ascude-o jumătate. Și sunt tăcerile mormintelor fără de nume În care lutul a- nghitit copii pierduți eroi, Suflând tristă tăcere a dorințelor postume, Ca un preludiu al disperării tăcerilor din noi. Neurletul acestei neputințe înspăimânta, Lipsa curajului de-a nu-ți tăcea iubirea, Eternă omenire a tăcerilor care cuvânta, Doar netacerea ta, a continuat zidirea! Silvana
LA INCEPUT A FOST... de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382618_a_383947]
-
dintr-o altă viață, povești, chiar crezi ce spui? Înseamnă că nu l-ai citit pe Heraclit: ,, Pantă rei''... -Dar cine este acest domn? întreba Diana care abia fusese externata după îndelungi tratamente de recuperare a memorie propriei sale vieți pierdute în urma unui accident rutier. Aici trebuie să intervin, eu, naratorul. E dimineață, e luni și eu, naratorul, povestesc, să nu cumva să credeți o iota din ce scriu, Diana e o ficțiune, o plăsmuire literară, nu știu dacă cineva va
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
al lunii, Răspândindu-și lumina din ochii albaștri, Își purta grijulie pe o parte a mâinii Hlamida nopții înnobilată cu aștri. Fecioară a tristeții în văzduh ferecată Se lasă-nvăluită în simfonii de culoare, Își plânge în tăcere tinerețea furată Și pierdută degeaba, tot tânjind după soare. Dacă știi să-i vezi dorul și să-i simți nostalgia, Îți va dărui o lacrimă mută de opal- Cheia cu care îi vei descoperi magia- Și un zâmbet tandru și rece cu parfum galben-pal
SĂ MÂNGÂI LUNA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383891_a_385220]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > FRUMUSEȚI PIERDUTE Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2022 din 14 iulie 2016 Toate Articolele Autorului FRUMUSEȚI PIERDUTE Să fii sufocat de cuvinte nespuse, Să te simți sfârșit de dureri ce s-au dus, Să fii lovit de priviri îndreptate-ți
FRUMUSEȚI PIERDUTE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383910_a_385239]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > FRUMUSEȚI PIERDUTE Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2022 din 14 iulie 2016 Toate Articolele Autorului FRUMUSEȚI PIERDUTE Să fii sufocat de cuvinte nespuse, Să te simți sfârșit de dureri ce s-au dus, Să fii lovit de priviri îndreptate-ți Și ucis de iubiri ce demult au apus. Să fii aproape de toți, dar să simți că nu
FRUMUSEȚI PIERDUTE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383910_a_385239]
-
-n culori, Să vezi o mare de lume cu carte și în niciunul valori. Să simți valul mării uscat cum izbește în plin, Iar sărutul pe-obraz că-i o palmă, că-i chin, Imensul să-l vezi infim și pierdut, Și-n oameni cu chip să vezi suflet de lut. Să te simți nimicit și stors de putere, Să fii plin de iubire de dat și nimeni nu-ți cere, Să poți să dai tot fără-n schimb să primești
FRUMUSEȚI PIERDUTE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383910_a_385239]
-
ști cine ești. Dac-ai făcut doar bine și ce-am scris ai simțit Ascunde-te-n umbra-ți nu cere nimic, Căci nimicul nimic îți va da, ție-ți cere, Ștergeți lacrima singur cufundat în tăcere! Referință Bibliografică: FRUMUSEȚI PIERDUTE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2022, Anul VI, 14 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FRUMUSEȚI PIERDUTE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383910_a_385239]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > AVEM DE PIERDUT Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 1881 din 24 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Avem de pierdut: Clipa...ce-o trăim plângând, sprijinindu-ne pe secunde, Pe orele ce picură râzând și-n clepsidră vor să se ascundă. Surâsul
AVEM DE PIERDUT de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383952_a_385281]
-
ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Mă doare azi surâsul tău Ce-i trist și plin de-amărăciune Privesc agale cum zăpezi Din primăvară vor să mi te fure. În podul palmei tâmpla-ți caldă O adâncești îngândurat Privirea ți-e pierdută, fadă, Pe unde ești? Când ai plecat? Unde-i lucirea ce furase Un colț de-albastru de pe cer , Și unde-i zâmbetul pe care Îl adoram , copil stingher? Zăpezi te ning și-n gând și-n suflet Mâhniri ce stau
LACRIMĂ ÎN IARNĂ de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383983_a_385312]
-
îngrozitoare și îndoielnice însușiri ale vieții; voința veșnică spre zămislire, fecunditate, reîntoarcere, sentimentul unității necesare creației și nimicirii. (N) Doar animalele inimilor noastre fugeau precum șobolanii de pe Arca lui Noe, aruncându-și blănile pe spate și dispărând odată cu Atlantida paradisului pierdut, (H.M.) Degeaba, întruna degeaba, Pe toate nestinsele cruci! Ce dac-ai plecat cu graba Cum n-aș fi vrut să te duci? Te-nșeli fără voie și vină, Nu-mi pasă că stai ori că pleci. Ce dacă-ți pare
2.CÂND DRAGOSTEA PĂRĂSEȘTE CĂMINUL CONJUGAL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383988_a_385317]
-
ce-mi bântuie dorul/ Ciudată dorință de valuri sărate,/ O aripă frântă ce spintecă zborul,/ O dulce tăcere și singurătate.../ Icoană pierdută în colbul uitarii,/ Zvâcnind în crâmpeie de dulci amăgiri,/ Răspunsul de-a pururi nedat întrebării,/ Tăgada frivol-a pierdutei iubiri.”( Nesentimente ) Iată cum se cunună elementele naturii într-o viziune adâncă care întruchipează frumosul și iubirea sculptate cu dor. “Prin plete să-ți șuiere vântul,/ Peste noi trepideze cascada,/ Să nu ne cuprindă pământul./ În alb să ne-mbrace
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
nocturnele reci ale unei luni de argint sclipitor. Arunc mantia morții din vinele îngroșate de timpul care nu-mi aparține. Incurcat în sfâșietorul dor al frumosului etern, caut lumina care mai arde încă sub molozul de praf al unei lumi pierdute. Glasuri sfâșietoare sub povara zilelor întunecate, aruncate în vidul nimicului din gaura neagra, se mai aud în ropotul unor cai alergînd spre o lumină mișcatoare. Trupul alungat de razele soarelui se prăvălește în fântânile fără apă din care doar gurile
ILUZII de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383987_a_385316]
-
se cuvine” fapta fiului său: „Aduceți degrabă haina lui cea dintâi și l îmbrăcați și dați inel în mâna lui și încălțăminte în picioarele lui” (Luca 15.22). Este tatăl ce valorifică o situație limită spre un scop nobil: copilul pierdut să se regăsească. Este pedagogul care folosește singura cale de îndreptare în situația dată: pedeapsa „pozitivă”. Nu prin deposedare sau descalificare, ci prin dăruire și primenire. Cine este fratele fiului rătăcitor? Este un personaj important al acestei pilde, trecut cu
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
și din neamul său, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul lor este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet, de acum înmiit, al numerelor acestei prestigioase reviste pe care sfințiile și domniile lor ni le dăruiesc tuturor, spre luare aminte, lucrare și împlinire. Doresc să apreciez în mod deosebit seriozitatea, competența, realismul, discernământul, hărnicia
REVISTA EPARHIALĂ “FOAIA DIECEZANĂ” DIN CARANSEBEŞ, A EPISCOPIEI CARANSEBEŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384051_a_385380]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > RODUL GÂNDURILOR Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului De răcoarea toamnei târzi în al vieții trist apus, mă înclin precum copacul după frunze pierdute. Și mă-ntreb, câtă povară îmi va da soarta de dus? Că-n tăvălugul vieții mi-am pierdut orice virtute! Zadarnic în dimineață, Soarele îmi dă avânt, să-naripez voință pe sanctuar, spre steaua mea. De-mi pun visuri și
RODUL GÂNDURILOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384098_a_385427]
-
veșnicie Nici pământul când făcut Nu a fost atunci să fie Adâncuri— nu existau Nici izvoarele de apă Undele nu-și revărsau Apa— nefiind creată Însumi Eu am fost născută Mai ”nainte decât munții Când lumina nevăzută Nu își regăsea pierduții Mai ”nainte de-ntărirea Munților Eu am venit Căci sunt dragostea— iubirea Omului neprihănit Nici pământul nu era Și nici cea dintâi fărâmă Lumea când nu exista Nici izvoare de lumină Eu lucrarea cea dintâi Sunt o iată-n veșnicie Credincios
MEȘTERUL DIN UNIVERS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2360 din 17 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384096_a_385425]
-
mine pat de taină ca să visez în el ce mi-a fost drag: ochiul tău de cicoare și buza trandafir, salcie plângătoare, lângă ruinele tale aș sta o viață-ntreagă să-ți șterg lacrima udă din irișii-izvoare, fântâni de dor,pierdute, secate de dureri; vise fantomă cu vele mari de stele vin din adâncuri în semicercuri grave și mi te poartă ca pe o regină prin câmpul înghețat cu amintiri pe unde toamna jefuia copacii și verbele nebune alergau după tine
POEZIA TOAMNEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384100_a_385429]
-
o vedetă iar eu ,un pârlit de ospătar ! Dar până la urmă,suntem oameni !” Iese alergând, sperând să o găsească cât mai repede. O zărește în cele din urmă ,stă sprijinită de o balustradă ,cu o cafea în mână și privirea pierdută undeva,în imensitatea mării albastre. „ Doamne,cât este de frumoasă ! ” - Îți mulțumesc că mi-ai dat o șansă ! îi spune copleșit de emoție . - Nu trebuie să-mi mulțumești, nu ți-am dat numai ție,mi-am dat și mie o
VIAȚA LA PLUS INFINIT (13) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384063_a_385392]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > LACRIMA CERULUI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1399 din 30 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Lacrima cerului, alunecând pe fereastra mea în disperarea unui anotimp pierdut, mărgelele-și întinde și-ncepe-a implora cu limba aburită a altui început. În monologul trist, cu note discordante, aș înțelege stele și lumi debusolate, găsite-n drumuri curbe, în ritmuri galopante, lacrima cerului le-a adunat pe toate. Statuie
LACRIMA CERULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384116_a_385445]
-
Acasa > Stihuri > Semne > TOAMNA IUBIRII PIERDUTE Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Toamna iubirii pierdute transformă roua în brumă. Iar prin zile tot mai scurte, plăcerea plimbării curmă. Vântul biciuiește pomii, până cad frunze sângerii. Jalea morții
TOAMNA IUBIRII PIERDUTE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384134_a_385463]
-
Acasa > Stihuri > Semne > TOAMNA IUBIRII PIERDUTE Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Toamna iubirii pierdute transformă roua în brumă. Iar prin zile tot mai scurte, plăcerea plimbării curmă. Vântul biciuiește pomii, până cad frunze sângerii. Jalea morții pun în lacrimi galbene, roșii, arămii. Vântul răscolește norii ce-ascund razele de soare. Ploaia să-și pună
TOAMNA IUBIRII PIERDUTE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384134_a_385463]