2,821 matches
-
ca dominantă funcția informativă. Texte specifice: cererea, adeverința, informarea, raportul, circulara, nota, referatul, procesulverbal, formularele tipizate, chitanța, bonul; documentele academice, legislative, diplomatice, politice, corespondența de afaceri, curriculum vitae, memoriul de activitate, recomandarea, caracterizarea etc. Discursuri orale: comunicatul oficial (televizat), discursul, pledoaria, intervenția, dez baterile oficiale, negocierile, interviul de angajare, alocuțiunea, toastul. CARACTERISTICI: - textele redactate în stil oficial și discursurile specifice respectă normele limbii literare și evidențiază toate calitățile generale ale stilului; - nivelul lexicosemantic se remarcă prin limbajul denotativ, cu enunțuri obiective
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
individului, devenit comediant, cabotin, impostor, mască ce nu acoperă decât vidul interior. Împletirea comicului cu parodia, cu grotescul și cu absurdul, amestecul registrelor stilistice (de la limbajul colocvial la cel al dizertației ori al tratatului de morală, de la proza retorică la pledoaria avocățească, de la stilul procesuluiverbal la cel al repor tajului de senzație) sunt de asemenea embleme ale discursului dramatic modern. - Tipurile de comic care conferă specificul comediei sunt: comicul de moravuri (imoralitatea, corupția etc.), de situație, de intrigă (situația intrigă este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Postmodernismul recuperează eul biografic, individual și, în același timp, multiplică „vocile“ lirice. Polifonia eurilor poetice (eul biografic, moral, ontologic, auctorial, lectorial etc.) creează o rețea complexă de relații pe axa eu - tu - altul - ceilalți, precum în Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie de Simona Popescu. 3.4.4. Particularități ale limbajului poetic Lumea ideatică, sonoră și ritmică a poeziei se alcătuiește întrun limbaj care are atributul poeticității. Trăsăturile intrinseci prin care se definește poeticitatea sunt: caracterul subiectiv al enunțării
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
maimuței goale, dar în realitatea "contrafăcută" oferită de școală urgența acestei învățări se pierde cu totul. Implicațiile din perspectiva motivației sunt evidente. De aici evoluția plină de energie și entuziasm a copiilor în mediile educaționale informale și nonformale, de aici pledoaria lui Seymour Papert pentru o învățare care să recupereze condiția din primul stadiu de învățare a copilului, așa cum am subliniat mai înainte. La naștere copilul este incapabil să se descurce singur, având în vedere că creierul său are abia 23
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Descoperirea" violenței din școli / 13 O îndoială necesară / 15 De la cunoaștere la acțiune / 16 Un proiect de scriitură / 18 Capitolul I: Violența manipulată / 21 O poveste senzațională / 21 O poveste rentabilă / 31 O știință suspectă / 34 Riscul negării / 41 Concluzie: pledoarie pentru o perspectivă rațională / 45 Capitolul II: Cuantificarea violenței: pentru o critică a cifrelor administrative / 47 Este vreun statistician în sală? / 48 Franța "Signa" sau contabilizarea imposibilă / 52 Anchete științifice / 59 Concluzie: necesara independență în măsurarea violenței în școală / 74
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
proiecte etice. În asta constă întregul interes al constituirii unei comunități științifice pe acest subiect, căci accentuarea exigențelor raționale este cea mai capabilă să străpungă ideologiile și să ilumineze acțiunea, dar fără să așteptăm, printr-o iluzie rațională, miracole. Concluzie: pledoarie pentru o navigare rațională Violența în școală este un subiect foarte sensibil și provoacă reacții în plan mediatic. Putem să strâmbăm din nas și să ne întoarcem ochii de la acest subiect "murdar". Putem, de asemenea, să credem că oamenii care
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unicul reper al "argumentelor" sale era Skansenul... Cum orice amănunt care contravenea unei replici sau copii a celebrului muzeu suedez trebuia speculat pînă și suprafața pe care se întindea muzeul bucureștean devenea motiv de analiză critică 57. În fapt, această pledoarie avea un profund substrat politic asupra căruia nu credem că este cazul să mai insistăm. Proiectul Școlii Sociologice de la București rămîne un demers de excepție pentru România. Președintele Institutului Balcanic avea să aprecieze această realitate în urma unei vizite la Muzeul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dar adevărata substanță a sentimentului de prietenie este cea care conturează și definește caracterul pur, sincer, al Omului. Clauzele prieteniei adevărate, sinceritatea, comunicarea, lipsa de reticențe, dar mai ales consecințele acesteia, o pot ridica la rang de ritual. O adevărată pledoarie pentru prietenia adevărată face și Petru Rezuș în cartea sa dedicată lui Creangă, atunci când vorbește despre legătura acestuia cu Mihai Eminescu: „Prietenii adevărați se revarsă unul în celălalt, de aceea legătura lor este atât de durabilă, nedesfăcându-se decât odată cu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
lucrurilor căci organizațiile sociale și condițiile de viață și de muncă actuale ale omenirii, duc chirurgia pe această cale care o prevăd oamenii de seamă ai științei și de aici, interesul și preocuparea în această direcție (a specializărilor). În continuarea pledoariei sale pentru constituirea ortopediei și traumatologiei ca specialitate independentă, dr. Ion Ghiulamila, care cunoștea bine medicina europeană, mai face unele considerații semnificative. Dacă din punct de vedere practic și științific chirurgia generală a fost bine reprezentată în țară la noi
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
dr. D. Turnescu (XXXX). Au fost identificați, primul rând din față, de la stângă la dreapta: Dumitrescu Ghiță, Dan Teodorescu, C. Enescu, Turnescu, Paulian D. Em., prof. dr. Amza Jianu, Eftimescu Grigore, Moisescu Vasile, Jovin I., Firică Theodor. Este o amplă pledoarie pentru chirurgia de urgență și locul ei de primă linie în noua formă organizatorică a etapei sociale în care intra țara. Dr. Theodor Firică analizează la început particularitățile chirurgiei de urgență și cadrul organizatoric în care aceasta se poate desfășura
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Urina este descrisă după culoare: urină roșie brună, nu conține albumină sau în alte cazuri, limpede, galbenă, acidă, conține albumină, alte ori, urina puțin tulbure. În cele mai multe cazuri din aceste urgențe, practicile respective reprezintă nivelul chirurgiei pediatrice a vremii respective. Pledoaria pentru „Urgențele pediatrice”. În presa vremii apar studii prin care se demonstrează particularitățile urgențelor pediatrice. Un asemenea studiu este cel semnat de dr. A. Daniel (România Medicală nr. 1, 1926), intitulat: „Introducere la medicina infantilă de urgență”. Există - scrie autorul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pentru a permite toate variațiunile în executare. Pentru rezolvarea problemei chirurgicale la copil, trebuie să avem o instrucțiune fundamentală diferențiată (față de adult), grație căreia se va putea, fără ezitare, să se adapteze acțiunea în circumstanțele cele mai neprevăzute. Și, în pledoaria sa, dr. Ion Marian aduce mai multe exemple pentru susținerea afirmațiilor de mai sus: rupturile traumatice ale viscerelor, ocluzii intestinale care succed unei apendicectomii, tuberculozei intestinale, volvusului intestinal și afecțiunilor diverticulului Meckel, invaginația intestinală la sugar, apendicita acută la sugar
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
anul 1975 cu premiul „Gheorghe Marinescu”. Obiectivul principal al lucrării a fost să clarifice severitatea pentru organism a stărilor de șoc și să evidențieze fenomenele metabolice intracelulare care caracterizează și solidarizează între ele toate tipurile de șoc. Așa cum am arătat, pledoaria pentru importanța suferinței fiziologice celulare în stările de șoc, a condus la elaborarea conceptului de „celulă de șoc”, noțiune acceptată ca o contribuție originală în literatura de specialitate. Celula este abordată la modul concret, cu elementele ei componente dar și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
individuală, neșansa, ingratitudinea și uitarea semenilor, căderea în deriziune par să anuleze sensul unei existențe aproape exemplare, sfârșitul fiind mai degrabă un simbol al tragismului destinului celor ce trăiesc pentru alții. Acțiunea romanului este redusă, ponderea deținând-o convorbirile, lecțiile, pledoariile și istorisirile pilduitoare. Scriitura este comună, uneori cu emfaze didactice, dar izbutește să transmită căldura unui spirit atașat profund de ideile sale morale și melioriste. Broșurile Considerațiuni generale asupra politicei germane (1915), Ce au fost și ce pot fi școlile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
jumătate a secolului XX, având contribuții fundamentale în teoria numerelor și analiza matematică. S-a considerat toată viața un matematician pur, iar mărturisirile sale din Scuza matematicianului (Cambridge University Press, 1940), din care redăm fregmentele de mai sus, sunt o pledoarie pentru matematica pură și arta matematicianului care ignoră și disprețuiește aplicațiile. În viziunea sa, creația matematică este una exclusiv estetică, singura matematică interesantă fiind aceea "frumoasă", care se consacră adevărurilor teoretice fără nicio legătură cu aplicațiile. În epocă, aceste opinii
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fizica cuantică. Cât despre aparenta inutilitate a matematicii în tehnica militară susținută de Hardy, va fi contrazisă în anii imediat următori apariției acestei cărți. În ansamblu, acest eseu al lui Hardy rămâne în istoria matematicii și a culturii ca o pledoarie pasionată pentru valorile estetice ale raționamentului matematic, comparate de autor cu cele ale limbajului poetic. Geometrie și adevăr 24 Morris Kline Importanța geometriei neeuclidiene în istoria generală a gândirii nu poate fi exagerată. Ca și teoria heliocentrică a lui Copernic
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fost intuit de un matematician de geniu cum a fost Henri Poincaré cu mult înainte de demonstrarea riguroasă de către Gödel la începutul anilor '30 a principiului incompletitudinii care, de altfel, chiar asta afirma: inconsistența sau incompletitudinea oricărui sistem axiomatic al aritmeticii. Pledoaria sa antilogicistă și în favoarea rolului intuiției în matematică este deopotrivă de bun-simț și caustică la nivelul polemicii. Invenția matematică 9 Henri Poincaré Geneza invenției matematice este o problemă care ar trebui să inspire cel mai viu interes psihologului. Este actul
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
București, 1970; Alphonse Allais, Să fim sobri!, pref. Marian Popa, București, 1971; Piet Legay, Furtună la Tobruk, București, 1971; André Maurois, Prometeu sau Viața lui Balzac, București, 1972; H. Charrière, Papillon, I-II, pref. Modest Morariu, București, 1972; Em. Roblès, Pledoarie pentru un răzvrătit, București, 1973; Hervé Bazin, Preafericiții de pe insulă Dezolării, București, 1974; Gilbert Durând, Structurile antropologice ale imaginarului, pref. Radu Toma, București, 1977; Jules Romains, Oameni de bunăvoință, vol. V: Trufașii, București, 1979. Repere bibliografice: N. Carandino, Autori, piese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285183_a_286512]
-
1999a, p.68], si anume: Revoluția inaugurează o lume în care fiecare trebuie să fie stăpânul propriului său destin. Ce trebuiau să devină femeile în timpurile noi? Întreg secolul al XIX-lea este o istorie a acestor ezitări și reflecții. Pledoaria în favoarea femeilor definește în mod diferit prioritățile femeilor 30. Modelele propuse femeilor în secolul al XIX-lea au tendința să coexiste, fără ca unul sau altul să triumfe 31. Pentru secolul al XIX-lea este specifică o redistribuire a locurilor, rolurilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
apare ca "știință obiectivă a personalității" dimensionată, filosofic, ca "monism naturalist" (Petre Vaida) sau ca "monism finalist" (Gheorghe Al. Cazan). Dar el apare și ca sistem filosofic a cărui notă definitorie este determinismul prin finalitate, sistem ce are sensul unei pledoarii, purtată cu mijloace filosofice, privind deschiderea infinită a omului către propria sa desăvârșire; este vorba despre "o concepție dinamică având ca tendință practică răscolirea energiilor românești pentru a descoperi vocațiile și a le face fecunde dezvoltării neamului și, prin el
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. GOGONEAȚA, Nicolae, Sistemul filosofic al lui C. Rădulescu-Motru, în "Revista de filosofie", 4/1968. GOGONEAȚA, Nicolae, Coordonate ale filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, în "Revista de filosofie", 2/1992. GOGONEAȚA, Nicolae, C. Rădulescu-Motru: pledoarie pentru spiritul științei și filosofiei moderne, în "Revista de filosofie", 2/1994. HEIDEGGER, M., Kant et le problème de la métaphysique, Gallimard, Paris, 1953. HEIDEGGER, M., Interpretation phénoménologique de la "Critique de la raison pure" de Kant, Gallimard, Paris, 1982. HRIȘCA, C., C.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
priviri critice, Studiu introductiv la vol. C. Rădulescu-Motru, Filosofia în România veche, Editura Fundației "Ștefan Lupașcu", Iași, 2008. MILITARU, Ion, Meditații asupra filosofiei românești, Editura Aius, Craiova, 2003. MUSCĂ, Vasile, Încercare asupra gândirii românești, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2002. ROATIȘ, Florian, Pledoarie pentru filosofia românească. Eseuri aproape polemice, Editura Aius, Craiova, 2006. STAN, Emil, Vocația paideică a filosofiei românești, Editura Paideia, București, 1998. SURDU, Alexandru, Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române, București, 1995. SURDU, Alexandru, Confluențe cultural-filosofice, Editura Paideia, București, 2002. SURDU, Alexandru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ironiile la adresa personajului „Grielescu”, colorată versiune balcanică a „profesorului distrat”, ajungem astfel, inclusiv prin detalii foarte precise, probabil nu fără legătură cu „scandalul Eliade”, la acuzații monstruoase. Nu se mai pune problema dacă Eliade a fost sau nu sincer în pledoariile sale pentru Garda de Fier; nu se mai pune nici problema - în cazul în care se stabilește că tânărul de atunci fusese sincer - raportului dintre câteva texte reprobabile și genocid. Savantul e acuzat direct de crimă. Din ideolog, el devine
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de unii intentional communities) pe teritoriul Statelor Unite. În consecință, contradicția devine una între privirea către viitor a comunitarismului și puternica relație cu trecutul a comunităților reale. Este fără îndoială meritul comunitarismului că nu cedează tentației regresive care animă mai toate pledoariile în favoarea comunității: comunitarismul nu se întoarce la comunitate, ci merge înainte către ea. Totuși, o asemenea perspectivă temporală nu ia cu adevărat în seamă istoricitatea experienței umane: trecutul nu prea contează, din prezent sunt selectate mai ales exemplele convenabile, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
unui idealist ca Etzioni fragilitatea și, ca să nu spun mai mult, dificultățile oricărui proiect comunitar cunoscut, fie el și „autolimitat” (adaptez formula emisă de Jadwiga Staniszkis cu privire la Polonia comunistă). Totuși, comunitariștii ar trebui să fie mai sensibili la faptul că pledoaria lor se adaugă tendințelor centrifuge și de fragmentare din societatea americană, mult accelerate și amplificate de trecerea de la ideologia asimilaționistă („creuzetul american”) la o ideologie (multi)culturalistă. Mai mult: începând cu „părinții pelerini”, artizanii comunităților au purtat mereu cu ei
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]