2,783 matches
-
aceea care o ucisese. Era poate o interpretare sentimentală a poveștii, dar cine poate spune că se înșela? Ca să fiu absolut sincer, în ziua înmormântării, același lucru îmi trecuse și mie prin cap. În loc să aștepte să i se dea de pomană, Rory și-a găsist o slujbă ca ospătăriță la cel mai scump restaurant franțuzesc din oraș. Nu avea experiență, dar l-a fermecat pe proprietar cu un zâmbet, cu picioarele ei lungi și cu chipul drăgălaș și, pentru că era fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
sincer, am și cheltuit jumătate din el pe o grămadă de țoale noi. — Trimite-i banii înapoi. Nu vreau. Dacă nu ai destul în cont, poți să împrumuți de la mine ca să completezi suma. — Mulțumesc, Nathan, dar n-am nevoie de pomana ta. — Ți-au pus căpăstrul, Harry, și tu habar n-ai. — N-ai decât să crezi ce vrei, dar eu nu mai dau înapoi acum. O să merg înainte, fie zloată, fie ploaie, fie potop. Dacă ai dreptate în ce-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Europa. Dacă porcul românesc a cam dispărut, s-au găsit unii care să readucă la viață simpatica Mangalița, blondă și creață. Și ca toată lumea să fie mulțumită, dat fiind că pizza a înlocuit sarmaua, atunci a apărut și pizza cu pomana porcului. Orice s-ar zice, sîntem un neam rezistent și ingenios ! Porcul legal, porcul real Ce ne facem cu integrarea europeană a porcului național ? - pare a se întreba, mai în glumă, mai în serios, media românească în prag de 2007
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
blocului cu o eșarfă îmbibată în cloroform. După cîteva minute, porcul a grohăit angelic, a dat ochii peste cap și s-a pus cu picioarele în sus. Așa erau să facă și musafirii care au gustat peste cîteva ore din pomana porcului anesteziat. Alți miloși au încercat odată să gazeze porcul ca să nu se mai chinuie și i-au băgat un furtun în gură, au dat drumul la gaze și au așteptat. Din motive greu de priceput, porcului se pare că
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
fiind una de diferență și în același timp de apropiere respectuoasă. Țăranul nostru „domestic” își iubea - și își numea - animalele din preajmă, care îl însoțeau de la nașterea și pînă la moartea lor la fel de firească - și demnă ! știm cîte ceva din „pomana porcului”, care însă, din ritual, a devenit doar un fel de mîncare. Dar cîți mai știu că doar bărbații erau îndreptățiți să taie o pasăre și că pentru aceasta trebuiau să se împărtășească mai înainte ; sau că, în lipsă de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de română ne mai făcea încă să sărim, în liceu, peste anumite pasaje din Rebreanu, iar povestea lui Creangă (știți dumneavoastră care) era ferită de privirile noastre mai dihai decît Playboy. Să mai amintesc și de moarte ? Ce desfrîu de pomeni, ce împăcată jubilație ! Doar moderni tatea aseptică vrea să o ascundă acum privirilor. Ca orice „proces al civilizației”, vorba lui Norbert Elias, și modernizarea românească a încercat să ascundă corpul pentru a lăsa să triumfe spiritul. Iar prețul pentru ca acest
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Costache Boerescu să vină cât mai curând, îi zise vizitiului-polițai, în general bolnavii în agonie au un moment de luciditate, mai lung sau mai scurt, chiar înainte să moară. Dar să știe că s ar putea să facă drumul de pomană, fiindcă nu există regulă absolută. Eu nu cred că mai rezistă nici până la orele 5 după-amiază. Apoi se întoarse spre soră și-i spuse să trimită după preot. 4 — Crezi în Dumnezeu? Nicu intrase în casa zisă a zugravilor fără
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și sfătuiau temperaturi mai mari la apă, dar el nu ținea cont de sfaturi, și nici nu le dădea. Aici se deosebea de prietenul Margulis, care cicălea lumea cu ce e bine și ce nu, deși își răcea gura de pomană. Cel mai greu de suportat este să faci o prostie nu din proprie pornire, ci sfătuit de altul. Reluă înviorat căutările, tocmai când se auzeau clopotele bătând amiaza. Își aminti că avusese de gând să vorbească personal cu femeia Epiharia
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Carol, devastase câteva prăvălii. Cum îl apucă de mână, răsucindu-i-o la spate, Nicu simți că botul - fiindcă numele îi venea de la cum îi era făcută gura - îi puțea. — Bă, ăsta, cu mama nebună, hai, fă-te’ncoa cu pomana porcului. Băiatul, care suporta de-obicei agresiunea ca pe-o doctorie amară al cărei gust trece după un timp, își aminti cu groază că tocmai azi avea două lucruri pe care bețivanul nu trebuie să le găsească cu nici un chip
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
a întrebat-o pe maica stareță, cu ochii sclipind de mirare: „Valeu, da’ de ce stați voi acilea și bărbații voștri la zece kilometri?“ Bătuse atâta drum, când pe jos, când în car, când în tramvaiul cu cai, alles umsonst, de pomană. Aflase însă un lucru demn de împărtășit și-i părea rău că domnul cel tăcut, care ascultase așa de bucuros ce-i povestise zilele trecute, nu era aici. În mai multe locuri prinsese un zvon care, se pare, preocupa în
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
putem ca să tragem morala pe sfoară. În curriculum vitae vorbim despre noi ca despre morți. Adică numai de bine. Unii îl preferă pe Bach, alții pe Bachus. Unii scriitori își comentează sub pseudonim cărțile. Așa cum vârstnicii își dau singuri de pomană. Succesul poate genera aroganță. Dar și falsă modestie. Nu s - au descoperit încă scrisori anonime de felicitare. Unii poeți caută stelele doar în coniac. Suntem atât de păcătoși și din vina celor care au populat lumea cu prea multe ispite
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
au fost arse uneori cărțile, alteori autorii. Există și profesori naționali de idei greșite. Principala maladie a mileniului trei va fi, probabil, culturofobia. Suntem la cheremul imediatului. Unii scriitori își comentează sub pseudonim cărțile. Așa cum vârstnicii își dau singuri de pomană. Xenofobia este un naționalism ajuns în stadiul de vomă. Nici geniile nu-și pot ameliora prea ușor caracterul. Ne invadează "intelectualii" de tip obor. Presa exploatează în scopuri comerciale toate miasmele purulente ale vieții. In coșul zilnic, agitat mereu de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Și, din păcate, toate drumurile duc spre ea. Principalul aliat al morții este uitarea. Nu moartea în sine, ci conștiința efemerității face ca destinul omului să fie tragic. Mi-e frică de moarte, dar parcă mai tare mă tem de pomană. Moartea coboară în derizoriu totul. Peisajul vieții este foarte divers. Unii se luptă cu moartea, alții cu morții. Moartea este serviciul de salubritate al lumii. Ce ne-am face, oare, fără ea? Necăjiților nici sinuciderea nu le reușește din prima
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sfătuit și tovarășul nostru învățător, chiar și directorul școlii de la șosea, om bătrân, deștept și prieten cu bărbatul meu; l-am auzit cu urechile mele când îi spunea: "Nu te pune, bre, împotriva valului; te îneci ca un șoarece, de pomană! Valul e mare și puternic, te doboară imediat. Trebuie să te adaptezi! Fă și tu ce face toată lumea; dă-le pământul ș-ai scăpat!...". N-a vrut în ruptul capului. Eu i-am spus același lucru, nu vroia să înțeleagă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
-și șteargă transpirația de pe frunte și de pe piept, apoi continuă să-și descarce sufletul. Mi-a spus el când încă trăia: "Și tu și eu l-am moștenit de la părinți. Trebuie să-l dăm copiilor mai departe, să nu ceară pomană de la alții...". Se așternuse o liniște profundă. Se auzea numai zgomotul ritmic al locomotivei, precum și al roților ce treceau peste macaz cu care urechea se obișnuise. Toți așteptau un epilog mai optimist. Între timp, au terminat de mâncat. Femeia a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a doi-trei dintre cei mai buni elevi. Consternare. Uriașul ecran- gol. Nu aveau nimic în paginile controlate decât data respectivă. Reieșea clar că eu și elevii mei am stat degeaba, că nu am făcut nimic, că am luat salariul de pomană. În momentul acela, o idee năstrușnică îmi veni în minte. S-ar putea ca elevii să-mi fi înscenat o trăsnaie de-a lor ca să se distreze. Atunci îi întreb pe copii, cum se făcea pe timpul bunicii: Care a fost
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
are să-ți spună, în încercarea ei de a se explica. Dacă 92 Rareș Tiron te convinge, mai iart-o o dată, iart-o cu prudență, dar iart-o! Dacă nu te convinge, spune-i că mâna întinsă, care nu spune o poveste, nu primește pomană 1 și, astfel, totul între voi se încheie. De altminteri, nici nu se poate altfel. - Ce?! Ah, ba sigur că se poate, Maria!, o întrerupse bărbatul înfocat. Orice se poate, atunci când ai argumente pentru asta, însă eu chiar nu mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
așteptările, te rog! Fii băiat inteligent și ia de caută acel noroc, ce chiar acum poate că stă pitit după vreun colț și te așteaptă să treci pe acolo, spre a-ți sări în cale. Deocamdată, mănânci banii mamei de pomană, ocupându-te doar de fleacuri scriitoricești. Deșteaptă-te, Osvald! Fii dur cu tine însuți și judecă totul lucid. Tot ceea ce ai tu de făcut este să-ți lași toate pasiunile acestea deșarte la o parte și să pornești să întreprinzi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
schimbat toate când au venit francezii, acum, c-au plecat, s-au schimbat din nou... — Dacă au plecat, ar fi logic să revenim la vechile noastre tradiții. — Nu. Nu e logic. Acești o sută de ani n-au trecut de pomană. S-au petrecut multe lucruri... Lumea, „toată lumea“ s-a transformat. Gacel făcu un gest larg cu mâna, arătând în jurul său. — Aici nu s-a transformat nimic. Deșertul e același și va fi la fel timp de-o sută de ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
văzut că are cu cine angaja o convorbire, a continuat: "Și ce faci tu acolo, măi piciule?" Eu acolo ascult cum cântă lumea, fentez pe mama și pe Nineta, plec, mă rătăcesc printre doamnele care așteaptă să le fie sfințite pomenile, mai ciugulesc una-alta, că-i slujba lungă, iar ascult și abia aștept să cânte corul, la final, ca să văd cât de bun sunt... Dar ce ai tu, piciule, cu povestea asta a corului?... Am, pentru că nu-mi place cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
școală. Înainte de a încerca să-l vizitez, am fost invitați la înmormântarea sa. Dispăruse tot atât de discret precum trăise... Și ce onoare mi-a făcut tatăl său atunci când, după înmormântare, invitându-mă acasă la el, m-a rugat să iau, ca pomană creștinească, dar și ca amintire de la Marele Bronz, unul dintre lucrurile sale. Am luat celebrul fes negru, cu morcov portocaliu, pe care șugubățul meu prieten îl purta mereu, spunând că, în vreme ce unora morcovul le caută mereu fundul, lui îi curtează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
a... Ier(u)s(a)Iimului... Și pentru această smerită,... puțină milă care... din tot sufletul nostru am închinat pentru a ni să scrie ticăloase și nedesto<i)>nice numele noastre și a părinților noștri la cartea vieții ca să avem pomană vecinică...” ― Cât privește întoarcerea vorbelor pe dos și pe față, l-ai ghicit bine, fiule. Ar mai fi de întrebat ce vrea să însemne “niște case cu pivnițe de piiatră și cu tot locul lor”? Acest “niște” ar putea ascunde
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
1683, găsim: “Adecă eu, Ștefan Radul vodă. Fac știre cu această scrisoare a noastră... pentru o bucată de loc ce iaste..., în târgu în Iaș(i), unde s-au pomenit besereca strămoșului-mieu lui Ștefan vodă Tomșii. Deci... n-am lăsat pomana strămoșu-mieu să s(e) pustiiască,... ce-am rugat pre părintele mieu, pre măriia sa Duca vodă, de au făcut această sfântă biserică pre acel loc, care-i iaste hramul Sv(â)ntului Ioan Zlataust,... și iaste închinată la Rumele, sv
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
8 iunie >, “Fata răposatului Io Petru (Șchiopu) voievodu, ce au fost domnu Țării Moldovei”, spune: “scris-am acesta zapis al meu mai cu mar(e) credință să să știe cum însăm(i) eu am socotit și am cugetat... Văzând eu pomana părinților mei, carii au zidit și au noit și au rădicat din temelie sfânta și dumnezeiasca mănăstir(e) ce se cheamă Gălata, de lângă scaunul Iașilor den Țar(a) Moldovei... Fiindu acea... mănăstir(e) întru mar(e) pohval(ă) și cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lăcuind între acea... mănăstir(e), că lor milă nu le-au fost să socotească bucatele,... ce numai cine cumu au putut a lua și a răsipi... toate sculel(e) și arginturil(e)... le-au răsipit și le-au furat... Văzând pomana părinților mei că se risipește,... am închinat metoh această sfântă mănăstir(e) ce să cheamă Gălata... sventei Patrierșie de la Ierusalim, cu toate moșiile ei sate și țâgani și dobitoc, ce va hi în sfânta mănăstir(e) tot venitul să aibă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]